INTERVIU - Kovesi: Cele mai multe fapte de abuz în serviciu, în administraţia locală. Peste 100 de aleşi, trimişi în judecată doar anul trecut - VIDEO

Incriminarea abuzului în serviciu este esenţială pentru activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, peste 40% dintre dosare vizând această infracţiune, iar prejudiciul estimat doar anul trecut ajunge la 620 miloane de euro, atrage atenţia procurorul-şef al DNA. Într-un interviu acordat agenţiei News.ro, Laura Codruţa Kovesi a vorbit despre posibilitatea ca CCR să decidă dezincriminarea abuzului în serviciu, fapt care ar însemna nu doar o limitare a competenţei procurorilor, ci o încetare a luptei anticorupţie în România.

Laura Codruţa Kovesi spune că domeniul cu cele mai multe fapte de abuz în serviciu este administraţia publică locală. Doar anul trecut, au fost trimişi în judecată peste 100 de primari şi viceprimari şi peste o treime din preşedinţii de Consilii Judeţene.

Kovesi mai spune că dacă abuzul în serviciu va fi dezincriminat, repercusiuni vor fi şi asupra dosarelor vechi, asupra celor condamnaţi deja pe baza acestei infracţiuni -  vor ieşi din penitenciar "curaţi ca lacrima" şi vor scăpa de toate procedurile de confiscare - "vor rămâne cu vilele lor luxoase, cu terenurile, cu averile, cu banii în cont".

Procurorul şef al DNA vorbeşte şi despre corupţia din sănătate, un alt domeniu în care faptele de abuz în serviciu predomină. Ea spune că medicii nu trebuie lăsaţi "la mâna unor companii private" care să-i sponsorizeze ca să facă o specializare, doar ca să prescrie anumite medicamente.

Prezentăm interviul acordat de procurorul şef al DNA agenţiei News.ro:

video http://www.news.ro/embed/15500186

Reporter: Doamna procuror-şef Laura Codruţa Kovesi, vă propun să începem cu o temă la zi, una care poate să pară tehnică: dezincriminarea abuzului în serviciu, care se va afla pe masa Curţii Constituţionale în 15 iunie. Care este miza pentru DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Aş vrea să precizez încă de la început că nu este o miză pentru DNA, este o miză pentru ţară şi pentru cetăţenii României. Am să vă explic şi de ce: în acest moment, noi avem în investigare 3.200 de doare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Anul trecut, doar în dosarele în care noi am făcut rechizitorii pentru abuz în serviciu, prejudiciul cauzat statului a fost de 620 de milioane de euro. Deci, dacă vom avea o decizie de dezincriminare a abuzului în serviciu, vom avea mai multe consecinţe: în primul rând, toţi cei care sunt trimişi în judecată pentru aceste fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere, aceste prejudicii cauzate statului nu vor mai putea fi recuperate, deci vom rămâne cu o pagubă de 620 milioane euro care nu poate nicicum recuperată. Dosarele pe care noi le avem în investigare va trebui să le închidem. Adică DNA, din ce lupta cu corupţia la nivel înalt şi făcea dosare prin care impresiona nu numai în România, dar şi în Europa, şi a devenit una din primele cinci agenţii anticorupţie din Europa se va transforma într-o activitate cu caracter administrativ de a închide toate aceste dosare. Efectul cel mai important, totuşi, pentru că noi suntem procurori: dacă această competenţă se modifică, vom rămâne cu alte competenţe, o să investigăm cu ce rămâne în competenţă, o să investigăm furturi, o să facem distrugeri, o să facem alt gen de infracţiuni, ce fac toţi procurorii, nu este nicio problemă. Nu ne va afecta pe noi, ca procurori, efectul cel mai important se va răsfrânge asupra cetăţenilor, din mai multe puncte de vedere şi pe termen lung. În primul rând, funcţionarii publici şi demnitarii vor fi lipsiţi de orice răspundere, vom putea face ce vor, cum vor şi când vor în funcţiile publice pe care le deţin, pentru că nu vor mai fi traşi la răspundere. Apoi, nu vom mai putea investiga pe viitor acest gen de fapte, indiferent ce se va întâmpla şi o rămânem o ţară în care corupţia se va desfăşura nestingherită şi va fi mascată prin diverse contracte sau prin diverse acte birocratice, fapt care va ascunde tot felul de fapte de corupţie.

Reporter: Spuneţi-mi dacă se vor întinde repercusiunile şi asupra dosarelor vechi, asupra celor condamnaţi deja pe baza acestei infracţiuni, a abuzului în serviciu.

Laura Codruţa Kovesi: Da, cu siguranţă. Spre exemplu, cei care au fost condamnaţi cu executare în penitenciar vor ieşi curaţi ca lacrima, prejudiciile pe care ei le-au cauzat şi instanţele de judecată care au decis că ele trebuie confiscate vor scăpa de toate procedurile de confiscare, o să rămână, bineînţeles, cu vilele lor luxoase, cu terenurile, cu averile, cu banii în cont.

Reporter: Excepţiile de neconstituţionalitate care au fost ridicate în privinţa abuzului în serviciu vizează conţinutul acestei infracţiuni, faptul că ar fi prea vag definită.

Laura Codruţa Kovesi: Noi am trimis un punct de vedere Curţii Constituţionale, nu l-am trimis pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că Curtea Constituţională ne-a cerut şi, firesc, am răspuns acestei solicitări şi am făcut patru analize extrem de importante, pe patru piloni importanţi în ceea ce înseamnă sistemul de justiţie. În primul rând, practica naţională a instanţelor de judecată. În ultimii zece ani, practica este constantă, clară, nu au fost probleme de interpretare, nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă, în care un judecător să spună că legea nu este clară şi din acest motiv achită o persoană trimisă în judecată pentru abuz în serviciu. Chiar instanţele de judecată, în momentul în care s-au invocat toate aceste excepţii şi au trimis dosarele la Curtea Constituţională, au motivat că se impune admiterea unei astfel de decizii. Brusc, după zece ani de zile..

Reporter: Cum vă explicaţi, atunci, indecizia Curţii, pentru că suntem, iată, la a doua amânare pentru o decizie?

Laura Codruţa Kovesi: Noi nu ştim ce va face Curtea Constituţională, eu am încredere că judecătorii Curţii Constituţionale cunosc şi practica naţională, pentru că noi am trimis-o, am trimis fiecare rechizitoriu care are ataşat hotărârea de condamnare. Mai mult decât atât, practica Curţii Constituţionale a fost constantă în a respinge acest gen de excepţii. Sigur, practica Curţii se poate schimba dacă intervine vreo modificare, or în acest caz nu au intervenit modificări. Aşa cum este reglementată infracţiunea de abuz în serviciu, Legea 78, ea aşa este în ultimii zece ani, deci nu a intervenit niciun element nou care să îi determine pe judecătorii Curţii să schimbe.

Reporter: Spuneţi-mi dacă aţi avut consultări pe această temă cu ministrul Justiţiei sau cu alte autorităţi, dacă a fost nevoia unei medieri.

Laura Codruţa Kovesi: Nu putem interveni în activitatea Curţii, nici nu ştim ce va face Curtea, pentru că noi nu cunoaştem conţinutul deliberărilor. Deliberările sunt secrete, nu ştim de ce au amânat. Cert este că unul dintre motivele amânării a fost de a solicita aceste puncte de vedere şi de a face o analiză a practicii naţionale.

continuare....