Sistemul național de monitorizare a comportării construțiilor

SISTEMUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A COMPORTĂRII IN SITU A CONSTRUCȚIILOR . Dr.ing.Felician Eduard Ioan Hann
Marele cutremur din 4 martie 1977 ,deși urma marelui cutremur din noiembrie 1940,a evidențiat unele aspecte noi, îngrijorătoare ,cu privire la posibilitatea aprecierii comportării construcțiilor afectate, datorită lipsei unor documente lămuritoare cu privire la alcătuira constructivă de proiect și istoricul comportării lor. dealungul anilor de exploatare. . Legea nr.9-1977 privind siguranța, durabilitea, funcționalitatea și calitatea construcțiilor a ținut cont de acest aspect și a introdus obligativitatea urmăririi comportării construcțiilor, iar Normativul P 130-1978 a precizat modalitățile de aplicare a acestei prevederi legale ,urmând ca înscrierea rezultatelor ei să se facă în cartea tehnică a construcției,a cărei alcătuire,completare și păstrare era deasemeni reglementată. Activitatea de urmărire a comportării construcțiilor a fost atribuită pe plan național unor responsabili sau colective cu urmărirea comportării construcțiilor (UCC). Sistemul a funcționat și s-a dezvoltat până în 1989,cei implicați fiind numiți de către conducerea instituților cărora le apațineau construcțiile,în majoritate proprietate de de stat sau cooperatistă. . Un aport la instituționalizarea acesui sistem l-a avut și schimbul de experiență ”Comportarea in situ a construcțiilor” inițiat de mine în 1976 la Oradea. Pe baza orientărilor prezentate atunci de mine , am elaborat în 1978 primele Norme metodologice privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și ulterior Normaivul P 130 în 1988, în intervalul 1978-1988 elaborându-se normative pentru toate categoriile de construcții din dotarea unităților economice, administrative, culturale, sanitare,educaiție,justiție etc. . Constatăm că regimul comunist,cu toate păcatele sale,a înțeles lecția cutremurului și a luat măsuri salutare,compatibile cu sistemul său politic-social-economic Și a venit „revoluția ” și a început „tranziția” și tovarășii s-au trnsformatîn domni.....................
Printre schimbările aduse de tranziție se numără și „noua” Lege nr.10-1995 privind calitatea în construcții și „noul ” normativ P 130-1997 și 1999.elaborate sub egida ministerului și inspecției de stat în construcții.Vreau să remarc faptul că inițial .mi se încredințase mie și unui colectiv din INCERC sarcina elaborării legii ținând seam de experiența mea în acest domeniu,dar domnului ing .Cristoloveanu reprezentantul Ministerului i sa părut prea scurtă.și a preluat-o spre lungire,adăugând, ca pe vremuri, nenumărte sarcini tuturor participanților la procesul construirii, bineînțeles controlabile de către renăscuta ISC.A rezultat o lege stufoasă,o corcitură între vechea Lege nr.10 -1977 și Directiva UE privind libera circulație a produselor de construcții. În cadrul asazisului sistem al calității,printre alte componente a apărut și componenta „urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp” Bineînțeles că a urmat revizuirea și completarea Normativului P 130,cu marea inovație „inspecția extinsă”a domnului dr.ing.Augustin Popăescu. și apoi o altă „inovație” girată de inspectorul de stat sef ing. Nicolae Noica ,respectiv „ Instrucțiunile privid autorizarea reponsabilului cu urmăriea specială a comportării cnstrucțiilor” o aberație în folosul ISC chemat să„ateste” competența lor,contra cost bineînțeles. . Semnalele mele critice dealungul anilor, ca și ale altora dealtfel,s-au oprit în zidul rezistent al autorilor și beneficiarilor Legii nr10-1995,respectiv MLPAT și lSC ,care nu au acceptat în ruptul capului o discuție publică pe această temă. A continuat astfel să dăinuie , și responsabilul cu umărirea curentă a comportării construțiilor ( acesta putând avea orice meserie de bază și chiar și de la gospodină la pensionar, în general la clădiri) și colectivul u.c.c la contrucțiile hidro-termo-nucleanr energetice sau inspectorii de drumuri,poduri căi ferate .aceștia având însă meserii tehnice și fiind numiți după instructaje adevate scopului.Până la urmă ISC a renunțat la responabilul cu urmărirea specială și domeniul a rămas descoperit,la stadiul dinainte de 1990. . A apărut astfel posibilitatea și necesitatea reorganizării sistemului de monitorizare a comportării in situ a construcțiilor pornind de la următoarele considerente : .-.construcțiile de orice fel existente pe teritoriul țării reprezintă zestrea,bogăția cea mai importantă și durabilă a poporului nostru, rezultatul muncii generațiilor trecute,prezente și viitoare,expresie a creativității și specificului popular,oferind totodată adăpost și suport tuturor activităților noastre și constituind garanția dezvoltării noastre economico-sociale; în acelaș timp,construcțiile au devenit din ce în ce mai sofisticate,mai grandioase mai pretențioase în exploatare .-. construcțiile nu sunt indestructibile și veșnice,ci se degradează în timp sub acțiunea agenților de mediu natural și tehnologic , tinzând în final ,dacă nu se intervine ,spre ruinare și dispariție; .-.păstrarea/prezervarea fondului construit existent în stare aptă pentru ecxploatare devine astfel o datorie patriotică pentru indivizi și colectivități , ca și pentr statul român, dar în acelaș timp și o modalitate de evitare a pierderilor și de economisire a resurselor naționale. . . . Din acest motiv s-a prevăzut din nou și în Legea nr.!0-1995. obligativitatea urmăririi comportării construcțiilor și a intervențiilor pe acestea, considerându-le o componentă necesară a sistemului calității în construcții.Vechiul sistem bazat pe responsabill și colective de u.c.c numite de forurile tutelare superioare nu mai este însă aplicabil deoarece: : .-.a apărut masiv proprietatea privată și odată cu ea responsabilitatea proprietarilor privați de construcții pe lângă propietatea de stat; , .-.a apărut piața liberă a produselor și muncii ,în care fiecare ocupație este reglementată și plătită conform calificării și competenței.; .-.a apărut o nouă mentalitate în ceeace privește cerințele pentru calitatea produselor și a serviciilor oferite beneficiarilor; .-.a apărut necesittea integrării în Uniunea Europeană și legile ei. . . . Soluția de asigurare a aptitudinii pentru exploatare și de prelungire a duratei de serviciu al construcțiilor din fondul construit național ținând seamă de condițiile politico-social-economice actuale,constă în instituirea prin lege/HG/OUG a unui sistem national de monitorizare a comportării construcțiilor prin care proprietarii de construcții publice și private să fie obligați a le urmări comportarea și a lua măsurile necesare de intervenție înainte ca acestea să devină un pericol public, sau chiar pentru proprietarii lor.Proprietarii publici și privați ai unor construcții de amploare și complexitate structurală mare,a căror avariere sau distrugere ar implica riscuri majore de pierderi de vieți omenesti sau bunuri materiale importante sunt obligați să angajeze personal calificat și competent, atestat intr-una din cele trei ocupații înscrise în COR,respectiv „Responsabil tehnic cu urmărirea curentă a comportării construcțiilor” ,„Specialist în urmărirea comportării construcțiilor”,sau „Expert în monitorizarea comportării construcțiilor”,după caz și nevoi . Realizarea acestui obiectiv presupune următoriin pași : . Inspectoratul de stat în construcții va selecta și întocmi lista obiectivelor strategice de pe teritoriul țării ,la care va controla în mod sistematic existența și rezultatele activității de monitorizare a comportării construcțiilor.Nerespectarea prevederilor legii vor fi considerate contravenții sancționate cu amenzi..Consiliile județene vor înființa în cadrul compartimentului arhitect sef /disciplina construcțiilor comisii de atestare a competenței candidaților pentru ocupația de responsabil tehnic cu urmărirea curentă a comportării construcțiilor ,formate din 3-5 ingineri constructori cu vechime și experiență ,prezidate de șeful I.J.C local. Verificarea candidaților se face în raport de cerințele standardului. ocupațional respectiv, candidații reușiți urmând să primească un atestat de competență care să le permită libera exercitare a ocupației ca angajat sau liber profesionist.MDRAP și MEC vor aproba, la cerere, înființarea de comisii de atestare a competenței candidaților la ocupația de specialist în urmărirea comportării construcțiilor în cadrul facultăților de construcții și a Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare cu preocupări în construcții. civile,industriale, , hidrotehnice.căi de comunicație și transport.ș.a.Verificarea candidaților se face în raport cu cerințele standardului ocupațional respectiv,candidații reușiți urmând să primească un atestat de commpetență care să le permită exercitarea ocupației ca angajat sau liber profesionist .Comisiile,compuse din 3-5 cadre didactice sau cercetători cu în specialitatea candidatului având titlul de dr.ingivechime și experiență,vor fi prezidate de șeful de catedră ,sau secție de cercetare ner.MDRAP va autoriza Comisia Națională Comportarea in situ a Construcțiilor să organizeze, sub egida Inspectoatului de stat în construcții ,comisia de atestare a competenței candidaților la ocupația de expert în monitorizarea comportării construcțiilor formată din 7 membrii CNCisC și invitați (cercetători și proiectanți) cu titlu de dr.inginer,din partea instituțiilor și organizațiilor interesate.Verificarea candidaților se face în raport cu cerințele standardului ocupațional respectiv, candidații reușiți urmând să primească un atestat de commpetență care să le permită exercitarea ocupației ca angajat sau liber profesionist MDRAP și MEC-ANC vor asigura verificarea și aprobarea celor trei standarde ocupaționale propuse de CNCisC iar. MMFPS și MF vor stabili incadrarea pe funcții și salarizarea pentru cazul exercitării celor trei ocupații ca agajați la stat . Adoptarea sistemului național de monitorizare a comportării construcțiilor ar avea ca efecte pozitive : 1.-Posibilitatea oferită proprietarilor publici și privați de a angaja profesioniști competenți atestați ,care să preia din responsabilitățile lor privind starea tehnico-funcțonală a construcțiilor din dotare și aptitudinea lor pentru exploatare, prevenind astfel degradarea lor prematură ,necontrolată și accidentele previzibile 2.-Posibilitatea oferită inginerilor construdtori de a se specializa într-o ocupație interesantă și aducătoare de venit și având o arie largă de aplicare. 3.-Posibilitatea oferită întreprinzătorilor de a înființa companii de monitorizare a comportării construcțiilor cu un personal competent atestat.după modelul celor din străinătate. 4.-Posibilitatea oferită actualilor angajați în urmărirea comportării construcțiilor (responsabili sau colective u.c.c) de a se atesta și de a căpăta astfel libertatea de angajare în alte locuri. 5.-Asigurarea aptitudinii pentru exploatare a obiectivelor strategice cu personal competent de încredere. . Cred și sper ca soluția aceasta să fie luată în dicuție cât mai curând înainte de noul mare cutremur.

Dr.ing Hann Felician Eduard Ioan    Contactați autorul petiției