SOS ALBINA ROMÂNEASCĂ!

2015 a fost un an devastator pentru apicultorii români și familiile lor de albine la culesul de floarea-soarelui, din cele mai importante zone de cultură ale țării. Se estimează că cca 100.000 de familii de albine au fost decimate chiar în timpul culesului, cu pierderea albinei culegătoare sau chiar pierderea integrală a familiilor de albine. Bilanțul: sute de apicultori afectați în majoritatea zonelor de cultură a florii-soarelui în cel mai de amploare fenomen de pierderi din ultimii ani.
Acest fenomen descris de majoritatea apicultorilor s-a manifestat printr-o formă deosebit de agresivă, cu pierderi imediate, fie cu albina gasită moartă „covor” în fața stupilor, fie printr-o depopulare mai mult sau mai puțin întârziată, situații în care albina afectată nu s-a mai întors la stupi.
Aceste pierderi au apărut în condițiile în care nu s-au efectuat tratamente fitosanitare la momentul înfloririi și nu existau alte culturi concurente tratate la înflorire.
Fenomenul generalizat apărut într-o perioadă scurtă de timp și doar la culesul de floarea- soarelui exclude cauze legate de alți factori care țin de managementul apicol sau manifestarea unor boli specifice albinelor, aducând în discuție fenomenele de intoxicare generate de tratamentele fitosanitare cu pesticide la sămânță, apărute în ultimii ani și în alte țări. Acest lucru a reieșit și din discuțiile apicultorilor cu fermierii care au menționat că sămânța a fost tratată cu insecticidele de tip sistemic de tipul neonicotinoidelor, fapt pentru care considerăm că sunt suspiciuni temeinice pentru a considera că aceasta a fost cauza mortalităților înregistrate.
Ce sunt neonicotinoidele? Sunt o categorie de insecticide sistemice, neurotoxice, relativ de ultimă generație, utilizate masiv în agricultură, foarte persistente, care oferă o protecție de lungă durată la diverse culturi, în general pe toată perioada de vegetație, acoperind o plajă foarte largă de insecte dăunătoare și, bineînțeles, afectând și toate speciile de insecte benefice care intră în contact cu acestea, insectele polenizatoare fiind afectate prin polenul și nectarul recoltat în special la rapiță și floarea-soarelui, dar și prin apa de gutație, în special la porumb.
Care sunt acestea? Imidacloprid, thiamethoxam, clothianidin, aprobate și în 2016 prin derogare de la Regulamentul (EU) 485/2013 pentru utilizare la tratamentul seminței de floarea-soarelui și porumb, informații transmise fermierilor prin adresa MADR nr. 400/F/09.02.2016, în condițiile în care și tratamentul pentru sămânța de rapiță cultivată în toamna 2015 s-a efectuat în baza unei derogări anterioare.
Cum acționează aceste substanțe ca insecticide? Aceste substanțe acţionează în cantități nanogramice (1 nanogram (ng) = 10-9 = 1 milionime de miligram) asupra sistemului nervos al insectelor (albinelor). Au structura chimică similară nicotinei, de unde denumirea de neonicotinoide, legându-se de receptorii pentru acetilcolină (care sunt de tip nicotinic - nAChRs) din sistemul nervos central, cauzând astfel, la concentrație mică (de nivel molecular), stimulare nervoasă, responsabilă de dezorientare și afectarea comunicării în stup, dar și alte efecte subletale, iar la concentrații mari are loc blocajul receptorilor, paralizie și moarte (efecte letale), așa cum s-a întâmplat în 2015, la culesul de floarea-soarelui.
Aceste substanțe sunt eliberate treptat din sămânța tratată , pe măsură ce se dezvoltă planta și intră în circuitul plantei prin sistemul de vase lemnoase ajungând în frunze, unde are loc fotosinteza și deci producerea de glucide, lipide, proteine etc., substanțe nutritive care mai departe, prin sistemul de vase liberiene, ajung în toată planta inclusiv în polen, nectar și fruct, transportând moleculele de neonicotinoide în doze variabile ce depind de foarte mulți factori – cantitatea de substanță la tratarea seminței, volumul plantei, caracteristicile solului, umiditate, condiții de vreme etc.
De interes major pentru albine este și apa de gutație care este un proces natural de „transpirație“ a plantei prin care o parte din apa absorbită din sol este adusă, prin sistemul de vase lemnoase, în frunză și eliminată pe suprafața acesteia, fapt ce conduce la o concentrație mult mai mare de neonicotinoide în această apă față de nectar și polen. În funcție de condițiile existente, albina poate prefera această apă de gutație care atrage insectele probabil datorită unor componente atractive din plante. Fenomenul se întâmplă în special la porumb, în stadii tinere de vegetație, fapt pentru care și porumbul a fost inclus în lista culturilor pentru care UE a interzis utilizarea neonicotinoidelor.
Studiile științifice au demonstrat, de exemplu, că efecte letale se pot obține prin ingerarea unor doze extrem de mici de substanță activă, doza letală (LD50) în toxicitatea acută fiind de 2,5 ng de clothianidin, 3,7 ng de imidacloprid sau de cca 5 ng de thiamethoxam.
De asemenea, cercetările au arătat că dozele subletale de neonicotinoide (imidacloprid - 0,21-2,16 ng/albină) sunt la fel de periculoase deoarece afectează, de exemplu, zborul de orientare şi dansul de recrutare, alterând procesul de învățare și memorare, fapt ce duce la depopularea lentă a familiei de albine pentru că albina culegătoare nu se mai poate întoarce la stup și moare fără a putea fi observată. Aceasta explică și faptul că doze foarte mici de neonicotinoide ajunse în miere și polen se cumulează treptat în corpul albinelor pe timpul sezonului inactiv, conducând la depopulări greu de explicat.
De menționat sunt și o serie de experimente efectuate în SUA care au arătat că prezența neonicotinoidelor în stup afectează sistemul imunitar chiar și la doze nedetectabile, scăzând mult rezistența la boli (de exemplu, nosemoză), situație care explică efectul sinergic dintre tratamentele fitosanitare și unele boli specifice.
Numeroasele eforturi ale cercetării științifice din ultimii ani efectuate pe plan internațional arată că folosirea acestor substanțe în tratamentele fitosanitare a condus la identificarea unor niveluri medii de reziduuri în produsele apicole cuprinse între 3–75,1 ng/g de polen/păstură și între 1,9–13,7 ng/g de nectar/miere, dar și a unor niveluri maxime cuprinse între 29–1002 ng/g de polen/păstură şi între 10,1–208,8 ng/g de nectar/miere.
Cercetările arată de asemenea că aceste substanțe active au efecte nocive la fel de puternice sau chiar mai puternice și prin metaboliții rezultați din degradarea acestora, dar și prin persistența și cumularea lor în sol, iar metodele de detectie sunt dificile și foarte costisitoare.
Oare câte laboratoare din România pot evalua corect aceste niveluri de reziduuri de substanțe și metaboliți ai acestora pentru a ne sprijini în identificarea corectă a riscurilor pe care le presupune utilizarea neonicotinoidelor în agricultura românească?
Dacă nu le putem monitoriza corect și cu sprijin financiar din partea statului, suntem noi pregătiți ca stat să utilizăm asemenea substanțe în producția agricolă?
O mare parte a apicultorilor din România practică stupăritul pastoral, iar legislația și sistemul de avertizare s-au dovedit a fi ineficiente în anul 2015. De asemenea, foarte mulți apicultori practică stupăritul staționar, pe vetre permanente, în localități aflate în zone de culturi intensive de floarea- soarelui, rapiță, porumb.
Cum se poate practica apicultura în aceste condiții, ținând cont că raza de zbor a albinelor este de cca 3 km? Cine protejează dreptul apicultorilor de a-și practica meseria în condiții sigure și cine îi despăgubește pentru daunele produse?
Informațiile științifice menționate sunt de interes public și sunt extrase din sutele de pagini publicate în diverse lucrări științifice și evaluări de risc internaționale:
http://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/beehealth
http://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/scientific_output/files/main_documents/756e.pdf
http://www.tfsp.info/assets/WIA_2015.pdf
http://www.apimondia.org/ Activities/working groups, Records of toxicity events on honeybee colonies, Digital kit “Recognized effects of Agrochemicals"
https://www.youtube.com/watch?v=1yXI5yk6MHM
Prin această petiție dorim să informăm autoritățile statului cu privire la efectul extrem de nociv al neonicotinoidelor asupra albinelor, pierderile masive de familii de albine apărute și în România, un semnal clar pentru a vă solicita luarea de măsuri cât mai urgente de evaluare a aceastei probleme grave care amenință fondul genetic apicol național pentru stoparea utilizării acestor substanțe de mare toxicitate la culturile importante din punct de vedere melifer (de exemplu, rapiță și floarea-soarelui), substanțe care afectează albina meliferă, alți polenizatori și implicit numeroase ecosisteme natural, cu impact negativ asupra mediului și siguranței alimentare.
Este foarte important ca în acest sens să fie aplicate și în țara noastră măsuri responsabile față de mediu și siguranță alimentară așa cum există în toate statele membre UE care au interzis utilizarea neonicotinoidelor la culturi nectaro-polenifere și nu au acceptat derogări de la legislație, ci aplică metode de producție alternative, biotehnologice, de management integrat al dăunătorilor pentru a minimiza impactul nociv asupra albinelor și problemele de poluare a mediului și alimentelor.
Albina reprezintă un biosenzor extrem de sensibil pentru mediu, iar moartea ei trebuie să ne dea semnalul că suntem pe o cale greșită și că, odată cu dispariția ei, nu vor dispărea doar apicultorii, mierea și alte produse apicole, ci vor dispărea plante, animale, oameni într-un lanț trofic care nu poate exista fără principalul polenizator – albina meliferă!

Asociația Crescătorilor de Albine din România – Comitetul Director și filialele județene,

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură SA


Asociația Crescătorilor de Albine din România    Contactați autorul petiției


SAU

Adresa dvs. de email nu va fi publicată pe site-ul nostru. Cu toate acestea, autorul petiției va putea vedea toate informațiile furnizate în acest formular.

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Vă rugăm să verificați inbox (și folderul pentru mesaje nedorite).
Facebook