BURSA 11.08.2016
* CE: "Orice tip de ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar"
Comisia Europeană a invitat ţara noastră să prezinte observaţii în investigaţia privind anularea datoriilor "Oltchim", anunţată în luna aprilie, potrivit procedurilor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, din 5 august.
Comisia Europeană a lansat, în aprilie, o investigaţie privind un posibil ajutor de stat pentru "Oltchim", având în vedere trei măsuri de sprijin luate de România în favoarea combinatului, potrivit documentului citat: "Măsura nr. 1: neexecutarea silită şi acumularea de noi datorii de către Oltchim faţă de AAAS începând din 2012. AAAS nu şi-a reluat procesul de recuperare a creanţelor pe care Oltchim i le datora, după ce privatizarea a eşuat în septembrie 2012 şi nu a solicitat rambursarea imediată a creanţelor sale prin intermediul unei lichidări a Oltchim, ci a aşteptat conversia creanţelor în acţiuni, chiar dacă procesul de privatizare a Oltchim a eşuat din nou.
Măsura nr. 2: anularea datoriilor, în 2015, de către AAAS şi diverse întreprinderi de stat în cadrul planului de reorganizare. În special, AAAS a fost de acord să anuleze 216 milioane euro din creanţele sale în vederea recuperării (nesigure) a unei sume de 47 de milioane euro.
În ceea ce priveşte întreprinderile de stat, Electrica SA a fost de acord să anuleze o datorie de 112 milioane euro, SC CET Govora SA - 21,1 milioane euro, Salrom - 4,2 milioane euro şi Administraţia Naţională «Apele Române» - 2,2 milioane euro.
Măsura nr. 3: sprijinirea operaţiunilor desfăşurate de Oltchim sub forma continuării livrărilor din partea furnizorilor publici (CET Govora şi Salrom). După eşecul privatizării din septembrie 2012, situaţia financiară a Oltchim s-a deteriorat şi producţia a fost suspendată. Oltchim şi-a reluat producţia la data de 24 octombrie 2012 datorită CET Govora şi Salrom şi care, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a Oltchim, au continuat livrările către Oltchim (şi anume prin schimbarea sistemului de plăţi în avans cu cel de plăţi la scadenţă sau prin acceptarea amânării unor plăţi)".
Comisia Europeană apreciază că măsurile respective pot constitui ajutoare pentru Oltchim, deoarece este posibil ca furnizorii publici şi creditorii să fi acţionat într-un mod diferit faţă de un operator economic privat în economia de piaţă aflat într-o situaţie similară. "Aceasta este opinia preliminară a Comisiei potrivit căreia toate măsurile de mai sus pot fi considerate ajutor de salvare şi restructurare", se arată în Jurnalul UE, unde se mai precizează: "În absenţa notificării unui plan de restructurare către Comisie, aceste măsuri nu pot fi considerate compatibile cu Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.
În plus, în acest stadiu, Comisia consideră că procesul de vânzare astfel cum figurează în planul de reorganizare aprobat va conduce la o continuitate economică între Oltchim SA şi un posibil cumpărător al Oltchim SPV. Achiziţia se va realiza prin cumpărarea de acţiuni ale întregii întreprinderi, mai degrabă decât de active individuale, ceea ce este deja un indiciu clar de continuitate economică. În plus, planul include o serie de alte condiţii care indică o continuitate economică, în special transferul tuturor angajaţilor, al mărcii, al contractelor şi furnizorilor existenţi, precum şi al autorizaţiilor de mediu.
În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, orice tip de ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar".
Comisia notează că Oltchim SA este una dintre cele mai mari societăţi petrochimice din România şi din sud-estul Europei şi că statul român şi-a păstrat un pachet de control de 54,8 % în cadrul societăţii: "În martie 2012, Comisia a adoptat o decizie (SA.29041 Măsuri de sprijin în favoarea Oltchim SA Râmnicu Vâlcea) prin care constata că o conversie a creanţelor deţinute de Autoritatea pentru administrarea activelor statului (AAAS) din România în acţiuni nu reprezenta ajutor, având în vedere imediata de privatizarea Oltchim. Cu toate acestea, România nu a realizat conversia creanţelor în acţiuni, iar privatizarea a eşuat în septembrie 2012. La 30 ianuarie 2013, Oltchim a intrat în insolvenţă şi a depus o cerere de reorganizare judiciară în scopul de a îşi achita datoriile prin intermediul unui plan de reorganizare. Planul de reorganizare a fost aprobat în martie 2015 de către creditorii Oltchim şi a condus la crearea unei noi entităţi (Oltchim SPV), care a preluat partea funcţională a Oltchim SA pentru a asigura continuitatea activităţii. Oltchim SPV este o societate fără datorii, 100 % deţinută de Oltchim SA şi destinată a fi vândută unui investitor. Preţul care se va obţine din vânzarea Oltchim SPV va fi folosit pentru a plăti creditorii Oltchim, care au acceptat scutiri totale sau semnificative de la plata unor datorii, întrucât preţul de vânzare preconizat nu va fi suficient pentru a acoperi întreaga datorie".
CE: "AAAS nu a solicitat rambursarea creanţelor sale printr-o lichidare imediată a Oltchim"
Referitor la neexecutarea creanţelor şi acumularea de noi datorii faţă de AAAS începând cu luna septembrie 2012, Comisia detaliază: "În pofida angajamentului ferm din 2012 faţă de Comisie, autorităţile române nu au convertit în acţiuni datoria acumulată faţă de AAAS (1049 de milioane lei) şi nu au privatizat societatea. În schimb, Oltchim şi-a continuat activitatea şi a acumulat şi mai multe datorii publice, inclusiv faţă de AAAS (datoria faţă de AAAS a crescut de la 1049 de milioane lei la 1201 milioane lei).
AAAS nu şi-a revendicat creanţele faţă de Oltchim după eşuarea privatizării în septembrie 2012. AAAS nu a solicitat rambursarea creanţelor sale printr-o lichidare imediată a Oltchim, ci a aşteptat, în schimb, realizarea conversiei datoriei în acţiuni, chiar dacă procesul de privatizare a Oltchim a eşuat din nou".
Comisia adaugă că, în martie 2015, AAAS, Salrom, CET Govora, Administraţia Naţională "Apele Române" şi Electrica au votat toate în favoarea planului de reorganizare a "Oltchim": "Prin urmare, AAAS a fost de acord cu anularea a 216 milioane euro din creanţele sale asupra Oltchim în vederea viitoarei recuperări (nesigure) a sumei de 47 de milioane euro. Salrom a fost de acord cu anularea a 4,2 milioane euro din creanţă, CET Govora SA a fost de acord cu anularea a 21,1 milioane euro din creanţă, Administraţia Naţională "Apele Române" a fost de acord cu anularea a 2,2 milioane euro din creanţă şi Electrica a fost de acord cu anularea a 112 milioane euro din creanţă.
În schimb, întreprinderile de stat respective aşteaptă următoarea acoperire a creanţelor în cazul în care privatizarea reuşeşte: 2,5 milioane euro pentru Salrom, 8,9 milioane euro pentru CET Govora SA, 0,9 milioane EUR, pentru Administraţia Naţională «Apele Române» şi 32 de milioane euro pentru Electrica".
Referitor la a treia măsură investigată privind un posibil ajutor de stat, CE arată că reluarea producţiei nu ar fi fost posibilă fără decizia întreprinderilor furnizoare de stat - CET Govora şi Salrom - de a continua livrările către societatea Oltchim, în pofida neplăţii datoriilor de către aceasta: "CET Govora a semnat cu Oltchim un nou contract de furnizare a energiei electrice la 15 septembrie 2012, ulterior acceptând să livreze un volum mai mare de energie electrică, iniţial de la 25 octombrie 2012, apoi de la 12 noiembrie 2012, şi să furnizeze în continuare energie electrică de la 1 ianuarie 2013. Aceste modificări ale relaţiei contractuale cu Oltchim par să fi fost luate în considerare în punerea în aplicare a mai multor hotărâri (30) luate de Consiliul Judeţean Vâlcea pentru a se asigura aprovizionarea cu energie electrică a Oltchim.
Salrom a acceptat amânarea plăţilor pentru livrările sale şi, prin urmare, a acceptat creşterea în continuare a datoriilor pe care Oltchim le avea faţă ea".
Documentul CE are şi un capitol intitulat "Observaţii furnizate de autorităţile române".