Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

judecatorul sindic => comunică sec, tranşant, Legea nr. 85/2006 instituie o obligaţie de a pune la dispoziţia administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului toate informaţiile cerute de acesta, precum şi toate informaţiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale făcute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sancţiunea prevăzută la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) şi e) C. pr. civ

http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept-comercial/judecatorul-sindic-71085.html

Insolventa - Judecatorul sindic
Consideraţii preliminare:
Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană şi dobândirea, în cursul anului 2004 a unui statut de economie de piaţă funcţională din partea Comisiei Europene (de fapt, o economie de piaţă ,,semifuncţională”) a declanşat un amplu proces de armonizare a legislaţiei în toate domeniile de reglementare, dar mai ales în cel economico-financiar şi juridic. Necesitatea instaurării şi menţinerii unui mediu economic ,,sănătos” a determinat orientarea cadrului normativ spre crearea de instituţii şi instituirea de proceduri menite să excizeze agenţii economici neperformanţi. În materia societăţilor comerciale, procedura prin care comercianţii neperformanţi sunt înlăturaţi estereglşementată de Legea nr. 64/1995.
Potrivit Legii nr. 64/1995 , republicată şi modificată, procedura reorganizării judiciare şi falimentului se aplică tuturor comercianţilor – societăţilor comerciale, persoanelor fizice care acţionează individual sau în asociaţii familiale , organizaţii cooperatiste - aflaţi în stare de insolvenţă, precum şi societăţilor agricole, ca şi oricărei alte persoane juridice de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice Procedura reorganizării se va aplica în mod corespunzător şi grupurilor de interes economic (G.I.E.) ca forme asociative cu personalitate juridică şi scop patrimonial, potrivit art. 218 din Legea nr. 161/2003, indiferent dacă acestea au sau nu calitatea de comerciant.
Prin insolvenţă cadrul legal defineşte acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.
Insolvenţa comercială nu presupune în mod necesar şi implicit ca activul patrimoniului debitorului să fie mai mic decât pasivul acestuia, condiţia esenţială de existenţă a stării de insolvenţă fiind imposibilitatea debitorului de a-şi plăti datoriile.
Procedura , pur comercială prin natura ei, are de regulă caracter colectiv, concursual, general şi unitar, având drept scop – declarat tot de către legiuitor – acoperirea integrală sau parţială a pasivului, fie prin reorganizarea comerciantului (implicit a activităţii acestuia) sau prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul său până la stingerea pasivului, fie prin declararea falimentului.
Starea de insolvenţă a debitorului trebuie să rezulte exclusiv din imposibilitatea de plată a datoriilor. Nu va putea fi considerată stare de insolvenţă şi, pe cale de consecinţă, nu se vor aplica regulile care guvernează procedura reorganizării judiciare şi falimentului împrejurarea în care debitorul refuză, justificat sau nu, să onoreze debitele rezultate din raporturi contractuale sau obligaţii bugetare.
Procedura reorganizării judiciare şi falimentului este o procedură contencioasă, în care instanţa judecătorească, prin judecătorul sindic, exercită atribuţii de decizie şi control. Alături de instanţa de judecată şi de judecătorul sindic mai participă la aplicarea procedurii administratorului sau lichidatorului, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor şi comitetul asociaţilor sau acţionarilor.
Competenţa materială în aplicarea procedurii prevăzute de Legea nr.64/1995, republicată şi modificată, revine tribunalului ca instanţă de fond şi Curţii de Apel ca instanţă de recurs. Competenţa teritorială revine instanţei de la sediul debitorului.
Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului are drept scop plata pasivului debitorului aflat în imposibilitate de plată (art.2 din Legea nr.64/1995).
Aceasta procedură a reorganizării judiciare şi a falimentului, pentru a fi ocrotite interesele generale ale bunei desfaşurări a activităţii comerciale,se realizează,de că--tre instanţele judecătoreşti şi de alte organe, sub autoitatea organelor judecătoreşti.
Potrivit art.5 din Legea nr.64/1995, organele care aplică procedura sunt:
- instanţele judecătoreşti;
- judecătorul sindic;
- adunarea creditorilor;
- comitetul creditorilor;
- administratorul;
- lichidatorul
Judecătorul-sindic are statutul juridic al unui judecător al tribunalului el îndepli -neşte o funcţie publică, de interes genreal; organizează şi conduce întreaga proce- -dură a reorganizării judiciare şi a falimentului sub autoritatea tribunalului.
Judecătorul-sindic este desemnat de către preşedintele tribunalului dintre ceilalţi judecători sindici desemnaţi.
Toate procedurile prevazute de Legea nr 86 / 2006 privind procedura insolventei, cu exceptia recursului prevazut la art 8 din aceeasi lege, sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.
Asadar, deschiderea procedurilor prevazute de Legea nr 86 / 2006 sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul si nu in competenta tribunalului de la sediul creditorului.
Astfel, daca debitorul figureaza ca are sediul conform inregistrarii in registrul comertului in Pitesti, instanta competenta va fi Tribunalul Pitesti.
Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.