BUJORUL - Floare Nationala si Simbolul Floral al Romaniei

Bujorul - Floarea Națională și Simbol Floral al României

Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a lansat în iunie 2013, în cadrul Conferinței"Agriculture for Life, Life for Agriculture", propunerea Prof.univ.dr. Florin Toma ca bujorul să fie proclamat, Floarea Națională a României.

Demersul s-a bucurat, încă de la început, de o foarte largă susținere din partea mediului academic și a societății civile, din țară și din diaspora, deopotrivă, concretizată prin peste 5000 de semnături.

Lansăm în mod oficial apelul pentru strângerea de semnături online, în vederea susținerii propunerii proiectului de lege: Bujorul - Floarea Națională și Simbol Floral al României ca punte spirituală de legătură între trecutul, prezentul și viitorul Neamului Românesc.            

Marea majoritate a țărilor au o floare națională, ca element al identității lor, strâns legat de spațiul geografic, cultural și economic care se regăsește în simbolurile statale ca steag, stemă, etc. Amintim, pentru exemplificare, laleaua pentru Olanda, Turcia și Ungaria, crizantema pentru Familia Imperială a Japoniei, trandafirul pentru SUA, Marea Britanie și Bulgaria, etc. În România, ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul "românesc" – Paeonia peregrina, var. romanica, etc. Niciuna nu a fost însă legiferată, astfel încât țara noastră se găsește astăzi în situația de a nu avea o floare națională.

Bujorul include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa. 

Argumentele aduse în favoarea acestei propuneri, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate sunt:

a)   Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;

b)  Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100  de varietăți și soiuri;

c)   În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;

d)  Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice;

e)   Bujorul este  cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale;

f)   Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;

g)  Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;

h)  Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;

i)    În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;

j)    Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.

Ne bazăm pe susținerea dumneavoastră prin petiția: Bujorul - Floarea Națională și Simbol Floral al României și vă rugăm să distribuiți această inițiativă. Informații despre demersurile noastre pe https://www.facebook.com/BujorulRomanescOficial

Răspândirea speciilor autohtone de bujor pe teritoriul României Rezervația naturală de bujor românesc (Paeonia peregrina) de la Greci – Munții Măcinului
Rezervația naturală de bujor de stepă (Paeonia tenuifolia) de la Zau de Câmpie – Mureș

 Bujor de grădină - Paeonia lactyflora

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti - Facultatea de Horticultura    Contactați autorul petiției