Inițiativă Legislativă  având ca obiect modificarea și completarea legislației privind pensiile militare de stat și notificarea parlamentarilor, indiferent de culoarea politică.

Contactați autorul petiției

..pledoarie pentru un drept constituțional "Votul de neîncredere" !!

2023-06-23 08:07:10

...pledoarie pentru un drept constituțional "Votul de neîncredere" !!

Doriți să schimbați ceva?
Schimbarea nu se întâmplă dacă tăceți.
Autorul acestei petiții a luat atitudine și a acționat.
Veți face la fel?
Porniți o mișcare socială creând o petiție.
https://www.petitieonline.com/initiativ_civic_pentru_legiferarea_votului_de_protest_in_romania?fbclid=IwAR3nDbTHgkXlU2DBTvZtMBDCwtcyPEtKuaQoc8PWdPoO-a4qtQEO6ouwSwg

Susținem și solicităm varianta înscrierii pe buletinele de vot a unei optiuni suplimentare, sub forma „NUL -Nici Unul din Listă" ca o formă de protest civic și luarea în calculul general al acestor buletine de vot, care vor fi considerate voturi valide, prin modificarea legii electorale.
Votul astfel validat este singura formă de protest civic împotriva partidelor politice sau a calității candidaților propuși pe listele electorale, care NU și-au îndeplinit "promisiunile" în mandatele anterioare.
Opțiunea aceasta permite tuturor electorilor să participe avtiv într-un număr cât mai mare, la viața politică a țării, prin exercitarea unui drept constituțional, dreptul la vot, chiar și atunci când nu este mulțumit de calitatea morală sau profesională a oamenilor politici ce se regăsesc pe listele electorale.

Într-o postare anterioară am făcut referire la faptul că : ... indiferența majorității duce la "democrația" minorității, în actul de guvernare și legiferare. (https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=223174877294180&id=100088050063804)

Votul de protest (sau „votul în alb”, „blank vote” ) s-a introdus în unele state pentru a oferi în mod democratic și alte opțiuni de vot cetățenilor unei țări, care sau săturat de toxicitatea și ineficiența reprezentanților clasei politice, în sensul introducerii „votului de protest civic”.

Atunci când nu există o asemenea opțiune, cetățenii care vor să protesteze împotriva întregului sistem politico-electoral ca atare, sau pur si simplu împotriva "calității" candidaților existenți la începutul unui anumit ciclu electoral, dar care au mai fost la putere și la guvernare în mandatele anterioare și care au declarat în mod public, fără echivoc, că "NU este obligatoriu ca promisiunile din programul electoral să se regăsească și în programul de guvernare !!", nu au decât două opțiuni: ori nu merg la vot (și atunci nu își îndeplinesc datoria civică și morală, chiar legală, de cetățean cu drept de vot, ori își anulează votul, (ne)ștampilind voit sau greșit (iar atunci votul lor nu mai contează în calculul electoral).

Pentru a ieși din acest impas, unele țări au introdus legal regula „votului în alb” (numit și „vot de protest”), realizat atunci când alegătorul se prezintă la urne și introduce în urna buletinul neștampilat, astfel se considera că votul său în alb, este unul de protest (împotriva sistemului politic perpetuat sau a tuturor candidaților actuali care de cele mai multe ori sunt aceeași din mandatele și guvernările anterioare, care NU și-au îndeplinit promisiunile electorale).
Astfel "Voturile în alb" se numără separat de cele anulate și vor fi luate în calcul general, astfel pragul electoral pentru intrare în parlament crește exponențial prin raportare la procentul de referință din numărul total de voturi valid exprimate( 5% din 5 milioane de voturi vs. 5% din 15 milioane de voturi).

Există și o variantă mai sigură, astfel că în unele țări "votul în alb" apare în varianta înscrierii pe buletine de vot a unei optiuni suplimentare, de genul „nici unul dintre cei de mai sus” – „None Of The Above” (NOTA), precum în statul Nevada (USA), iar în alte state/țări se introduce un personaj fictiv (Mickey Mouse in diferite state din SUA, Donald Duck in Finlanda ș.a.). În fine, țările în care "votul în alb" există legiferat, în varianta sa clasică sunt: Spania, Franta, Grecia, Belgia, Suedia.

La alegerile anterioare, din anul 2008, în Romania a fost un oarecare "scandal" în jurul propunerii introducerii "votului alb" în legea electorală actuală, dar fără rezultat.
Au existat și petiții pentru susținerea unor inițiative legislative și chiar un proiect de lege, dar toate abandonate/ sabotate de clasa politică.
Astfel politicienii de atunci s-au pronuntat violent împotriva ideii, în timp ce asociațiile civice și doar unii ziariști au susținut-o cu entuziasm.
Interesant mi s-a părut însă faptul că nimeni nu a discutat pe argumente și principii civice această idee, ci s-au limitat să arate doar că ideea "votului în alb" există și a fost adoptată și în alte state democratice.
În timp ce politicienii români au atacat-o în interiorul discuțiilor din sânul tuturor partidelor, pe motivul că "votul în alb" v-a "rupe" din voturile fiecărui partid aflat la putere, deci NU în favoarea clasei politice, ci ar fi favorabil doar cetățeanului nemulțumit de "promisiunile" din programele electorale, care nu s-au mai îndeplinit sau nu s-au mai regăsit și în programul de guvernare.

Deși ideea este în sine corectă doar unele sondajele au arătat că cei care ar fi utilizat varianta "votului în alb" ca vot de protest, au fost in general alegători care nu sunt membrii de partid, doar din mediul urban.
Concluzia extrasă este falsă: nu numai alegători fără apartenență politică, care nu au dorit să voteze cu un anumit partid politic, dar și membrii de partid ar fi votat în alb, tocmai pentru că nici variantele nominale, de pe buletinul de vot nu îi definesc.
Dacă noua opțiune nu ar fi introdusă, alegătorii în cauză ori nu ar fi mers la vot, ori și-ar fi anulat voturile, în semn de protest față de clasa politică și a politicienilor promovați și înscriși pe buletinele de vot sau listele electorale.

În fine, indiferent cum au stat lucrurile, faptul că dezbaterea publică privind "votul în alb" s-a redus doar la problema ruperii sau pierderii voturilor din bazinul electoral al unor partide politice, mi se pare relevant pentru apetența unor reprezentanți ai societații civile românești și a clasei politice, privind dezbaterile publice serioase, care nu țin cont și de nemulțumirile electoratului din tot spectrul politic, ca formă de protest față de actuala clasa politică, prin introducerea și legiferarea in România a "votului de protest/ votul în alb".

De ce este votul de protest/ votul în alb important, și cum diferă el de votul anulat?
Să luam urmatorul exemplu, chiar dacă este dus la extrem.
Ce ați face dacă la alegerile prezidențiale viitoare, ați avea de ales între, să luăm două personaje istorice "fictive": H și S, politicieni cu ideologii și un discurs electoral duse la extrem, dar în condițiile "democrației" din zilele noastre?
Pe cine ați vota (mai ales dacă votul, să zicem, ar fi și obligatoriu)?
Dacă exemplul vi se pare improbabil, atunci lasați-mă să vă spun că greșiți, asemenea opțiuni, care reprezintă curente doctrinare ale celor două personaje citate, pot apărea oricând în programele politice, atât în România cât și în Uniunea Europeană, iar dacă aveți îndoieli că un "mic H" nu poate apărea pe echișerul politic, amintiți-vă de propaganda unora, bazată pe ideologia acestui personaj:
"...Spune o minciună suficient de tare și suficient de mult și lumea o va crede.
Ce baftă pe conducători că oamenii nu gândesc.
Un politician: acel soi de oameni a căror unică şi veritabilă convingere este absenţa oricărei convingeri, asociată cu o insolenţă inoportună şi cu o artă neruşinată de a minţi...".
Iar dacă vă îndoiți că un "S la scară redusă" nu ar putea exista, atunci aduceți-vă aminte de declarații conform carora:
"...Nu contează cine votează. Contează cine numără voturile.
Ideile sunt mai puternice decât armele. Noi nu-i lăsam pe dușmanii noștri să aibă arme, de ce i-am lăsa să aibă idei?
Moartea unui om e o tragedie, moartea a milioane de oameni reprezinta doar o statistică..."

În general, gindiți-vă că trebuie să alegeți intre două rele, iar problema nu se reduce la obsesiva opțiune pentru "răul cel mai mic", ci la încălcarea propriilor principii morale în oricare din cele două variante.
Ei bine, aici intervine votul în alb/ votul de protest, în câteva sensuri foarte concrete:

1. Opțiunea votului de protest fiind inclusă, poti merge la vot chiar dacă nu ai ce vota și îți indeplinesti astfel datoria de cetățean cu drept de vot fară a-ți încălca propriile principii;

2. În consecință, votul în alb/ votul de protest este în stare să atragă mai multi alegători la urne și să-și aducă aportul la rezolvarea problemei legitimității rezultatului votului și a noului guvern, astfel votul tău nu este considerat votul unui naiv care nu a știut cum să pună ștampila, ci reprezinta o atitudine politică asumată;

3. În situația teoretică în care votul în alb/ votul de protest este majoritar (de exemplu 35% voteaza in alb, 30% pentru H si 29% pentru S) conform acestui principiu, dacă ar fi legiferat, alegerile se pot repeta, sau poate fi desemnat un președinte interimar ales de Parlament pentru o perioada limitată (altul decât unul din cei doi candidați), sau poate fi aleasă orice alta solutie democratică, dar fără cele două personaje. De notat însă că o asemenea soluție nu este posibilă în cazul votului anulat, conform legislației actuale (care nu poate avea nici o putere, fiind nul);

4. Într-o situatie de genul celei expuse anterior, votul tău de protest, împreună cu voturile altora, constituie un semnal de alarmă privind o anumită situație crucială, un semnal îndreptat deopotrivă spre clasa politică actuală, dar și spre restul electoratului. În cazul votului nul acest lucru nu este posibil, alegerile fiind declarate legale, chiar și cu un procentaj de participare de 20%-30%.
În consecință, votul în alb/ votul de protest este de dorit în țările în care votul nu este obligatoriu (ca un element ce poate aduce mai mulți alegători la urne și ca o alternativă esentială a optiunilor electoratului nemulțumit), iar el este absolut necesar în statele unde votul este obligatoriu (nu este moral si nici normal să fiu chemat la urne și să fiu obligat să aleg între doar două variante, pe care eu le văd la fel de toxice.

Dar până la adoptarea în legislația țării noastre a votului de protest/ votul în alb, ca un vot valid exprimat în alegerile electorale, pentru a demonstra revolta și nemulțumirea alegătorului cu privire la "calitatea" candidaților propuși de partidele politice pe listele electorale sau pe buletinele de vot, sau cu privire la refuzul sistemului politic actual în totalitatea sa, ca semn de protest, trebuie să mai așteptăm sau poate că nu, dar trebuie să ieșim la vot !?


Narciz Bejinariu



Distribuiți această petiție

Ajutați această petiție să obțină mai multe semnături.

Cum să promovați o petiție?

  • Partajați petiția pe peretele Facebook și pe grupurile care au legătură cu subiectul petiției.
  • Contactați-vă prietenii
    1. Scrieți un mesaj în care explicați de ce ați semnat această petiție, având în vedere că este mai probabil ca oamenii să o semneze dacă înțeleg importanță subiectului la care face trimitere.
    2. Copiați și lipiți adresa web a petiției în mesajul dumneavoastră.
    3. Trimiteți mesajul folosind e-mail, SMS, Facebook, WhatsApp, Twitter, Skype, Instagram și LinkedIn.



Publicitate plătită

Vom expune reclama pentru această petiție în atenția unui număr de 3000 de persoane.

Aflați mai multe informații...