Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Ce se întâmplă acum?

După ce am vorbit despre două dintre privatizările făcute sub biciul creditorul externi, simt nevoia să spun că acum lucrurile se cam repetă, iar peste ani ne vom văicări din nou că am vândut pe nimic CFR Marfă, TAROM, Poșta și Oltchim, uitându-ne ce profit frumos vor scoate acestea când vor scăpa din capcana managementului politic de stat. Daca vom vinde, intrucat conjunctura economica mondiala este alta.

Probabil cea mai simplă situație este cea de la Oltchim, unde s-a tot mimat privatizarea. Acolo lucrurile au fost clare după privatizarea Petrom, când austriecii de la OMV și-au dat seama că nu mai au nevoie de excedentul de capacitate de rafinare de la Arpechim, furnizorul de materie primă pentru Oltchim.

Petrom este gândit acum să fie o afacere profitabilă, iar managerii săi au calculat la rece că nu au de ce să reducă performanța economică a companiei doar de dragul de a furniza materie primă ieftină și a ține pe linia de plutire un colos din proprietatea Statului, prost administrat.

De fapt, Oltchim a fost un exemplu tipic de management baronial de stat, în care un feudal economic local împărțea cu dărnicie resurse pompate de la buget (adică din buzunarul subțiat al contribuabilului român), sub privirile binevoitoare ale sindicatelor.

Părerea mea este că Oltchim nu va mai fi niciodată colosul care a fost. Chiar dacă investitorul ar primi și pe gratis Arpechim, nu prea ar avea ce să facă, rafinăria fiind proiectată să fie profitabilă într-un circuit economic complex.

Ca urmare, câștigătorul va fi cel care se va focusa pe activitățile care pot fi eficiente, folosind activele actuale al companiei. Adică restructurare și redimensionare la sânge! Salariații vor trebui și ei să priceapă că veniturile astronomice obținute fără a face mare lucru și plătite din buzunarul contribuabilului sunt de domeniul trecutului.