#47906: România, invitată să dea explicaţii în investigaţia Comisiei Europene privind anularea datoriilor " - România, invitată să dea explicaţii în investigaţia Comisiei Europene privind anularea datoriilor " 

România, invitată să dea explicaţii în investigaţia Comisiei Europene privind anularea datoriilor "Oltchim" BURSA 11.08.2016

 Conform CE, "România nu consideră că măsura (n.r. neexecutarea Oltchim de către AVAS) nu constituie un ajutor deoarece respectă principiul creditorului în economia de piaţă: "Autorităţile române susţin că, după privatizarea eşuată din 2012, la 31 octombrie 2012 AAAS a trimis o scrisoare către Oltchim pentru a analiza opţiunile de recuperare a creanţelor, însă a primit răspunsuri neconcludente. Ulterior, AAAS a analizat opţiunile disponibile pentru recuperarea creanţelor şi a ajuns la concluzia că ar obţine o sumă foarte mică în cadrul procesului de lichidare. Având în vedere situaţia financiară dificilă a Oltchim şi faptul că majoritatea datoriilor Oltchim faţă de AAAS nu au fost garantate, AAAS a apreciat că cea mai bună opţiune pentru recuperarea creanţelor sale ar fi continuarea privatizării Oltchim într-un scenariu al conversiei datoriei în acţiuni, astfel cum s-a aprobat prin decizia Comisiei din 2012.
     Autorităţile române au explicat, de asemenea, că Oltchim a început procedurile de insolvenţă în ianuarie 2013, adică la foarte scurt timp după ce procesul de privatizare a eşuat în septembrie 2012. Prin urmare, AAAS a dispus de foarte puţin timp pentru a-şi revendica efectiv creanţele. Astfel cum s-a explicat în considerentul 25) de mai sus, odată cu intrarea în insolvenţă, toate creanţele creditorilor Oltchim au fost suspendate şi nu au putut fi iniţiate unele noi".
     Potrivit Comisiei, în ceea ce priveşte anularea creanţelor AAAS şi companiilor Electrica, Salrom, CET Govora şi Administraţia Naţională "Apele Române"), în 2015 în cadrul planului de reorganizare, România consideră că anulările de creanţe propuse în planul de reorganizare au constituit cea mai bună opţiune disponibilă pentru creditorii publici şi privaţi în vederea recuperării sumelor care le erau datorate: "Această situaţie se explică în principal prin faptul că în scenariul de lichidare obligaţiile de mediu (estimate de Oltchim la 463,7 milioane euro) depăşeau cu mult creanţele creditorilor. Autorităţile române susţin că, în cazul lichidării, îndeplinirea obligaţiilor de mediu are prioritate faţă de alte creanţe. Prin urmare, conform scenariului de lichidare, din cauza obligaţiilor de mediu ridicate, niciun creditor nu ar recupera nimic. În schimb, autorităţile române susţin că, în cazul continuării activităţii şi al punerii în aplicare cu succes a planului de reorganizare, obligaţiile de mediu ale Oltchim în vederea realizării obiectivelor specifice ale autorizaţiilor de mediu ale celor două platforme sunt mult mai mici (fiind estimate la 37,8 milioane euro). Mai mult, aceste sume urmează să fie plătite gradual.
     Pentru a-şi susţine opinia, România a prezentat analizele întocmite de AAAS şi Electrica, care au declarat că planul de reorganizare era cea mai bună opţiune disponibilă pentru a-şi recupera creanţele, comparativ cu scenariul de lichidare. România nu a prezentat niciun studiu pentru alţi creditori publici (adică Salrom, CET Govora sau Administraţia Naţională "Apele Române").
     România susţine, de asemenea, că datorită planului de reorganizare situaţia financiară a Oltchim s-a îmbunătăţit semnificativ. Acest lucru a fost posibil datorită unei mai bune utilizări a resurselor proprii ale societăţii, gestionării corespunzătoare a capitalului său circulant şi reducerii datoriei restante a Oltchim. Autorităţile române au susţinut, de asemenea, că societatea nu a contractat niciun împrumut pentru a-şi finanţa producţia".
     În ceea ce priveşte CET Govora (privind continuarea furnizărilor către Oltchim), autorităţile române au explicat, conform documentului UE, că a fost necesar să se continue alimentarea cu energie electrică a Oltchim pentru a evita prăbuşirea întregii reţele de firme industriale care au legătură cu Oltchim: "România a prezentat informaţii prin care precizează că, din motive istorice, Oltchim a acţionat ca furnizor de energie pentru alte societăţi de pe platforma Râmnicu Vâlcea Sud - conglomerat de societăţi din această regiune. Astfel, întreruperea alimentării cu energie a Oltchim ar fi însemnat şi întreruperea alimentării cu energie electrică a altor societăţi, pentru care Oltchim ar fi putut fi răspunzătoare.
     În ceea ce priveşte Salrom, autorităţile române au explicat că au existat suficiente motive să creadă că Oltchim îşi va achita datoriile faţă de această societate. Prin urmare, Salrom a acceptat amânarea termenelor de plată a datoriei din cauza problemelor de lichiditate ale Oltchim".

 CE: "După privatizarea eşuată, situaţia financiară a Oltchim a continuat să se deterioreze"
     După privatizarea eşuată, situaţia financiară a Oltchim a continuat să se deterioreze şi producţia a fost suspendată, apreciază Comisia europeană: "La 24 octombrie 2012, Oltchim a reuşit să îşi reia producţia ca urmare a modificării condiţiilor comerciale acordate societăţii Oltchim de doi furnizori publici (CET Govora şi Compania Naţională a Sării Salrom):
     a) CET Govora a semnat cu Oltchim un nou contract de furnizare a energiei electrice la 15 septembrie 2012, ulterior acceptând să livreze un volum mai mare de energie electrică (iniţial de la 25 octombrie 2012, apoi de la 12 noiembrie 2012) şi să furnizeze în continuare energie electrică de la 1 ianuarie 2013. Aceste modificări ale relaţiei contractuale cu Oltchim par să fi fost luate în considerare în punerea în aplicare a mai multor hotărâri luate de Consiliul Judeţean Vâlcea pentru a se asigura aprovizionarea cu energie electrică a Oltchim;
     b) Compania Naţională a Sării Salrom (denumită în continuare "Salrom") a acceptat amânarea plăţilor pentru livrările sale.
     La 23 noiembrie 2012, Ministerul de Finanţe, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, AAAS şi OPSPI au semnat un memorandum de înţelegere cu creditorii Oltchim [adică, diverse bănci private şi de stat, precum şi întreprinderi de stat, cum ar fi Electrica S.A., Salrom, CFR Marfă SA]. Părţile la memorandum au convenit ca, până cel târziu la 1 ianuarie 2013, Ministerul Economiei şi OPSPI să înregistreze o societate cu scop special, fără datorii, cu capital integral de stat (Oltchim SPV), astfel încât băncile să poată furniza în condiţii de siguranţă sprijinul financiar necesar pentru reluarea producţiei la Oltchim. În acest sens, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2012, Ministerul Economiei a fost mandatat să înceapă procedurile prevăzute de lege pentru înfiinţarea unei societăţi cu scop special (SPV).