Privatizarea Oltchim eşuează pentru a patra oară în acest an

Privatizarea Oltchim a eşuat pentru a patra oară în acest an. Niciun investitor nu a depus oferta până în data de 12 decembrie, termenul limită, informează Hotnews.

Ultima tentativă nereuşită de privatizare a avut loc pe 6 iunie. Anterior eşecului privatizării, ministrul economiei, Constantin Niţă, se arăta optimist în ceea ce priveşte creşterea sorţilor de izbândă a privatizării, într-un viitor incert:

"Dacă privatizarea nu reuşeşte pe 6 iunie, vom reuşi altă dată. Dacă nu vor fi oferte termenul va fi amânat pentru repornirea unor linii. Tot primesc semnale că Oltchim trebuie închis. Guvernul nu va închide niciodată Oltchim. Este important să nu mai facă pierderi şi să găsim finanţare pentru repunerea în funcţiune a unor linii de producţie. Sunt investitori care doresc să preia Oltchim la pachet cu Arpechim. Ne aflăm în negocieri cu Petrom pentru acest lucru", declara Niţă în iunie a.c., după ce nici la termenul anterior, din 28 martie investitorii nu s-au înghesuit să cumpere acţiunile deţinute de Oltchim SA la Oltchim SPV.

Tot în iunie, administratorul judiciar al Oltchim, Gheorghe Piperea, declara că prima opţiune de cumpărare a combinatului, în iarnă, o are consorţiul chinez Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, care ar fi oferit o finanţare de 15 milioane de euro pentru combinat. Înţelegerea ar fi fost parafată la Ambasada României din Beijing şi urma sa fie transpusă într-un contract care va oferi părţii chineze un drept de preempţiune la achiziţionarea Oltchim, potrivit Realitatea.

Pentru a fi interesantă pentru chinezi, Oltchim urma să nu mai producă pierderi şi să îşi ridice capacitatea de funcţionare la 40%, faţă de la 27%.

„Sunt veşti bune din China. Am reuşit atragerea unei finanţări semnificative, de la partenerii chinezi, dar şi de la alţi parteneri, iar aceşti bani vor ajuta societatea să nu mai facă pierderi, într-un orizont de şase luni. Apoi, un Oltchim fără pierderi poate fi privatizat mult mai uşor. Putem să pregătim privatizarea fără presiunea termenelor fixe deasupra capului", declara în iunie Piperea.

Semnalizarea unui investitor numit şi promovat este contrar procedurilor şi în defavoarea unui proces de privatizare din care să se obţină maximum pentru statul român, atrage însă atenţia Marcel Hoară, senior partner în Hoară Capital şi fost responsabil de dezvoltare industrială, adăugând că în genere privatizarea Oltchim crează impresia că s-a lucrat "lăutăreşte", profund incompetent, fără respectare de proceduri şi viziune de atingere a scopului.

"Normativele spun că la exprimarea unei intenţii se demarează proceduri începând de la creare caiet de sarcini şi organizare licitaţie, până la promovare şi consultare comunitară şi multe altele. Ori, de când a venit guvernul Ponta, în nici una din procedurile de privatizare nici măcar consulatele economice nu au fost informate pentru diligenţă şi promovare sau discuţii cu marii operatori în domeniu," a mai adăugat Marcel Hoară.

Reamintim în context că Guvernul Ponta pare să-şi fi făcut un obicei din semnalizarea unui investitor numit şi promovat. Acesta a fost cazul licitaţiei pentru construcţia reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, unde Nuclearelectrica a ales ca investitor (în urma unui proces de selecţie desfăşurat cu o repeziciune uluitoare şi de o manieră care dă de gândit) compania chineză China General Nuclear Power Corporation, companie cu care autorităţile române semnaseră, încă din noiembrie 2013, o scrisoare de intenţie pentru realizarea celor doua reactoare.

Şi în ceea ce priveşte construcţia Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpusteşti a fost semnată deja o scrisoare de confort între compania de proiect Hidro-Tarniţa şi compania chineză Sinohydro, după care urmează şi o licitaţie.

De altfel, nici un compromis nu pare prea mare pentru Guvernul Ponta în relaţie cu China, investitorilor chinezi promiţându-li-se numeroase facilitaţi pentru a prelua cam tot ce înseamnă proiect energetic major în România, în condiţiile în care independenţa energetică este o problemă de siguranţă naţională, opinia cvasi-generală fiind că centralele nucleare, rezervele de gaz şi ţiţei trebuie exploatate de companii româneşti ori provenind din statele aliate, respectiv UE şi NATO.