Latina la clasa a VIII-a în noile Planuri-cadru de învăţământ

Am semnat aceasta petitie deoarece limba Latina (si limba Elina sau Greaca veche, care a dat numerosi termeni tehnici Latinei, in domeniile Matematicii, Astronomiei, Mecanicii, Medicinei, Filozofiei si Retoricii/Artei Oratorice, pt. a cita numai cateva dintre domeniile cunoasterii) este esentiala atat pt. crearea unei gandiri de tip logico-matematic a elevilor (prin studiul gramaticii Latinei clasice, atat de clar si exact structurata) cat si intelegerea unor termeni cheie esentiali in toate limbile europene (inclusiv in limbi europene care nu sunt lingvistic indo-europene, ci fino-ugrice, precum Finlandeza, Estona ori Maghiara, dar au termeni universali greco-latini imprumutati direct din Latina medievala si renascentista sau prin intermediar germanic) pt. domenii tehnico-stiintifice fundamentale precum Matematicile, Fizica, Chimia, Astronomia si Biologia si pt. domenii umaniste precum Filozofia, Logica, Antropologia, Istoria si Geografia sau chiar Etnografia. Toate aceste discipline, poate cu exceptia Chimiei (desi si aceasta are un nume vechi egiptean, copt, sau arab intrat in limbile Europei moderne prin intermediar greco-latin), au nume care provin din Greaca veche si din Latina: Matematica (Invatatura despre numere, figuri si corpuri geometrice, vide Mathematike episteme kai techne, Mathesis, cu ramuri precum Aritmetica de la Arithmos, numar, Geometria de la Ghe, pamant si Metron, masura, Topologia de la Topos=loc si logos=discurs, cuvant, principiu, etc.), Fizica (Ta Physika, lucrurile care tin de Natura/Physis, vezi dubletul Latin Natura/Grec Physis), Istoria (Historia/Historie, ancheta, cercetare, investigatie), Filozofia (Philosophia, Iubirea de Intelepciune), Metafizica (Meta ta Physika, cele aflate dincolo de lucrurile naturale sensibile adica de obiectele accesibile prin cele 5 simturi), Mecanica (Ars Mechanica/Mechanike Techne, arta sau mestesugul de a crea si utiliza dispozitive, instrumente sau masinarii ori mecanisme pt. multiplicarea fortei umane si miscarea unor obiecte foarte grele, prin cunoasterea si aplicarea unor legi fizice in inventii/inventarea de aparate tehnice), Etnografia (Ethnos/Popor si Graphia/descriere grafica, desen, deci descrierea obiceiurilor unei populatii umane); Astronomia, stiinta legilor ce guverneaza corpurile ceresti (astra +nomos, corpuri ceresti si lege prin care acestea se misca), Geografia si/sau Cosmografia (descrierea Pamatului/Ghe sau Gaia si respectiv a Universului sau a Lumii/Kosmos), Biologia (discursul/Logos despre viata/Bios), Cosmologia (Kosmos, Univers ordonat prin legi si loghia de la logos, principiu ordonator, discurs, cuvant), Cosmogonia (Kosmos si gonos/gonia, deci stiinta care se ocupa de aparitia sau nasterea si formarea incipienta a Universului), Logica (tot de la Logos, cuvant si gandire exprimata prin cuvinte si apoi prin simboluri matematice) si asa mai departe. Aceasta simpla enumerare este cred suficienta in se et per se pt. a argumenta si sprijini studiul Limbii Latine in clasele VII-VIII de Gimnaziu in Invatamantul Romanesc (fie si numai 1 ora/saptamana) si 1-2 ore pe saptamana la toate profilurile de Liceu teoretic (la Real 1 ora/saptamana in clasele IX-X, la Socio-Uman 2 ore pe saptamana cel putin in clasele IX-X, daca nu si in clasele XI-XII, deci pe tot parcursul Liceului, clasele IX-XII). De asemenea, existenta unui Liceu Clasic in Bucuresti cel putin, unde sa se studieze serios atat Latina cat si Greaca veche (Elina) cel putin 2-3 ore/Saptamana pe tot parcursul claselor IX-XII este un "must" pt. orice cultura europeana care se vrea ajunsa intr-un stadiu de maturitate deplina, asa cum trebuie sa fie si cultura romana, dupa exemplul dat de Germania, Marea Britanie, Franta, Italia, Elvetia, Austria sau Polonia. Cu deosebit respect, Dan-Tudor Ionescu (Cercetator, domeniul Istorie antica).