Petiţia Grupului Pentru Reformă a Uniunii Scriitorilor

Stimați colegi,
graba strică treaba. O petiție în numele grupului pentru reforma Uniunii, așa cum este formulată, așa cum este lansată pe Internet, nu are decât o valoare simbolică. Pe mine m-a interesa m-ar interesa mai degrabă conținutul acțiunii în justiție lansată de  Dan Mircea Cipariu. Dar ea este, după câte am înțeles de la DMC, depusă în nume propriu. Pe de altă parte, sper că vă este clar că nu pot fi prezent la o Adunare Generală Extraordinară anunțată pe data de 18 martie atunci când locuiesc în Franța și aflu de asta pe data de 4 martie 2016.
Acțiunile improvizate nu duc la nimic. Adresa mea mail era cunoscută multor semnatari, inclusiv lui Paul Vinicius, lui Dan Mircea Cipariu, în plus este publică. Sunt trist că nu știm să ne organizăm. Grupul de pe Face Book a bătut pasul pe loc, fără un animator activ. Deodată, datorită acțiunii lui Dan Mircea Cipariu, grupul se activează fără a încerca să trimită un semnal membrilor tuturor membrilor săi. Mă tem că nu așa vom reforma ceva, doar vom înlocui o minoritate activă cu altă minoritate activă, Cea activă și nouă nu pare să fi mai interesată decât cea veche să știe ce gândesc eventualii ne-minoritari solidari în principiu, cu condiția să fie întrebați și angrenați în acțiuni. In ce mă privește, eu nu stau prea multă vreme pe FaceBook și nu cred că acest suport de pălăvrăgeală este platforma prin care se poate reforma Uniunea Scriitorilor. O reformă care este necesară și va fi realizată cu condiția să nu credem că uniune este o asociație de genii ci un sindicat profesional care vrea să obțină reformarea nu doar a Uniunii ci și a relațiilor dintre scriitori și editori, între scriitori și mass-media, administrația culturală sau partidele politice.
Cu salutări colegiale, Dan Culcer