Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

BREAKING NEWS ALERT OLTCHIM

/ #43140 Cazul Oltchim: 33 de administratori în 10 ani. Vor răspunde penal?

2015-08-10 15:18

Cazul Oltchim: 33 de administratori în 10 ani. Vor răspunde penal?

19 sep 2012

Constantin Roibu, fostul director general al Oltchim: Construcţia de la zero a unui combinat ca Oltchim ar costa 2 miliarde de euro. Asta însemnând tot, inclusiv drumuri, sisteme de canalizare, aducţiuni de apă, reţele de energie electrică. Dacă ar merge la capacitate, Oltchim cu petrochimia de la Arpechim, cifra de afaceri ar fi de un miliard de euro pe an, iar cu tot cu rafinăria s-ar ajunge la 3,1-3,2 miliarde de euro pe an.

Conducerea executivă a Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) în frunte cu directorul general care a condus compania 20 de ani, Constantin Roibu, este consi­derată principala responsabilă pentru pierderile şi datoriile care au dus la închiderea combinatului şi au făcut ca privatizarea să fie acum unica alternativă la lichidarea companiei.

Totuşi, vina pentru situaţia de la Oltchim o poartă în egală măsură cei peste 30 de administratori care s-au perindat în ultimii zece ani prin consiliul de administraţie, majoritatea numiţi politic de către Guvern, care au girat strategia conducerii executive şi deciziile care au dus la înrăutăţirea situaţiei financiare, Guvernele conduse de Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta, care au amânat mereu găsirea unei soluţii pentru Oltchim şi au continuat să finanţeze din bani publici pierderile combinatului. Miniştrii economiei şi cei ai finanţelor din ultimii zece ani au preferat să ţină Oltchimul în perfuzii, decât să ia decizii ferme. Dacă directorii executivi nu erau buni, trebuia înlocuiţi, dacă strategia nu era bună, trebuia găsită alta.

Iar principalii responsabili rămân cei care au girat deciziile strategice greşite, care au făcut ca după zece ani Oltchim să ajungă în colaps, adică vânzarea rafinăriei Arpechim odată cu Petrom către austrieci, care a făcut ca Oltchim să piardă controlul asupra principalei surse de materie primă, şi forţarea conversiei în acţiuni a creanţelor AVAS asupra Oltchim, în 2003, fără a acorda drept de subscriere acţionarilor minoritari, care a condus la anularea în instanţă a majorării de capital şi creşterea puternică a datoriilor Oltchim, la creşterea participaţiei nemţilor de la PCC şi la blocajul financiar actual.

 Nu în ultimul rând, specialiştii spun că şi băncile au partea lor de vină, deoarece au continuat să finanţeze Oltchim în ultimii ani, deşi pierderile au crescut şi capitalurile proprii au devenit negative, contribuind la supraîndatorarea companiei.

De ce a acumulat Oltchim pierderi uriaşe deşi e singur pe piaţă?

Situaţia Oltchim actuală a Oltchim este greu de explicat, având în vedere că majoritatea companiilor cu profil similar din Europa sunt profitabile. Mai mult, Oltchim este singurul producător de PVC şi de polioli din România, iar în majoritatea ţărilor din regiune nu există producători similari. Singurele excepţii sunt Ungaria, care are un producător de PVC, Borsodchem, şi Polonia, care are un producător de polioli, PCC Rokita.

PVC-ul şi poliolii reprezintă principalele produse ale Oltchim, cele două segmente având în mod tradiţional o pondere de peste 60% în cifra de afaceri a com­paniei.

Oltchim are o capacitate de producţie de PVC de 450.000 de tone pe an, care dacă ar fun­c­ţio­na la maximum ar genera vânzări de peste 400 de milioane de euro pe an, preţul tonei de PVC fiind în prezent între 900 şi 1.000 de euro pe tonă.

PVC-ul este utilizat mai ales în sectorul materialelor de construcţii, la producerea de ţevi şi sisteme de canalizare, de panouri şi tâmplărie din PVC, în industria electrotehnică la producerea de izolatori. O parte semnificativă a producţiei de PVC era exportată în Turcia, Grecia şi Italia, ţări care nu au producţie locală

De asemenea, Oltchim este singurul producător de polioli din regiune, singurul concu_rent mai apropiat fiind PCC Rokita din Polonia, restul producătorilor fiind localizaţi în Germania, Belgia. Poliolii sunt folosiţi la producerea de poliuretani care se regăsesc în scaunele şi bordul automobilelor, în saltele şi fotolii, în spumele poliuretanice folosite la izolaţii, în panouri termoizolante de tip sandwich, la producerea de încălţăminte şi vopsele.

 Oltchim a înregistrat cele mai mari vânzări în 2008, când cifra de afaceri a urcat la 1,95 mld. lei (circa 530 mil. euro). În acel an, vânzările companiei s-au bazat în proporţie de 31% pe PVC (faţă de 36% în 2007) şi 28% pe polioli. Chiar din 2008, însă, producţia de PVC a intrat în declin, deoarece Petrom a întrerupt livrările de etilenă către Oltchim, iniţial din cauza unor probleme tehnice, apoi din cauză că nu a acceptat să reducă preţul etilenei livrate către combinatul chimic, se arată în raportul pe 2008 al Oltchim.

Privatizarea Petrom a rupt lanţul Oltchim-Arpechim. Care sunt efectele?

Problemele Oltchim au început însă din 2004, când odată cu privatizarea Petrom, rafinăria Arpechim Piteşti a trecut sub controlul austriecilor de la OMV. Arpechim este principala sursă de materie primă pentru Oltchim, cele două entităţi fiind legate prin conducte subterane cu o lungime de 60 de kilometri. Austriecii au majorat substanţial preţurile produselor livrate Oltchim (etilenă folosită la producţia de PVC şi propilenă folosită la producţia de polioli). Conform rapoartelor Oltchim, compania a ajuns să plătească 1.060 de euro pe tona de etilenă în 2008, faţă de 659 euro în 2005, adică o creştere de 61%, iar preţul propilenei a crescut în aceeaşi perioadă de la 585 de euro pe tonă la 853 de euro pe tonă (plus 46%). În schimb, pe piaţa de PVC Oltchim a început să se confrunte cu scăderea preţurilor încă din 2007, odată cu primele efecte ale crizei financiare.

Începând din 2008, relaţia dintre Oltchim şi Petrom s-a înrăutăţit şi din cauza acumulării unor restanţe la plata materiilor prime de către combinat. În plus, austriecii au decis închiderea activelor de petrochimie de la Arpechim, oprind astfel alimentarea Oltchim. Conducerea combi­na­tului a convins atunci statul să aprobe cum­pă­rarea de către Oltchim a activelor petrochimice de pe platforma Arpechim, tranzacţia în valoare de 13 mil. euro încheindu-se la finalul lui 2009.

 Cine sunt cei 33 care au semnat în ultimii 10 ani pentru situaţia de azi de la Oltchim

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/