Vrem AGENTIE NATIONALA de recuperat PREJUDICIILE DE LA MAGISTRATI

ROMÂNIA A PLĂTIT ŞI PLĂTEŞTE DIN BUGETUL DE STAT DIN CAUZA JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR care încalcă normele de drept material ori procesual şi comit erori judiciare pentru care statul român este condamnat să plătească prejudiciile pe care le stabileşte CEDO.  

Ulterior condamnării statului român prin hotărârile CEDO, persoanele prejudiciate - care au câştigat daune materiale şi daune morale la CEDO, pe care statul român este obligat să le plătească -, au dreptul să solicite despăgubiri şi în faţa instanţelor judecătoreşti din România, iar acele despăgubiri ajung  la sume mult mai mari decât cele acordate de CEDO. 

PREJUDICIILE CREATE DE CĂTRE JUDECĂTORI ŞI PROCURORI, ar trebui recuperate prin intermediul unei structuri, denumită, de exemplu,  Agenţia Naţională pentru Recuperarea Prejudiciilor de la Judecători şi Procurori (ANRPJP), care să fie înfiinţată în mod asemănător Agenţiei Naţionale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate.  

Agenţia Naţională pentru Recuperarea Prejudiciilor de la Judecători şi Procurori (ANRPJP) ar trebui să funcţioneze ca o structură juridică în subordinea Ministerului Finanţelor Publice (MFP), să aibă în jur de 20-30 de angajaţi, dintre care 5 să fie economişti (dintre cei care lucrează, deja, la MFP, de exemplu), iar restul, 15 sau 25, să fie jurişti care să formuleze şi să susţină acţiunile pentru recuperarea prejudiciilor create de către judecători şi procurori prin erori judiciare.  ANRPJP ar trebui să fie condusă de către un director general propus de Ministerul Justiţiei şi de un director general adjunct propus de Ministerul Finanţelor.

 Conform legii,  MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE este autoritatea care AR TREBUI ca, după plata prejudiciilor din bugetul de stat, SĂ SE OCUPE DE RECUPERAREA SUMELOR PLĂTITE ŞI SĂ FORMULEZE ACŢIUNI ÎN REGRES ÎMPOTRIVA JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR care se fac vinovaţi de săvârşirea erorilor judiciare constatate de CEDO.  Pentru a performa, angajaţii agenţiei ar trebui stimulaţi cu anumite procente din valoarea prejudiciilor recuperate. 

Din cauză că Ministerul Finanţelor Publice NU s-a ocupat de recuperarea de la magistraţii vinovaţi a sumelor plătite ca urmare a erorilor judiciare pe care ei le-au comis, TREBUIE ÎNFIINŢATĂ O AGENŢIE SPECIALIZATĂ PENTRU RECUPERARE.

Un exemplu relevant este acesta:

- „Judecatorii europeni au dat despagubiri de 60 euro fostului primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco, care a stat 15 luni in arest preventiv, iar sase ani mai tarziu a fost achitat de Inalta Curte de Casatie si Justitie.„ http://www.luju.ro/international/cedo/condamnare-la-cedo-din-vina-dna-judecatorii-europeni-au-dat-despagubiri-de-60-euro-fostului-primar-al-municipiului-satu-mare-horea-anderco-care-a-stat-15-luni-in-arest-preventiv-iar-sase-ani-mai-tarziu-a-fost-achitat-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie

- Ulterior. STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANŢELOR, A FOST OBLIGAT DE CĂTRE TRIBUNALUL SATU MARE, SĂ PLĂTEASCĂ FOSTULUI PRIMAR, ANDERCO, SUMA DE 250.000 EURO ŞI 247.200 LEI (aproape 2,5 miliarde lei vechi), CA URMARE A HOTĂRÂRII PRIN CARE CEDO A CONDAMNAT STATUL ROMÂN din cauză că ANDERCO a stat 15 luni în AREST PREVENTIV, in perioada 2003-2004, fără ca procurorii Parchetului National Anticoruptie să aducă probe suficiente împotriva sa, care să dovedească acuzatiile de luare de mită si abuz in serviciu, dar şi din cauză că instanţele care au judecat recursurile pe care le-a formulat, nu au oferit motive relevante si suficiente care să justifice măsura arestării sale preventive. https://www.facebook.com/mona.np.7/media_set?set=a.754888267861169.1073741835.100000200089518&type=3

 

Despre răspunderea judecătorilor şi procurorilor,  inclusiv pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

     „ART. 52     Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică     (1) Persoana vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.     (2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.     (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. RĂSPUNDEREA STATULUI este stabilită în condiţiile legii şi NU INLĂTURĂ RĂSPUNDEREA MAGISTRAŢILOR care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţa sau grava neglijenţa.”     

"Consiliul Superior al Magistraturii     ART. 134    Atribuţii    (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.     (2) Consiliul Superior alMagistraturii îndeplineşte rolul de instanta de judecata, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.    (3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.    (...)"

LEGEA nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

"TITLUL IV    Raspunderea judecatorilor si procurorilor

    CAP. I    Dispozitii generale

    ART. 94     Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii. (...)

    ART. 96

    (1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

    (2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si NU inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

    (3) Cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala.

    (4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.

    (5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.

    (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.

    (7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), STATUL SE POATE INDREPTA CU O ACTIUNE IN DESPAGUBIRI impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

    (8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.

 ART. 97

    (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare.

    (2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

     CAP. II    Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor

    ART. 98

    (1) Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei.

    (2) Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispozitiilor prezentei legi.

ART. 99     Constituie abateri disciplinare:     a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;     b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;     c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;     d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;     e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;     f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;     g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;     h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;     i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;     j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;     k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului;     l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;     m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;     n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;     o) nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;     p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;     q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;     r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii;     s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;     ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;     t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.      

ART. 99^1     (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.     (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.”

 

SEMNĂTURA TREBUIE VALIDATĂ DIN E-MAILUL PE CARE L-AŢI MENŢIONAT CÂND AŢI SEMNAT AICI. 

Mesajul ce vă este trimis automat după ce aţi semnat, trebuie să-l căutaţi în e-mailul cu care v-aţi înregistrat semnătura, apoi SĂ DAŢI CLICK PE LINK-ul din acel mesaj. 

 

  TEXTUL INTEGRAL AL PETIŢIEI trimis către Comisiile din Senat şi Camera Deputaţilor, către prim-ministrul Guvernului, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor, l-am postat LA ACEST LINK:
https://www.petitieonline.com/a/159728


MONICA PETRUŢ    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnătura mea, autorizez MONICA PETRUŢ să predea informațiile pe care le furnizez în acest formular celor care au autoritate în ceea ce privește această chestiune.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Vă rugăm să rețineți că nu puteți confirma semnătura dvs. răspunzând la acest mesaj.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...