Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

/ #35783 Re: Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

2015-03-30 17:28

#35782: Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului - Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului 

 

abcdef

Creantele izvorate din raporturile de munca
Modificari legislative au fost reglementate si prin largirea ariei de cuprindere a categoriei fostelor creante ,,salariale" care in prezent includ ,,creantele izvorate din raporturi de munca"; definitia este mai cuprinzatoare si include toate creantele care isi au sursa in raporturile de munca, adica in contractul de munca colectiv si individual, dar si in actele normative de dreptul muncii care se impun partilor in afara vointei lor cuprinse in contract.
O prima categorie foarte importanta de drepturi (creante) ce izvorasc din raporturi de munca, dar nu constituie si creante salariale sunt asa-zisele ,,salarii compensatorii"; drepturile la sume compensatorii nu au fost, in practica instantelor noastre, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asimilate drepturilor salariale, datorita scopului acordarii lor (un fel de ajutor de somaj pentru ipoteza neincadrarii in munca in viitor), a denumirii improprii de ,,salarii" deoarece salariile se utilizeaza doar ca baza de calcul etc.
Or, in ipoteza unor persoane juridice supuse procedurii cu un numar ridicat de salariati care, la randul lor, au convenit in contracte asupra unui numar considerabil de salarii lunare ca baza de calcul a compensarilor pentru pierderea locurilor de munca, sumele la care aceste mase de salariati au dreptul pot fi deosebit de importante in totalul masei credale, astfel incat sa consume o parte semnificativa a activului debitoarei in insolventa, urmand ca alte categorii ce beneficiaza de un rang inferior sa primeasca foarte putin sau chiar deloc.

Largirea sferei temporale

O alta modificare in raport de vechea reglementare a procedurii falimentului se refera la eliminarea restrictiei de a aseza in acest rang de prioritate doar creantele nascute in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii. Astfel, creantele ce izvorasc din raporturi de munca beneficiaza de aceasta prioritate oricand s-ar fi nascut inainte de deschiderea procedurii, dar nu si pentru cele care ar fi fost prescrise la data la care creantele respective ar trebui incluse in tabelul creantelor care de fapt este data deschiderii procedurii, deoarece prescriptia nu mai curge contra creditorilor din acest moment.
Aceasta ,,largire" a sferei temporale pentru care salariatii beneficiaza de rangul de la art. 123, al. 1, pct. 2 are consecinte nefaste asupra creditorilor de rang inferior locului 2 care vor risca sa-si vada drastic diminuate sumele recuperate din procedura, in special la societati cu un numar mare de salariati care, din diferite motive, au stat in pasivitate.

Fondul pentru plata creantelor salariale
Legea nr. 200/2006 reprezinta un pas inainte decisiv in materia garantarii creantelor salariale in cazul falimentului. Legea a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2007 si de prevederile sale beneficiaza salariatii angajatorilor pentru care starea de insolventa intervine dupa aceasta data.
Fondul asigura plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare.
Conceptia legiuitorului este evidentiata prin reglementarea principiilor care stau la baza constituirii, gestionarii si utilizarii acestui Fond.
Astfel, art. 4, literele c si d, stabileste ca legea se aplica salariatilor (care lucreaza cu norma intreaga sau partial, la sediul proprietarului sau in alt loc sau la domiciliu, pe baza unui contract de munca temporara sau a unui contract de ucenicie la locul de munca - indiferent de durata acestora). Sunt vizate - cu titlu de creante salariale - toate drepturile salariale si alte drepturi banesti datorate si neplatite salariatului.
Din resursele Fondului se suporta urmatoarele categorii de creante salariale:
a) salariile restante;
b) compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum un an de munca;
c) platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca;
d) compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale;
e) indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.
Limitele (plafoanele) stabilite de lege pentru plata creantelor salariale din resursele Fondului sunt urmatoarele:
- Suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Salariul avut in vedere este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul National de Statistica in luna in care s-a deschis procedura insolventei. Creantele salariale se suporta pentru o perioada de trei luni calendaristice. Termenul pana la care angajatorii trebuie sa declare si sa plateasca aceasta contributie este data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale.
- Creantele izvorate din raporturi de munca, platite in cazul falimentului, potrivit legislatiei in vigoare, se diminueaza cu sumele achitate din Fondul de garantare. Instituirea acestui mecanism special, dar echitabil de catre legiuitor impune o corelatie logica cu articolul 123 din Legea insolventei, articol care stabileste ordinea de preferinta in satisfacerea creantelor creditorilor. Altfel spus, tinand seama de necesitatea acoperirii creantelor salariale, de nevoile presante (de subzistenta) ale angajatilor, legiuitorul accepta ca, inainte de plata creantelor potrivit ordinii de preferinta prevazute de Legea insolventei, sa se acopere creantele in cauza din Fondul de garantare, in limitele legal stabilite. Numai ca - procedandu-se astfel si creantele fiind de regula mai mari decat limitele stabilite de Legea nr.200/2006 - ulterior, din sumele care se platesc conform Legii insolventei, se deduc sumele achitate din Fondul de garantare.
In toate cazurile, daca urmare a redresarii angajatorilor judecatorul sindic pronunta inchiderea procedurii de insolventa, angajatorii sunt obligati sa restituie sumele suportate din Fondul de garantare, in termen de 6 luni de la pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Desi Fondul de garantare e constituit numai din contributiile angajatorilor, statul este implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite salariatilor in cazul falimentului. Astfel, stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca:
- la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa;
- la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora. Aceasta categorie include orice organizatie de natura profesionala - constituita potrivit legii si avand ca unul dintre obiective, stabilite prin lege sau statut, reprezentarea intereselor salariatilor.