Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Quoted post


Musafir

#23285 BANUL DISPONIBILIZATILOR SI SALARIATILOR, URGENT OLTCHIM!!!!!!!!!!!!!!!!

2014-07-01 16:12

#23282: - Re: Re: Re: Re: Re: BANUL DISPONIBILIZATILOR SI SALARIATILOR, URGENT OLTCHIM!!!!!!!!!!!!!!!!

Daune interese = despăgubire bănească pentru repararea unui prejudiciu.


DÁUNĂ, daune, s. f. 1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral). ◊ Loc. prep. În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). 2. Despăgubire. [Pr.: da-u-] – Din lat. damnum.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DÁUNĂ, daune, s. f. 1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral). ◊ Loc. prep. În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). 2. Despăgubire. [Pr.: da-u-] – Din lat. damnum.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

dáună (da-u-) s. f., g.-d. art. dáunei; pl. dáune
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DÁUNĂ s. 1. v. pagubă. 2. v. prejudiciu. 3. (la pl.) v. despăgubire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Daună ≠ folos
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DÁUNĂ ~e f. 1) Factor care provoacă cuiva pierderi morale sau materiale 2) mai ales la pl. Pierdere (morală sau materială) cauzată cuiva; pagubă; stricăciune; prejudiciu. ◊ În ~a (cuiva) în detrimentul (cuiva); în paguba (cuiva). 3) la pl. Despăgubire pentru un prejudiciu (material). A plăti cuiva ~ele. [ G.-D. daunei; Sil. da-u-] /<lat. damnum
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DÁUNĂ s.f. Stricăciune, pagubă, vătămare. ◊ În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). / pron. da-u-. / < lat. damnum].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DÁUNĂ s. f. 1. stricăciune, pagubă; prejudiciu moral. 2. (pl.) despăgubiri morale. ♦ în ă (cuiva sau a ceva) = în paguba (cuiva sau a ceva). (< lat. daunum)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dáună s. f. (sil. dă-u-), g.-d. art. dáunei; pl. dáune
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dáună (dáune), s. f. – Pagubă, prejudiciu. Se consideră în general der. de la lat. damnum (sec. XIX), cu fonetismul ca în scamnum › scaun, și cu f. de la pagubă (Philippide, Principii, 66; Tiktin; Candrea; Scriban); însă această explicație nu este satisfăcătoare, deoarece cuvîntul apare pentru prima oară la scriitorii romantici (Negruzzi, Alecsandri), care nu aveau suficientă pregătire filologică pentru a-și imagina sau simți astfel de analogii. Pușcariu 488-490 crede că este vorba de un cuvînt tradițional din fondul latin (cf. REW 2348), și Philippide, II, 639 îl pune în legătură cu alb. dëmoń „a dăuna”; lipsesc însă dovezi cu privire la uzul său. Cuvîntul necesită un studiu care deocamdată nu există. – Der. dăuna, vb. (a dăuna, a prejudicia); dăunător, adj. (dăunător); dăunos, adj. (lacom, dăunător); desdăuna, vb. (a despăgubi), pe baza fr. dédommager.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

daună f. 1. stricăciune, pagubă; 2. pl. daune-interese, despăgubire datorită pentru un neajuns. [Derivațiune cărturărească din lat. DAMNUM (după analogia lui scaun din SCAMNUM)].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dáună f., pl. e (lat. damnum, pin analogie cu scaun și fem. după pagubă; it. danno, vfr. dame, dam [nfr. dommage], sp. daño, pg. dano. V. damnez, condamn). Pagubă, stricăcĭune, detriment. Daune-interese saŭ daune și interese (fr. dommages [et] interêts), despăgubire acordată pin judecată.

 

INTERÉS, interese, s. n. 1. Preocupare de a obține un succes, un avantaj; râvnă depusă într-o acțiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj, folos, câștig, profit. ◊ Loc. adj. De interes general (sau public) = de importanță socială, util colectivității. ◊ Expr. A-și face interesele = a fi preocupat numai de treburile personale. 3. Dobândă. ◊ (Jur.) Daune interese = despăgubire bănească pentru repararea unui prejudiciu. 4. Orientare activă și durabilă, dorință arzătoare de a cunoaște și de a înțelege pe cineva sau ceva. 5. Înțelegere și simpatie față de cineva sau de ceva; grijă, solicitudine. 6. Ceea ce atrage, trezește atenția; atracție. [Pl. și: (rar) interesuri] – Din it. interesse, rus. interes, germ. Interesse.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INTERÉS, interese, s. n. 1. Preocupare de a obține un succes, un avantaj; râvnă depusă într-o acțiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj, folos, câștig, profit. ◊ Loc. adj. De interes general (sau public) = de importanță socială, util colectivității. ◊ Expr. A-și face interesele = a fi preocupat numai de satisfacerea chestiunilor personale. 3. Dobândă. ◊ (Jur.) Daune interese = despăgubire bănească pentru repararea unui prejudiciu. 4. Orientare activă și durabilă, dorință arzătoare de a cunoaște și de a înțelege pe cineva sau ceva. 5. Înțelegere și simpatie față de cineva sau de ceva; grijă, solicitudine. 6. Calitatea de a deștepta atenția, a stârni curiozitatea prin importanța, frumusețea, varietatea lucrului, a problemei, a acțiunii etc.; atracție. [Pl. și; (rar) interesuri] – Din it. interesse, rus. interes, germ. Interesse.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

interés s. n., pl. interése
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INTERÉS s. 1. (la pl.) v. afacere. 2. v. grijă. 3. atenție, curiozitate, luare-aminte, (înv.) perierghie, privire. (I-a stârnit ~ul.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTERÉS s. v. camătă, dobândă, procent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Interes ≠ dezinteres
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTERÉS ~e n. 1) Ceea ce este important (pentru cineva); ceea ce convine (cuiva). ◊ De ~ general (sau public) de importanță socială. 2) Preocupare de a obține un avantaj personal, ceva necesar. ◊ A-și face ~ele a-și rezolva chestiunile personale. ~ul poartă fesul interesul personal servește drept stimulent pentru efectuarea unor acțiuni. 3) Manifestare a unei atenții (favorabile) față de cineva sau ceva. /<it. interesse, germ. Interesse
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTERÉS s.n. 1. Preocupare de a obține ceea ce este folositor, agreabil, necesar. ♦ Ceea ce este util, important, care convine; folos, câștig. ◊ Interes economic = categorie a materialismului istoric care desemnează stimulul fundamental al activității umane. 2. Dobândă. ◊ Daune interese = despăgubire bănească pentru un prejudiciu. 3. (Psih.) Orientare activă și durabilă a cuiva spre anumite lucruri, dorință de a le cunoaște și înțelege. 4. Simpatie, înclinare față de cineva. 5. Plăcere provocată de ceva care ne atrage atenția, ne stârnește curiozitatea etc.; atracție. [Pl. -se, -suri. / < it. interesse, cf. lat. interest – interesează, privește].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INTERÉS s. n. 1. preocupare de a obține ceea ce este folositor, agreabil, necesar. ◊ ceea ce este util, important, care convine; folos, câștig. 2. dobândă. ♦ daune ĕ = despăgubire bănească pentru un prejudiciu. 3. (psih.) orientare activă și durabilă a cuiva spre anumite lucruri, dorință de a le cunoaște și înțelege. 4. simpatie, înclinare față de cineva. 5. plăcere provocată de ceva care ne atrage atenția, ne stârnește curiozitatea etc.; atracție. (< it. interesse, germ. Interesse, rus. interes)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

interés s. n., pl. interése
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

interés (interése), s. n. – 1. Preocupare de a obține ceva. – 2. Avantaj, folos, cîștig, profit. – 3. Dobîndă. – 4. Înțelegere, grijă, solicitudine. – 5. Calitatea de a trezi atenție, atracție. – Mr. intires. Fr. interêt și înainte (sec. XVIII) din it. interesso, mr., cf. ngr. ἰντερέσσον, alb. nderes, bg. interes (după Gáldi, Dict., 200, rom. provine din ngr. -ντ- trebuia să dea rezultatul nd, ca în alb.). – Der. interesa, vb. (a stîrni interes; refl., a arăta interes; refl., a se informa, a cere informații), din fr. intéresser; interesător, adj. (înv., interesant); interesant, adj., din fr. intéressant; dezinteres, s. n. (lipsă de interes; abnegație); dezinteresa, vb. (a compensa, a despăgubi; refl., a manifesta lipsă de interes), din fr. désintéresser; neinteresant, adj. (lipsit de interes).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

interes n. 1. ceea ce importă cuiva, ce-i procură un folos: fiecare caută interesul său; 2. sentiment egoist, poftă de câștig: e condus de interes; 3. sentiment de simpatie: copil demn de interes; 4. atențiune inspirata de curiozitate: lectură plină de interes; 5. dobândă bănească; 6. parte de beneficiu dintr’o operațiune comercială sau industrială.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*interés n., pl. urĭ (vechĭ) și e (rus. interés, germ. it. interesse, d. lat. interesse, a fi între, a interesa; inter-est, pers. III sing. a prezentuluĭ indicativuluĭ d. interesse). Ceĭa ce e în legătură cu folosu cuĭva: interesu mă face să muncesc. Dobîndă, folos tras din baniĭ împrumutațĭ altuĭa: interes de 4% pe an. Drept eventual la beneficiŭ: a avea interese într´o întreprindere. Fig. Dorință de a vedea pe cineva fericit, simpatie, solicitudine: copil demn de interes. Calitatea de a atrage atențiunea, de a plăcea pin [!] valoare: carte plină de interes. Interes simplu, dobîndă simplă, adăugată capitaluluĭ. Interes compus, dobîndă la dobîndă, anatocizm [!]. Prov. Fam. Interesu poartă fesu, interesu (egoizmu [!]) mișcă lumea.

Raspunsuri

Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective SC OLTCHIM SA RM VALCEA

#29342 Re: BANUL DISPONIBILIZATILOR SI SALARIATILOR, URGENT OLTCHIM!!!!!!!!!!!!!!!!

2014-11-18 19:15:38

#23285: - BANUL DISPONIBILIZATILOR SI SALARIATILOR, URGENT OLTCHIM!!!!!!!!!!!!!!!! 

OBLIGATORIU CERUTE JUDECATORILOR DAUNE-INTERESE PENTRU PREJUDICIILE CREATE.

 

Daune interese = despăgubire bănească pentru repararea unui prejudiciu.

 

 

 

DÁUNĂ, daune, s. f. 1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral). ◊ Loc. prep. În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). 2. Despăgubire. [Pr.: da-u-] – Din lat. damnum.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

 

 

INTERÉS, interese, s. n. 1. Preocupare de a obține un succes, un avantaj; râvnă depusă într-o acțiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj, folos, câștig, profit. ◊ Loc. adj. De interes general (sau public) = de importanță socială, util colectivității. ◊ Expr. A-și face interesele = a fi preocupat numai de treburile personale. 3. Dobândă. ◊ (Jur.) Daune interese = despăgubire bănească pentru repararea unui prejudiciu. 4. Orientare activă și durabilă, dorință arzătoare de a cunoaște și de a înțelege pe cineva sau ceva. 5. Înțelegere și simpatie față de cineva sau de ceva; grijă, solicitudine. 6. Ceea ce atrage, trezește atenția; atracție. [Pl. și: (rar) interesuri] – Din it. interesse, rus. interes, germ. Interesse.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

Noţiunea de daune-interese.

Noţiunea tradiţională de răspundere contractuală se confundă, de fapt, cu cea de executare prin echivalent, chiar dacă adesea se utilizează termenul de răspundere pentru toate formele de remedii care presupun o neexecutare din partea debitorului. Prin daune-interese înţelegem despăgubirile în bani pe care debitorul este îndatorat să le plătească, în scopul reparării prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării culpabile a obligaţiilor contractuale. în momentul în care sunt întrunite condiţiile răspunderii contractuale, creditorul are dreptul de a pretinde debitorului plata de daune-interese. în acest mod, creanţa sa iniţială este înlocuită cu o altă creanţă, care are ca obiect suma de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit. Aceasta nu înseamnă transformarea obligaţiei iniţiale într-o altă obligaţie. După cum s-a spus chiar şi în doctrina românească mai veche, „despăgubirile sunt datorate în virtutea însăşi a obligaţiei iniţiale”. Remediul executării prin echivalent este universal recunoscut în dreptul comparat. Pe de altă parte, din punct de vedere tehnic, executarea prin echivalent este singurul remediu care se poate cumula cu orice alt remediu, necunoscând reale incompatibilităţi cu celelalte.

Caracterul pecuniar al daunelor-interese. întotdeauna daunele-interese se stabilesc în bani. Instanţele de judecată nu sunt competente să-l oblige pe debitor la executarea în natură a unei alte prestaţii, decât aceea stabilită de către părţi în contract. Dacă executarea în natură nu mai este posibilă, nici chiar pe cale silită, mijlocul cel mai potrivit de reparare a prejudiciului cauzat creditorului este, fară îndoială, obligarea debitorului la plata de despăgubiri băneşti. Aceeaşi soluţie este aplicabilă şi în cazul când prejudiciul a fost cauzat de debitor prin executarea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligaţiilor contractuale.

Daunele-interese au vocaţia cumulului cu celelalte remedii. Astfel cum am arătat cu ocazia prezentării principiilor remediilor pentru neexecutarea contractului, acestea pot fi în principiu cumulate, cu condiţia să nu fie incompatibile. în ceea ce priveşte remediul daunelor-interese, acesta are vocaţia primară de a fi cumulat cu oricare dintre remediile existente, datorită naturii sale pecuniare şi datorită funcţiei sale reparatorii, menită să acopere orice neajuns al celorlalte remedii.


Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/daunele-interese-noul-cod-civil