Apararea avocatilor -Modificarea L.51/95 si a Statutul profesiei de avocat

Către

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania 

   In atenția:

  Presedintelui UNBR  

 

   Stimata Doamna/Domn , 

 

  Ne adresam dvs. avand in vedere  calitatea dvs. de membru în organele de conducere ale profesiei de avocat, cu competența de a adopta acte normative pentru aceasta și vă solicităm ca în temeiul art .63 lit. d si e din L.51/1995, să intocmiti proiectul de  lege de modificare a L.51/1995 si a statutului profesiei de avocat in sensul celor de mai jos  si sa-l depuneti spre aprobare Parlamentului .

Modificari :

1. art 4 din L51/1995 va avea urmatorul cuprins : ,, În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege si se bucura de imunitate functionala si procedurala "

2. art. 38 al.2 din lege ,, (2)Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi, părţilor sau reprezentanţilor acestora în proces. Este interzisă darea acestuia afară din sala de judecată, amendarea,  împiedicarea administrării de probe sau orice altă conduită nejustificată, abuzivă.   

3. art 38 al. (3) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională. Cercetarea penală a avocatului, perchezi'ionarea sediului acestuia  se poate realiza doar cu aprobarea prealabil[ a Baroului. Decizia se va lua cu  votul a 3/4 din numarul consilierilor din Baroul Bucuresti, la sesizarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel București si va fi avizata de către consiliul UNBR cu votul a 2/3 din membri. 

 In acest sens, la art 66 din L.51/1995 se va adauga un nou aliniat: al. 55 al. 2 lit v,  va avea urmatorul continut ,, Consiliul Baroului București va aviza propunerea de ridicare a imunitatii avocatului. Votul se va lua in prezenta a 2/3 din membri Consiliului UNBR cu votul a 1/2 plus unu din membri Consiliului." 

 4.  art .67 lit.j  dinL.51/1995 - Consiliul UNBR  va avea urmatorul conținut ,, are obligaţia să apere reputaţia profesională a avocatului, la cererea acestuia, pe baza cercetărilor şi a propunerilor înaintate de consiliul baroului din care face parte, scop in care va putea formula plangeri penale in nume personal si in numele avocatului, va putea formula cereri de chemare in judecata , memorii etc.

 

 

II: Cadru legal din profesie și similiar  

   1.1.       Conform art. 1 din L.51/1995 -,,(1)Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei. Deci profesia nu poate fi supusa vreunui control sau abuz."

          Art. 2 din l.51/1995 - ,,(1)În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.

(2)Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.

(3)Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.

(4)Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.

(5)În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil. "

Art. 4 - În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege. "

Art. 35

(1)Contactul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului.

Art. 38

(1)În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act.

(2)Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi, părţilor sau reprezentanţilor acestora în proces.

(3)Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.

(4)Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) şi (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă.

(5)Nu constituie abatere disciplinară şi nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege şi folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea şi realizarea efectivă a apărării libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor săi. "

        Codul deontologic al avocatului român și reflectate în următoarele prevederi esențiale ale acestuia:
Art. 4 (2) Avocatul este garantul apărării cetățeanului față de excesele instituțiilor statului, precum și al păstrării echilibrului între interesul public al societății și interesul privat al cetățeanului.
Art. 5. Codul deontologic al avocatului român stabilește principiile esențiale și regulile de conduită pe care avocatul trebuie să le respecte, atât în exercițiul profesiei de avocat, cât și în viața sa publică și privată. Aceste principii și reguli stau la baza oricărei interpretări a reglementărilor profesionale (...)
Art. 6. (1) Normele de deontologie profesională reglementate de prezentul Cod garantează îndeplinirea de către avocat a misiunii sale privind apărarea drepturilor justițiabililor, promovarea unei culturi organizaționale comune avocaților români, bazată pe încredere și respect, protejarea valorilor și imaginii profesiei de avocat, care asigură identitatea profesiei și încrederea publicului.
Art. 8. (1) Principiile profesiei de avocat reprezintă valorile pe care se bazează și pe care le apără avocatul atât în exercitarea profesiei, cât și în viața socială și în raport de care se interpretează orice normă deontologică și orice comportament în exercitarea profesiei sau în afara acesteia.
(2) Principiile fundamentale ale profesiei de avocat sunt următoarele:
a) Principiul libertății și independenței avocatului;
d) Principiul evitării conflictelor de interese;
i) Principiul autonomiei
j) Principiul loialității față de profesia de avocat.
Principiul libertății și independenței avocatului
Art. 9. (1) În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii și reglementărilor profesionale.
(2) Avocatul este obligat să-și exercite profesia potrivit crezului său profesional, liber de orice influență sau presiune, atât din partea terților, cât și față de propriile interese.
(3) Avocatul trebuie să-și păstreze independența față de grupurile de presiune(...)Independența îi permite avocatului să interpreteze și să solicite să se aplice legea într-un anume caz potrivit propriului crez profesional, fără a urmări sau a se teme de faptul că va mulțumi sau nemulțumi puterea judecătorească, executivă, legislativă, politică, ierarhică, economică, mass-media sau opinia publică.
Principiul autonomiei și al auto-reglementării profesiei de avocat
Art. 17. (1) Organele de conducere ale avocaturii sunt garantul perfecționării continue și ridicării standardelor de calitate ale profesiei de avocat, prin elaborarea actelor specifice, care au caracter normativ și obligatoriu.
(2) Avocatura ca profesie juridică, pentru asigurarea independenței proprii și a fiecărui avocat în parte, este ferită de intervenționismul statului,atât în reglarea internă a profesiei, cât și în activitatea desfășurată de fiecare avocat.
(3) Avocatul va refuza îndrumări, prescripții, instrucțiuni, indicații sau recomandări din partea statului și a organelor acestuia, având ca obiect modalitatea de desfășurare a activității sale. (…)
(4) Avocatul va avea un rol activ ori de câte ori constată, în activitatea sa, un control din partea statului, care încalcă reglementările și principiile fundamentale ale profesiei.
 

 

1.2 . Conform L.47/1992  -,, Art.66. - (1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
(2) Încuviințarea prevăzută la alin. (1) se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale,
după ascultarea judecătorului în cauză.
(3) Pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, urmărirea penală și trimiterea în judecată se fac
numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
(4) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii Curții Constituționale pot fi reținuți și supuși percheziției, procurorul
general informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale.
(5) Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții Constituționale. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează de drept.

1.3. Art. 72 din Constitutia Romaniei – Imunitatea parlamentară

 ,,(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri."

Statutul Camerei Deputatilor -,,  Art. 191. - Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării.

Art. 192. - Potrivit art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Art. 193. - (1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

(3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.

(4) Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

(5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.

(6) În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.

(7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

(8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 194. - (1) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

(2) Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

Art. 195. - Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

 

III: Justificare 

 Sunt numeroase situații în care avocații sunt cercetați penal în mod abuziv, sunt amendați , li se reduce dreptul lare plica sau chiar li se resping nejustificat probe. 

Legislația a creat pentru o serie de profesii , așa cum se vede mai sus , imunitatea funcțională și de procedura. Profesia noastra nu este mai prejos decat celelalte si prin analogie se pot adopta aceleasi prevederi ca si in cazul  celorlalte profesii.Astfel ne vom puta  apara profesia, clientii si pe noi insine. 

 

 

 

  Cordial,

  Avocat Gabriela Gyongy MIHUT, 

 Avocat Antonie POPESCU

 Avocat Daniela Cazacu

Avocat Corina Marcu


Avocat Gabriela Gyongy MIHUT, Avocat Antonie Popescu, Daniela Cazacu, Corina Marcu,    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnarea petiției, accept faptul că Avocat Gabriela Gyongy MIHUT, Avocat Antonie Popescu, Daniela Cazacu, Corina Marcu, va putea să vadă toate informațiile pe care le introduc în formular.

Nu vom face adresa dvs. de e-mail publică pe internet.

Nu vom face adresa dvs. de e-mail publică pe internet.


Trebuie să verificăm că ești om.

Îmi dau consimțământul pentru prelucrarea informațiilor pe care le furnizez în acest formular în următoarele scopuri:




Publicitate plătită

Vom expune reclama pentru această petiție în atenția unui număr de 3000 de persoane.

Aflați mai multe informații...