Vrem REPREZENTATIVITATE prin DOUA TURURI DE SCRUTIN

Vrem REPREZENTATIVITATE în Administraţia Publică Locală prin alegeri locale în DOUĂ TURURI DE SCRUTIN, pentru a fi asigurată majoritatea simplă de 50%+1 din voturile valabil exprimate.  

Vrem consultări pe această temă între reprezentanţii societăţii civile, Preşedintele României, Avocatul Poporului, Guvernul României şi partidele politice parlamentare.   

PENTRU APĂRAREA SUVERANITĂŢII NAŢIONALE ŞI A DREPTURILOR ELECTORALE ALE CETĂŢENILOR ROMÂNI, SEMNAŢI ŞI DISTRIBUIŢI PETIŢIA!   

PETIŢIA VA FI TRIMISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, AVOCATULUI POPORULUI, GUVERNULUI ROMÂNIEI ŞI PARTIDELOR POLITICE PARLAMENTARE.  

    Ţinând seama de faptul că legislaţia ce este în vigoare cu privire la desfăşurarea alegerilor locale prevede desemnarea primarilor în primul tur de scrutin, ceea ce nu asigură o reprezentativitate democratică şi legitimă, ce ar trebui să aibă la bază votul majorităţii simple a cetăţenilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, care se prezintă la vot,   

   subsemnaţii, semnatari ai prezentei petiţii, dorim REPREZENTATIVITATE în Administraţia Publică Locală prin alegeri locale în două tururi de scrutin şi solicităm consultări pe această temă între reprezentanţii societăţii civile, Preşedintele României, Avocatul Poporului, Guvernul României şi partidele politice parlamentare.

   În consecinţă, vă rugăm, să stabiliţi datele calendaristice din luna februarie 2016, la care vor fi organizate consultări între reprezentanţi ai societăţii civile, Preşedintele României, reprezentanţi ai instituţiei Avocatul Poporului, reprezentanţi ai Guvernului României şi reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, cu scopul de a fi adoptată, în cel mai scurt timp posibil, soluţia legislativă în baza căreia PRIMARII SĂ FIE ALEŞI ÎN DOUĂ TURURI DE SCRUTIN LA ALEGERILE LOCALE DIN 2016.

   O ATARE PREVEDERE NU ESTE CONTRARĂ PRINCIPIULUI CONSTITUŢIONAL AL STATULUI DE DREPT, CI, DIN CONTRĂ, CREEAZĂ CONDIŢIILE NECESARE PENTRU CA POPORUL ROMÂN SĂ ÎŞI POATĂ EXPRIMA VOINŢA SUVERANĂ.    

   În Programul de guvernare ce a fost publicat iniţial de către prim-ministrul desemnat, domnul Dacian-Julien Cioloş, era menţionată ”amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene”, dar acest punct a fost exclus, înainte ca Programul de guvernare să fie supus aprobării la votul de încredere al Parlamentului asupra Programului şi a întregii liste a Guvernului, pentru învestirea Guvernului.

   Excluderea acestui angajament al Guvernului din Programul de guvernare, NU înseamnă că această problemă importantă pentru cetăţenii României a fost exclusă dintre preocupările societăţii civile, ba dimpotrivă, este un subiect actual şi de maximă importanţă, având în vedere efectele pe care le are împotriva democraţiei din România şi a cetăţenilor români, care au dreptul ca, inclusiv în unităţile administrativ-teritoriale, să beneficieze de o reprezentare stabilită pe baza unei majorităţi simple.    

   În planul de măsuri cu privire la întărirea democraţiei elective şi a statului de drept, ce a fost menţionat în Programul de guvernare votat de către Parlamentul României, este prevăzută “facilitarea implicării grupurilor cetăţeneşti în formularea de iniţiative legislative” (http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/Programul-de-guvernare-al-Guvernului_Romaniei-Prim-ministru-Dacian-Ciolos(Monitorul_Oficial).pdf), ceea ce justifică inclusiv organizarea de consultări cu privire la nevoia modificării unor prevederi legale.  

   Alegerile locale au o importanţă majoră la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, deoarece la aceste alegeri sunt desemnaţi, prin vot, reprezentaţii fiecărei comunităţi, adică cei care vin în contact direct cu problemele zilnice ale cetăţenilor români din unitatea administrativ-teritorială în care au fost aleşi şi care au obligaţia constituţională de a rezolva treburile publice din comune şi din oraşe, ceea ce necesită ca O PARTE CÂT MAI MARE A COMUNITĂŢII LOCALE SĂ SE CONSIDERE REPREZENTATĂ ÎN MOD LEGITIM, PE BAZA UNEI MAJORITĂŢI REALE, iar hotărârile aleşilor locali să aibă legitimitate şi să reflecte, cu adevărat, interesele cetăţenilor care fac parte din fiecare unitate administrativ-teritorială, în care au fost aleşi prin vot al alegătorilor prezenţi la scrutinul pe baza căruia aleşii respectivi au fost desemnaţi câştigători.  

   În Decizia nr.460 din 16 septembrie 2014, la paragraful 21, CCR a menţionat punctul de vedere al Guvernului referitor la interpretarea Codului bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneţia, în legătură cu modificările şi completările făcute Legii nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României prin OUG nr.45/2014: http://www.ccr.ro/files/products/Decizie_460_2014.pdf

«21. Cât priveşte dispoziţiile Codului bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneţia, invocate de autorul excepției, se arată că trebuie înțelese conform Declaraţiei interpretative privind stabilitatea dreptului electoral adoptată de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul celei de-a 15-a întâlniri și de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 65-a şedinţe plenare. Astfel, PRINCIPIUL STABILITĂŢII DREPTULUI ELECTORAL NU POATE FI INVOCAT PENTRU A MENŢINE O SITUAŢIE CONTRARĂ CELORLALTE REGULI ALE CODULUI BUNELOR PRACTICI ÎN MATERIE ELECTORALĂ SAU PENTRU A ÎMPIEDICA APLICAREA ACESTORA. Totodată, conform Raportului asupra calendarului şi inventarului criteriilor politice de evaluare a alegerilor, în anumite circumstanţe, excepţiile de la interdicţia de a modifica legislaţia electorală cu mai puţin de un an înainte de alegeri pot fi acceptate acolo unde există nevoia de a remedia, prin lege, probleme neprevăzute sau pentru a înlătura încălcări ale drepturilor recunoscute internaţional, aspecte reţinute şi de Curtea Constituţională prin deciziile nr.51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2012, şi nr. 682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012.»

   La punctul VII din Decizia nr.735 din 24 iulie 2012, CCR a precizat următoarele:

VII. Prin Decizia nr.51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2012, Curtea a arătat, cu privire la forţa juridică a dispoziţiilor Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, invocat de autorii sesizării, că, „într-adevăr, acest act nu are un caracter obligatoriu, însă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim - îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special".  

   În conformitate cu prevederile articolului 76 alineatul (3) din Constituţia României, „LA CEREREA GUVERNULUI SAU DIN PROPRIE INIŢIATIVĂ, PARLAMENTUL POATE ADOPTA PROIECTE DE LEGI SAU PROPUNERI LEGISLATIVE CU PROCEDURĂ DE URGENŢĂ, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere”.  

   În temeiul dispoziţiilor articolului 115 alineatul (4) din Constituţia României, „GUVERNUL POATE ADOPTA ORDONANŢE DE URGENŢĂ numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”. Prin urmare, ordonanţele de urgenţă pot fi emise în orice domeniu, inclusiv în domeniul legii organice, acestea fiind adoptate în circumstanţe excepţionale, ce impun adoptarea unei măsuri de urgenţă pentru salvgardarea unui interes public, reclamând instituirea unei reglementări în domeniul legii organice.

   Orice ordonanţă de urgenţă adoptată de către Guvern intră în vigoare DUPĂ ce este depusă spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă sa fie sesizată şi DUPĂ publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Aşadar, nu este necesară efectuarea altor proceduri pentru ca ordonanţă de urgenţă a Guvernului să intre în vigoare şi să-şi producă efectele, ci este suficient ca acea ordonanţă de urgenţă să fie depusă la Camera competentă şi publicată în Monitorul Oficial. Dacă respectiva ordonanţă de urgenţă va fi modificată ulterior sau dacă va fi declarată neconstituţională, efectele respective vor fi NUMAI pentru viitor, NU şi pentru perioada în care a fost în vigoare.

   Potrivit articolului 146 litera d) din Constituţia României, Curtea Constituţională se poate pronunţa cu privire la constituţionalitatea unei ordonanţe de urgenţă, dar numai dacă este sesizată de către Avocatul Poporului cu o excepţie de neconstituţionalitate sau ca urmare a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial de către orice persoană interesată, care este parte procesuală şi care îndeplineşte toate celelalte cerinţe referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate, prevăzute în Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.  

   Conform articolului 115 alineatul (6) din Constituţia României, ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU POT AFECTA DREPTURILE ELECTORALE.     Prin Decizia nr.1189 din 6 noiembrie 2008 şi prin Decizia nr.325/2015, Curtea a statuat că „interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin”.  Aşadar, noţiunea cuprinsă în textul art.115 alin.(6) din Constituţia României, aceea de „a afecta” drepturile, libertăţile şi îndatoririle constituţionale, , se referă la „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative”.    

   Astfel, având în vedere raţiunea edictării unei ordonanţe de urgenţă prin care să fie reglementată alegerea primarilor în două tururi de scrutin la alegerile locale, se constată că o asemenea procedură este constituţională şi contribuie atât la respectarea drepturilor electorale ale cetăţenilor români, cât şi la întărirea şi confirmarea suveranităţii naţionale a poporului român.  

   Cadrul constituţional în baza căruia pot fi organizate consultările solicitate prin prezenta petiţie:

   ART. 2     Suveranitatea    

(1) SUVERANITATEA NAŢIONALĂ APARŢINE POPORULUI ROMÂN, care o exercită PRIN ORGANELE SALE REPREZENTATIVE, CONSTITUITE PRIN ALEGERI LIBERE, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.  (…)    

   ART. 8     Pluralismul şi partidele politice    

(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.    

(2) PARTIDELE POLITICE se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele CONTRIBUIE LA DEFINIREA ŞI LA EXPRIMAREA VOINŢEI POLITICE A CETĂŢENILOR, RESPECTÂND SUVERANITATEA NAŢIONALĂ, integritatea teritorială, ordinea de drept ŞI PRINCIPIILE DEMOCRAŢIEI.

    ART. 51    Dreptul de petiţionare    

(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.    

(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.    

(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.    

(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.

   ART. 59    Exercitarea atribuţiilor    

(1) AVOCATUL POPORULUI ÎŞI EXERCITĂ ATRIBUŢIILE DIN OFICIU SAU LA CEREREA PERSOANELOR LEZATE ÎN DREPTURILE ŞI ÎN LIBERTĂŢILE LOR, în limitele stabilite de lege.    

(2) AUTORITĂŢILE PUBLICE SUNT OBLIGATE SĂ ASIGURE AVOCATULUI POPORULUI SPRIJINUL NECESAR ÎN EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR SALE.

    ART. 61    Rolul şi structura    

(1) PARLAMENTUL ESTE ORGANUL REPREZENTATIV SUPREM AL POPORULUI ROMÂN ŞI UNICA AUTORITATE LEGIUITOARE A ŢĂRII.    

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.    

   ART. 67    Actele juridice şi cvorumul legal    

Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă LEGI, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.    

   ART. 69    Mandatul reprezentativ    

(1) ÎN EXERCITAREA MANDATULUI, DEPUTAŢII ŞI SENATORII SUNT ÎN SERVICIUL POPORULUI.    

(2) Orice mandat imperativ este nul.    

   ART. 73     Categorii de legi    

(1) PARLAMENTUL ADOPTĂ legi constituţionale, LEGI ORGANICE şi legi ordinare.     (…)    

(3) Prin lege organică se reglementează:    

a) SISTEMUL ELECTORAL; (…)    

   ART. 76    Adoptarea legilor şi a hotărârilor    

(1) LEGILE ORGANICE şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.    

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Camera.    

(3) LA CEREREA GUVERNULUI SAU DIN PROPRIE INIŢIATIVĂ, PARLAMENTUL POATE ADOPTA PROIECTE DE LEGI SAU PROPUNERI LEGISLATIVE CU PROCEDURĂ DE URGENŢĂ, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.    

   ART. 77    Promulgarea legii    

(1) LEGEA SE TRIMITE, SPRE PROMULGARE, PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. (…)    

   ART. 80    Rolul Preşedintelui    

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.    

(2) PREŞEDINTELE ROMÂNIEI VEGHEAZĂ LA RESPECTAREA CONSTITUŢIEI şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, PREŞEDINTELE EXERCITĂ FUNCŢIA DE MEDIERE ÎNTRE PUTERILE STATULUI, PRECUM ŞI ÎNTRE STAT ŞI SOCIETATE.

ART. 115    Delegarea legislativă    

(...) (4) GUVERNUL POATE ADOPTA ORDONANŢE DE URGENŢĂ numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.    

(5) ORDONANŢA DE URGENŢĂ INTRĂ ÎN VIGOARE NUMAI DUPĂ DEPUNEREA SA SPRE DEZBATERE ÎN PROCEDURĂ DE URGENŢĂ LA CAMERA COMPETENTĂ SĂ FIE SESIZATĂ ŞI DUPĂ PUBLICAREA EI ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.  (...)

   ART. 121    Autorităţi comunale şi orăşeneşti    

(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care SE REALIZEAZĂ AUTONOMIA LOCALĂ în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.    

(2) CONSILIILE LOCALE ŞI PRIMARII funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi REZOLVA TREBURILE PUBLICE DIN COMUNE ŞI DIN ORAŞE.    

(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui ŞI ÎN SUBDIVIZIUNILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE ALE MUNICIPIILOR.    

   ART. 122     Consiliul judeţean    

(1) CONSILIUL JUDEŢEAN este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, ÎN VEDEREA REALIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES JUDEŢEAN.    

(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.


Monica Petruţ    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnătura mea, autorizez Monica Petruţ să predea informațiile pe care le furnizez în acest formular celor care au autoritate în ceea ce privește această chestiune.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...