#1755: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Vezi ca scrii prostii...

In comitatul Mures-Turda:

- in 1891 erau 34,95% romani (si 57,67% maghiari)

- in 1910 erau 36,16% romani (si 57,16% maghiari)

In judetul (interbelic) Mures (conform recensamantului ROMANESC (!) din 1930): 45,8% romani si 42,6% maghiari (iar dupa limba materna, populația județului era alcatuita din 45,9% vorbitori de limba maghiara (ca limbă materna) si 45,5% vorbitori de romana (ca limba materna)).

Sa ramanem la recensamintele romanesti:

1966 - 47,48% romani

1976 - 49,57% romani

1977 - 49,09% romani

1992 - 54,28% romani

2002 - 53,26% romani

Se vede clar ca PRIMUL recensamant oficial (fie romanesc fie maghiar) la care procentul romanilor depaseste pragul de 50% era cea din 1992.

In comitatul Mures-Turda maghiarii erau in majoritate absoluta. In judetul interbelic Mures erau deja minoritari, insa in ceea ce priveste limba materna declarata erau inca in majoritate relativa. Dupa cel de al doilea razboi mondial romanii ajung in majoritate relativa (dar pana in 1992 SUB 50%).

Atat despre minciune ("Am arătat că nobilimea maghiară nu avea cum să zidească acea clădire aşa după cum în mod ilogic susţin unii dintre cei ai dvs., de asemenea că populaţia românească de pe actuala vatră a jud. Mureş nu a fost niciodată mai puţină de 50%").

#1765: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Anonimus bacsi de la #1765,

Eu nu spun despre ceea ce scrieţi dvs. că sunt minciuni sau prostii. Spun că postaţi selectiv procente care vă convin ca să demonstraţi că un fals poate fi dat ca adevărat. Dar aşa sunteţi dvs. maghiarii. Pînă nu insultaţi nu vă simţiţi satisfăcuţi. Vă cunosc şi nu mă miră deloc atitudinea dvs.

S-o luăm uşurel:

1.  Nu cunosc date demografice asupra populaţiei Comitatului Mureş-Turda din recensămintelor maghiare de dinainte de 1918. Am luat ca reper datele pe care le-am descoperit din surse, date ce se referă la recensămintele româneşti dintre 1930 şi 2002 unde compoziţia populaţiei este dată pe judeţe.

2.  Fraza pe care mi-o citaţi este relativă şi apreciativă, într-adevăr conţine o imprecizie, anume, ultima parte a frazei trebuia formulată altfel: "...că actuala populaţie românească a jud. Mureş nu a fost niciodată sub 50% din cea românească şi maghiară luate la un loc". Acest fapt îl dovedeşte recensămîntul din 1930. Ca să vă convingeţi vedeţi şi "Demografic history of Romania" (Wikipedia), apoi accesaţi link-ul "Populaţia după etnie la recensămintele din perioada 1930-2002, pe judeţe".

3.  Cifrele pe care le daţi pentru anii 1891 şi 1910 sunt cele din perioada dură a maghiarizării, pe atunci cînd contele Alfred Apponyi tuna şi fulgera că maghiarizarea trebuia făcută repede şi prin toate mijloacele, cu duritate şi fără milă! (În aşa fel ca să se arate lumii că populaţia maghiară este majoritară în Transilvania şi ţinuturile conexe actualei Ungarii). Ca să vedeţi cît sunt de false şi mincinoase datele pe care le-aţi dat din această perioadă, faceţi o mică socoteală cu cifrele dvs: 34,95+57,67=92,62% sau 36,16+57.16=93,32% din întreaga populaţie a comitatului. Să înţelegem de aici că restul minorităţilor, germană (saşi), evreiască, slavă, ţigănească, armeană, toate luate la un loc reprezentau doar 6-7%? Lăsaţi-o moartă că pute rău de tot! Ori se ştie că numai populaţia germană din acestă zonă reprezenta mai mult de 50% din populaţia maghiară!

4.  Dacă veţi consulta materialul pe care vi l-am indicat la p. 2, veţi constata o relitate:

----În jud Mureş: în 1930 - români 45.8 (45,9)%; - maghiari 42,6 (45,5)% - cifrele date de dvs.;  în 2002 - români 52,5%; - maghiari 38.7%. Vedeţi cumva o evoluţie dezastruasă în favoarea românilor? Mulţi maghiari după 1930 au beneficiat de legea optanţilor şi au plecat fie în Ungaria, fie în America. Era normal ca ponderea românilor să crească, mai ales că populaţia germană a plecat şi ea pe ruptele după 1970 la mai bine, în Germania mai ales.

----În jud. Cluj (cuprinzînd o parte a localităţilor comitatului Mureş-Turda): în 1930 - români 62,5%; maghiari 29,3% ; în 2002 români 79,5% ; maghiari 17,4%. Aceeaşi observaţie ca la jud Mureş.

Concluzie: E mai bine s-o lăsaţi moartă cu contibuţia maghiară majoritară (inclusiv a nobilimii privilegiate)  din care s-a ridicat clădirea unde funcţionează acum UMF, la bugetul Comitatului Mureş-Turda.

Consultaţi vă rog, dacă sunteţi de bună credinţă, şi Studiul "Structura etnică a populaţiei din Transilvania". Vă apare imediat dacă tastaţi textul pe Google.