#29074: - Zaremba despre Piperea: " "reprezentanţii administratorului judiciar sunt avocaţi atât de slabi"
Reporter: În aceste condiţii, cum aţi descrie situaţia actuală de la Oltchim?
Wojciech Zaremba: Cea mai bună modalitate de a descrie situaţia curentă a companiei se regăseşte într-un articol de presă publicat recent, conform căruia, într-o listă ce menţionează societăţile din România care au înregistrat cele mai mari pierderi în anul 2013, Oltchim deţine primul loc. Pierderile înregistrate de Oltchim în 2013 au fost de 220 milioane de euro.
Conform situaţiilor financiare publicate pe pagina de internet a societăţii, Oltchim a înregistrat deja, în primele opt luni ale anului 2014, piederi de aproximativ 33 milioane de euro.
Comparând rapiditatea cu care s-au înregistrat pierderi la Oltchim înainte şi după intrarea în insolvenţă, este evident faptul că societatea acumulează pierderi după intrarea în insolvenţă cu o viteză mult mai mare decât înainte de intrarea în insolvenţă.
Mai trebuie menţionat faptul că toate datoriile înregistrate după deschiderea procedurii insolvenţei se adaugă la cele anterioare şi vor avea prioritate la plată.
Reporter: Care sunt propunerile PCC SE referitoare la planul de reorganizare al Oltchim? Wojciech Zaremba: PCC SE şi-a exprimat opinia potrivit căreia compania Oltchim are nevoie să fie restructurată, cu mult timp înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, încă din 2011-2012. Opinia PCC SE în acest sens era fundamentată pe evoluţia situaţiei economico-financiare a companiei, precum şi pe schimbările reflectate în piaţă.
PCC SE şi-a exprimat în mod repetat opiniile în această privinţă atât faţă de reprezentanţii Ministerului Economiei, cât şi faţă de conducerea companiei. Din păcate, nimeni nu a luat în considerare opiniile noastre, iar compania a continuat să funcţioneze bazându-se pe un model economic greşit, contradictoriu faţă de tendinţele pieţei, continuând prin urmare să acumuleze pierderi.
După eşecul privatizării în 2012, PCC SE era mai convinsă ca niciodată că nu mai există şanse pentru ca insolvenţa companiei să fie evitată. Cu toate acestea, într-o ultimă tentativă de a evita insolvenţa societăţii, PCC SE a propus statului român, în noiembrie 2012, un concept de reorganizare a Oltchim. Din păcate, nici această propunere nu a fost luată în considerare, PCC SE neprimind niciun răspuns nici de această dată.
După deschiderea procedurii insolvenţei în ianuarie 2013, PCC SE a afirmat în mod repetat faptul că Oltchim este cea mai în măsură să elaboreze propriul plan de reorganizare. Crezând în această idee, PCC SE a încercat în mod repetat şi în diverse moduri să determine compania şi statul să-şi asume elaborarea planului de reorganizare bazându-se pe situaţia economică şi socială reală a societăţii, precum şi pe standardele actuale de afaceri aplicabile industriei chimice şi tendinţelor reflectate în piaţă. Iniţial, PCC SE a solicitat, în cadrul adunării generale a acţionarilor din aprilie 2013, înfiinţarea de către administratorul special a unui comitet intern al companiei, în vederea elaborării planului de reorganizare. Din acest comitet ar fi făcut parte orice persoană / entitate interesată să participe la elaborarea planului, incluzând acţionari şi creditori. Această propunere a fost respinsă de către statul român în adunarea generală sus-menţionată.
În al doilea rând, în cadrul aceleiaşi adunări generale a acţionarilor, PCC SE a prezentat acţionarilor propria sa viziune asupra planului de reorganizare a Oltchim, drept punct de plecare pentru o viitoare dezbatere cu privire la reorganizarea companiei. Nu a existat nicio urmare nici cu privire la această propunere a noastră.
21 de luni mai târziu de la deschiderea procedurii insolvenţei, PCC SE a solicitat în cadrul adunării generale a acţionarilor din 9 octombrie 2014 ca statul român, în dubla sa calitate de acţionar majoritar, dar şi de creditor principal al societăţii, să-şi asume elaborarea planului de reorganizare. Din păcate, şi această propunere a fost respinsă de către statul român.
Într-o ultima încercare de a determina societatea să-şi asume elaborarea planului de reorganizare, PCC SE a depus o solicitare pentru convocarea unei noi adunări generale a acţionarilor, având ca punct pe agendă elaborarea de către administratorul special al companiei - persoană desemnată de către statul român - a planului de reorganizare, astfel încât acest plan să facă obiectul unei viitoare aprobări în cadrul unei viitoare adunări generale a acţionarilor şi să devină planul societăţii debitoare însăşi (planul de reorganizare al Oltchim).
Conform legii aplicabile, adunarea generală a acţionarilor trebuie să aibă loc în termen de maxim 60 de zile de la primirea solicitării noastre. Însă acesta este termenul maxim, administratorul judiciar putând totuşi convoca adunarea generală imediat. În opinia noastră, perioada în care va fi convocată această adunare generală a acţionarilor va reprezenta un indicator elocvent al intenţiei reale a statului în ceea ce priveşte Oltchim, îndeosebi în contextul actual în care societatea are nevoie de acţiune imediată.
Noi nu putem anticipa rezultatul votului în această adunare generală a acţionarilor (nu am putut anticipa, de altfel, nici faptul că statul va refuza să voteze pentru elaborarea planului de reorganizare în cadrul ultimei adunări generale), însă ceea ce ştim sigur este că Oltchim are nevoie de acţiune imediată, iar statul poate demonstra că urmăreşte interesul real al companiei doar dacă votează în favoarea acestui punct pe ordinea de zi în cadrul următoarei adunări generale a acţionarilor (ca planul de reorganizare să fie elaborat de către administratorul special).
Reporter: Ce măsuri concrete a luat PCC pentru sprijinirea Oltchim?
Wojciech Zaremba: PCC SE a transmis în mod repetat statului român propuneri de sprijin pentru Oltchim, care să ajute compania să-şi continue activitatea chiar şi după intrarea în insolvenţă.
În acest scop, PCC SE a făcut o propunere de creare a unei asocieri în participaţiune cu Oltchim, în temeiul căreia compania ar fi pus la dispoziţia asocierii în participaţiune instalaţiile şi forţa de muncă, în timp ce PCC SE ar fi pus la dispoziţie fondurile necesare şi expertiza. În ciuda faptului că această propunere de creare a unei asocieri în participaţiune cu PCC SE nu s-a concretizat, Oltchim a implementat acest model mai târziu, cu privire la instalaţiile de oxo-alcooli.
Având în vedere eşecul propunerii sus-menţionate, PCC SE a făcut o altă propunere, şi anume aceea de a încheia un contract de procesare, în temeiul căruia PCC SE ar fi furnizat materiile prime, în timp ce Oltchim ar fi urmat să le proceseze şi să vândă produsele finite.
În ambele situaţii menţionate mai sus, PCC SE nu a privit aceste modalităţi de colaborare cu Oltchim drept oportunităţi de afaceri, astfel încât nu a solicitat prin contract o marjă de profit, ci doar acoperirea costurilor, acest lucru fiind impus de reglementările fiscale aplicabile companiei în Germania. În ambele situaţii, au fost schimbate drafturi de contract între PCC SE şi Oltchim, însă nu s-a semnat niciun contract.
Mai trebuie menţionat şi faptul că, înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, PCC SE a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Oltchim SA, în baza căreia PCC SE a finanţat achiziţionarea de materii prime în cuantum de aproximativ 1 milion de euro, primind în schimb cantitatea aferentă de produse finite.