STOP distrugerii sistemului de pregătire a profesorilor

APEL către toți oamenii de bună credință:

”Nu vom permite Ministerului Educației să distrugă sistemul de pregătire a profesorilor pentru gimnazii și licee din Republica Moldova”

Semnatarii acestui Apel, îngrijorați de evoluțiile de ultimă oră din domeniul educațional din Republica Moldova, cheamă toți cetățenii de bună credință să spună un ”NU!” hotărât intenției ”mioape” a Ministerului Educației de a lichida specialitățile prin care sunt pregătiţi profesorii de gimnaziu şi liceu, excluzând, domeniul 0114 Formarea profesorilor din Nomenclatorul domeniilor de formare în învățământul superior,  ciclurile: I - licență, II – master, III – doctorat, deoarece:

1.  Ne dorim un sistem educațional de calitate pentru copiii noștri, în țara noastră, fără experimente educaționale îndoielnice, inițiate de Ministerul Educației. Fără consultații prealabile cu mediul academic, societatea civilă, cu profesorii din sistemul preuniversitar, cu o aroganță inexplicabilă, Ministerul promovează un Nomenclator bombastic, uneltit în mare secret, de persoane fără nume, din care este exclus domeniul 0114 Formarea profesorilor, și trimis spre avizare Ministerului Justiției, convingând cu nonșalanță opinia publică, că Nomenclatorul este doar în proces de elaborare.

2.      Se creează impresia că Ministerul Educației, la insistența ”unui grup restrâns”, promovează ”camuflat” doar o singură instituție, care nu a pregătit și nici nu are experiența necesară în pregătirea avansată a  profesorilor de gimnaziu și liceu dar, prin intermediul unor ”trucuri birocratice”, inițiate de funcționarii ministerului, intenționează să monopolizeze acest domeniu de importanță strategică pentru sistemul educațional din Republica Moldova.  

3.      Ministerul Educației încearcă să inoculeze ideea publicului larg că există, chipurile, specialităţi care se dublează: Știinţe ale educaţiei, Științe exacte ori Științe umaniste, ceea ce este un fals absolut. Se știe foarte bine că nu toți absolvenții domeniului Științe exacte, de exemplu, pot să devină și profesori de performanță. Și invers, nu toți absolvenții domeniului Științe ale educației pot deveni savanți, cercetători în domeniu.

În primul rând, aceasta se explică prin faptul că vocația studenților pentru un domeniu ori altul este diferită, dar și prin formarea ce i se oferă în cadrul programului de studiu. Nu înțelegem, de ce intenționat se uită aceste aspecte de mare importanță pentru formarea profesională în sistemul de învățământ superior!  

Și în al doilea rând, programele de pregătire profesională sunt complet diferite. În cazul studenților de la Științe ale educației accentul se pune în mare parte pe formarea psihopedagogică, pe diverse abordări metodologice ale procesului de studiu care țin de predarea-învățarea-evaluarea unei discipline concrete.   

În cazul studenților de la Științele exacte se studiază în mare parte compartimente speciale care țin de domeniul respectiv, inclusiv, metodologia cercetării în domeniul ales.    

4.              Este absolut fals că, odată cu trecerea la noul Nomenclator, pentru care funcționarii de la Ministerul Educației fac lobby, va crește numărul de absolvenți care vor dori să se angajeze în școală. Problema angajării tinerilor în școală este mult mai complexă.  Asigurarea unor salarii atractive și a condițiilor de trai decente, lansarea unor mecanisme clare de creștere profesională, sunt doar unele dintre necesitățile stringente care trebuie asigurate de către stat, în favoarea tinerilor, care au decis să îmbrățișeze profesia de pedagog și să meargă în provincie.

Poate garanta cineva realizarea acestor condiții? Dacă da, atunci de ce trebuie să schimbăm sistemul actual de pregătire al profesorilor?

Un absolvent al domeniului Științe ale  educației, cu specialitate dublă (de ex. matematică-informatica, biologie-geografie, istorie-limba modernă etc.), pentru a avea dreptul să predea în licee, conform procesului de la Bologna,  trebuie să studieze 6 ani (4 ani de licență plus 2 ani de masterat). Luând în considerație și 3 ani de liceu, se adună în total 9 ani de studii, comparativ cu 5 ani, perioada care era destinată pregătirii profesorilor pentru școli, în alte timpuri.

Există vreun studiu științific care demonstrează că acesta perioadă de studiu (9 ani) este insuficientă pentru pregătirea profesională avansată a profesorilor de liceu?  Nu există și puțin probabil că va fi elaborat. Atunci de ce se promovează ideea că este necesar să se mărească perioada de studiu pentru domeniul ştiinţe ale educaţiei? Are statul, la moment, suficiente resurse pentru a susține această idee neargumentată din punct de vedere științific și economic?  

Suntem categoric împotriva tuturor acestor acţiuni ale Ministerului Educației, care subminează sistemul educațional din Republica Moldova și pledăm cu fermitate în favoarea implementării  prevederilor noului Cod al Educației,  care nu admite ”interpretări” amatoricești, neprofesioniste, în detrimentul statului Republica Moldova.  

Solicităm instituţiilor abilitate ale statului să acţioneze în susținerea domeniului strategic Științe ale educației pentru a preveni și a contracara toate diversiunile ”birocratice” la adresa sistemului educațional din Republica Moldova.    

Semnat:    


Veaceslav Ionita    Contactați autorul petiției

Adresa dvs. de email nu va fi publicată pe site-ul nostru. Cu toate acestea, autorul petiției va putea vedea toate informațiile furnizate în acest formular.

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Vă rugăm să verificați inbox (și folderul pentru mesaje nedorite).
Facebook