Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Quoted post


Musafir

#29072 Zaremba despre Piperea: " "reprezentanţii administratorului judiciar sunt avocaţi atât de slabi"

2014-11-14 13:27

APROAPE DE FALIMENT

Zaremba, PCC: "Viitorul Oltchim este mai degrabă tragic".
A consemnat ADINA ARDELEANU

 

Compania PCC, care deţine 32,3% din capitalul social al Oltchim (OLT) încearcă să convingă, din nou, autorităţile române să elaboreze planul de reorganizare a combinatului vâlcean, după ce, la începutul lunii, acţionarii OLT i-au respins această propunere.
       "PCC SE a depus o solicitare pentru convocarea unei noi adunări generale a acţionarilor, având ca punct pe agendă elaborarea de către administratorul special al companiei (n.r. Bogdan Stănescu) - persoană desemnată de către statul român - a planului de reorganizare, astfel încât acest plan să facă obiectul unei viitoare aprobări în cadrul unei viitoare adunări generale a acţionarilor şi să devină planul societăţii debitoare însăşi (planul de reorganizare al Oltchim)", ne-a declarat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC în România, în cadrul unui interviu.
       Domnia sa ne-a vorbit despre situaţia "Oltchim", considerând că viitorul societăţii este unul tragic, combinatul fiind aproape de faliment.

  
   Reporter: Aţi cerut ca statul să elaboreze planul de reorganizare a "Oltchim", însă propunerea a fost respinsă. Ce ştiţi despre planul elaborat de administratorul judiciar, care nu a fost încă publicat?
     Wojciech Zaremba: Din perspectiva de afaceri, planul de reorganizare al administratorului judiciar (n.r. consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL) - atât cât cunoaştem despre acest plan - este cu totul nerealist, premisa pe care el a fost elaborat fiind reprezentată mai degrabă de dorinţele fără temei ale administratorului judiciar, decât de situaţia reală a companiei. 
     Intenţia PCC SE nu este aceea de a critica fără fond planul administratorului judiciar, dar argumentele critice susţinute de PCC SE sunt sprijinite substanţial de faptul că, până în prezent, niciun investitor nu a depus vreo ofertă la niciuna dintre cele trei etape pentru selectarea unui investitor stabilite pe parcursul reorganizării Oltchim SA. 
     Mai concret, există anumite aspecte cu privire la acest plan ce fac implementarea sa aproape imposibilă. Unul dintre aceste aspecte se referă la ideea centrală a planului, şi anume transferul activelor de la Oltchim SA către Oltchim SPV. Acest transfer ar trebui să dureze, în opinia administratorului judiciar, aproximativ nouă luni, însă această perioadă poate fi mult mai lungă. În al doilea rând, activele nu sunt transferate împreună cu licenţele şi permisele aferente lor. Prin urmare, odată activele transferate, noi aprobări / autorizaţii / licenţe / permise trebuie obţinute de noul SPV care să permită funcţionarea acestor active conform legii. Nu există niciun indiciu cu privire la durata reală în care toate aceste permise ar putea fi obţinute, şi nici cu privire la fondurile reale ce ar fi necesare în acest sens. De fapt, planul de reorganizare elaborat de către administratorul judiciar - atât cât se cunoaşte din acesta - pune orice investitor într-o situaţie de incertitudine în ceea ce priveşte durata, costurile, activele de transferat, însă, pe de altă parte, plasează asupra investitorului respectiv o presiune extrem de mare, cum ar fi garanţia de 10 milioane de euro care, în contextul actual, este foarte posibil să fie pierdută integral. 
     În opinia noastră, ceea ce s-a întâmplat până acum indică în mod clar faptul că administratorul judiciar nu are nicio soluţie pozitivă pentru Oltchim SA. Atunci când este întrebat despre planul de reorganizare, administratorul judiciar continuă să susţină că acesta este gata, însă nu poate fi încă prezentat deoarece nu ne aflăm încă în "etapa procedurală" de a-l prezenta, adică tabelul definitiv al creditorilor nu a fost încă finalizat. Cu toate acestea, când este întrebat cu privire la motivele pentru care tabelul definitiv al creditorilor nu a fost încă finalizat, administratorul judiciar afirmă că există încă litigii ce nu au putut fi încă soluţionate. 
     Această situaţie ridică suspiciuni. Nu putem crede că reprezentanţii administratorului judiciar sunt avocaţi atât de slabi încât sunt incapabili să soluţioneze cele câteva litigii minore iniţiate de cei câţiva creditori, pentru a putea finaliza tabelul definitiv de creanţe în timp util. Aceasta pare mai degrabă o încercare a administratorului judiciar de a amâna soluţionarea litigiilor, astfel încât tabelul definitiv de creanţe să nu fie finalizat, astfel încât administratorul judiciar să nu fie obligat să prezinte planul de reorganizare în termen de o lună. 
     Trebuie să mai luăm în considerare şi faptul că, în toată această perioadă - în care prezentarea planului de reorganizare este în mod continuu amânată, în timp ce societatea se apropie tot mai mult de faliment - administratorul judiciar este îndreptăţit în continuare la onorariul său, astfel: un onorariu fix de 40 de mii de euro pe lună (exclusiv TVA), datorat de la deschiderea procedurii de insolvenţă şi până la finalizarea acesteia, precum şi un onorariu procentual de 4% (exclusiv TVA) aplicat sumelor distribuite creditorilor în cazul confirmării planului de reorganizare, precum şi sumelor obţinute din valorificarea activelor societăţii, precum şi obţinute din recuperarea creanţelor litigioase. 
     Un exemplu al atitudinii total indiferente a administratorului judiciar faţă de Oltchim s-a putut observa în cadrul ultimei adunări generale a acţionarilor a societăţii, când un reprezentant al Rominsolv SPRL i-a informat pe acţionari că, potrivit legii, societatea poate ieşi din procedura insolvenţei în două modalităţi: fie prin reorganizarea sa, fie prin faliment. Poate că pentru administratorul judiciar "viitorul" Oltchim SA, fie reorganizat, fie în faliment, este irelevant, având în vedere faptul că administratorul judiciar îşi va primi onorariul indiferent de procedura urmată
     În consecinţă, situaţia dezastruoasă a Oltchim - continua acumulare de pierderi, deteriorarea instalaţiilor, obligaţiile de mediu, problemele avute cu angajaţii actuali şi cu cei disponibilizaţi, toate acestea nu reprezintă o problemă reală pentru administratorul judiciar şi nu sunt în detrimentul acestuia - având în vedere faptul că aceştia continuă să-şi primească onorariul indiferent de rezultatul procedurii de insolvenţă - aşa cum sunt în detrimentul acţionarilor Oltchim SA şi societăţii însăşi. 
     În opinia noastră, viitorul Oltchim SA este mai degrabă tragic, compania fiind extrem de aproape de faliment.
Din păcate, ne aflăm în perioada de campanie electorală, în care vom vedea dacă statul român înţelege totuşi să-şi asume obligaţiile faţă de Oltchim SA, şi vom vedea acest lucru în cadrul următoarei adunări generale a acţionarilor.

Raspunsuri


Musafir

#29073 Zaremba despre Piperea: " "reprezentanţii administratorului judiciar sunt avocaţi atât de slabi"

2014-11-14 13:30:29

#29072: - Zaremba despre Piperea: " "reprezentanţii administratorului judiciar sunt avocaţi atât de slabi" 

   Reporter: La ce capacitate funcţionează "Oltchim"?

     Wojciech Zaremba: Conform afirmaţiilor administratorului judiciar şi administratorului special (n.r. Bogdan Stănescu), Oltchim funcţionează la o capacitate de aproximativ 20%, iar funcţionarea la această capacitate nu va face niciodată societatea să fie profitabilă. 
     Problema principală este reprezentată de lipsa fondurilor. Societatea poate gestiona această problemă temporar, prin utilizarea unor relaţii speciale, precum în cazul Lukoil, însă nicio strategie pe termen mediu sau lung nu se poate dezvolta pe baza unui asemenea model. Ceea ce s-a întâmplat recent în cazul Lukoil reprezintă un exemplu foarte bun cu privire la riscurile cu care se confruntă Oltchim SA pentru faptul că depinde integral de un singur furnizor. Faptul că Lukoil opreşte furnizarea de materie primă atrage în mod evident imposibilitatea Oltchim SA de a-şi continua activitatea. 
     Mai mult, un alt exemplu foarte bun în acest sens este reprezentat şi de cazul CET Govora, care este singurul furnizor de electricitate şi abur industrial pentru Oltchim. Combinatul are datorii istorice imense faţă de CET Govora, de peste 200 milioane de lei (peste 63 de milioane de lei după intrarea în insolvenţă, şi 136,9 milioane lei, înainte de intrarea în insolvenţă). Având în vedere cuantumul imens al acestor datorii, precum şi faptul că societatea continuă să acumuleze datorii, consiliul de administraţie al CET Govora a decis să oprească furnizarea de abur industrial către Oltchim SA. În faţa unei asemenea probleme atât de serioase, conducerea Oltchim nu a identificat o altă soluţie decât să solicite Ministrului Economiei - Constantin Niţă, să intervină în sensul de a convinge conducerea CET Govora să continue furnizarea de materie primă către Oltchim. 
     Această situaţie reprezintă, pe de o parte, un caz clasic de ajutor de stat, iar, pe de altă parte, demonstrează o totală lipsă de competenţă profesională. 
     Desigur că o asemenea "intervenţie" nu rezolvă problemele companiei, ci doar prelungeşte situaţia bolnavă în care se află societatea pentru mai mult timp. De asemenea, această situaţie pune în pericol însăşi existenţa CET Govora, care de altfel este singurul furnizor de apă caldă şi căldură în judeţul Vâlcea. 
     Mai mult, există dubii şi cu privire la repornirea cu succes a instalaţiilor de oxo-alcooli. Aceste instalaţii au fost oprite acum trei ani, iar pentru redeschiderea lor sunt necesare fonduri foarte mari. Nu este clar dacă suma de 1,5 milioane de euro (n.r. împrumutul acordat de societatea RCS&RDS) poate fi suficientă pentru repornirea cu succes a acestor instalaţii şi funcţionarea lor profitabilă. De asemenea, din punct de vedere tehnic, Oltchim nu poate produce cantitatea suficientă de CO2 necesară pentru funcţionarea adecvată a acestor instalaţii. În plus, inexistenţa unei furnizări permanente şi consecvente de propilenă (vezi cazul Lukoil, menţionat mai sus) ca şi materie primă necesară face imposibilă funcţionarea acestor instalaţii în mod constant şi profitabil. 
     Însă poate cel mai important aspect se referă la piaţă. Oltchim a dispărut de pe piaţa de oxo-alcooli acum trei ani, iar acum va fi extrem de dificil pentru societate să recâştige chiar şi o parte redusă din această piaţă. 
     În opinia noastră, este foarte dificil pentrru companie să vândă oxo-alcoolii, existând riscul major ca produsele finite să rămână pe stoc, societatea neavând nicio posibilitate de a le vinde. În opinia PCC SE, repornirea bruscă a acestor instalaţii, în lipsa unei strategii coerente şi fundamentate, reprezintă doar un succes de propagandă, având în vedere că producţia pe stoc fără a avea o piaţă nu poate genera profit, ci va crea doar costuri suplimentare pentru societate. 
  

Facebook