Scrisoare de susținere a Centrului de Cultură Arcuș

Scrisoare de susținere a Centrului de Cultură Arcuș (Poziția publică a susținătorilor Centrului de Cultură Arcuș)

Castelul în care funcţionează Centrul de cultură a fost revendicat de urmaşi îndepărtaţi ai fostului proprietar, stabiliţi în Africa de Sud, care în baza unei sentinţe definitive a instanţei au solicitat retrocedarea în natură a imobilului. Prin acest demers, la început s-au blocat posibilitățile Centrului de Cultură Arcuş de a derula proiecte majore de investiții și proiecte culturale cu fonduri europene, iar în momentul de față este în pericol chiar existența instituției de cultură și soarta patrimoniului  instituţiei, care este parte integrantă din domeniul public al Statului Român. Nu punem în nici un fel  la îndoială principiul dreptului de proprietate şi al garantării exercitării sale.

Semnalăm, însă, că Statul Român este dator să găsească soluţii pentru ca cetăţenii săi să se poată bucura de ansamblul drepturilor fundamentale ale omului, aşa cum sunt ele înscrise în convenţiile internaţionale şi în Constituţia României. Dreptul de proprietate, aşa cum este el realizat prin deciziile instanţelor rezolvă doar o parte a injustiţiilor lăsate moştenire de statul comunist. Rezolvarea problemelor proprietăţii trebuie acompaniată de măsuri de ordin administrativ, bugetar şi tehnic care să nu impieteze asupra drepturilor prevăzute de Art. 27 alin. (1) ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi de cele înscrise în Art. 33 din Constituţia României – Accesul la cultură–, ori să fie contrare obligaţiilor legale ale statului român de protejare a patrimoniului cultural naţional, ca parte a celui universal.

În temeiul celor de mai sus, considerând că datoria statelor pentru salvgardarea patrimoniului cultural este unitară şi indivizibilă atât în exercitarea sa, fie pe plan universal, naţional sau local, cât şi în protejarea totalităţii formelor şi expresiilor pe care patrimoniul cultural le îmbracă, şi că un atac asupra uneia sau alteia dintre formele de existenţă ale patrimoniului cultural ori neglijarea protejării acestora reprezintă o violare a moştenirii culturale globale a comunităţilor şi o atingere adusă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, solicităm autorităţilor publice ale statului să procedeze de urgenţă la stabilirea unor măsuri eficace şi operative de punere în siguranţă a patrimoniului așezământului cultural de la Arcuș ameninţat cu evacuarea, măsuri care să garanteze accesul cetăţenilor la cultură şi la patrimoniul lor cultural.  

 

Centrul de Cultură Arcuş din judeţul Covasna a fost înfiinţat în anul 1990 în subordinea Ministerului Culturii şi de 25 de ani susţine şi promovează valorile culturale şi artistice, devenind un reper în viaţa culturală naţională şi internaţională.   De-a lungul timpului, Centrul de cultură Arcuş a găzduit sute de spectacole, recitaluri, expoziţii, colocvii, stagiuni permanente, tabere, ateliere de creaţie şi rezidenţe artistice, numeroase manifestări şi programe culturale în domeniul teatrului, muzicii, literaturii, artelor plastice şi sociologiei. Instituţia a oferit unui numeros public posibilitatea de a întâlni tineri aspiranţi, dar mai ales personalități cu notorietate precum Ion Marin, Felicia Filip, Alexandru Tomescu, Răzvan Suma, Horia Mihail, Ludovic Bacs, Anton Niculescu, Georgeta Stoleriu, Szilágyi Zsolt, Tamas Erdi, Elod Kostyak, George Zamfir, Miltiade Nenoiu, Ilinca Dumitrescu, profesorii de muzică Ștefan Gheorghiu, Liviu Câșleanu, Ecaterina Stan, Filip Ignac, Mădălina Pașol actorii Ion Caramitru, Constantin Codrescu, Mihai Mălaimare, Zenobia Zorkoczy regizorii Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Silviu Purcărete, David Estrig, Gelu Colceag, Sanda Manu, Cristian Mihăilescu, Radu Afrim academicienii Răzvan Theodorescu, Dan Grigorescu, poeții Grigore Vieru, Bogdán László, Szőcs Géza, Orbán János Dénes, Saviana Stănescu, Ruxandra Cesăreanu, Makkai Adám pictorii Ion Sălișteanu, Constantin Crăciun, Mihai Sârbulescu, Rodica și Iacob Lazăr, Ion Lazăr, Doru Coltofeanu, Jakobovits Miklós, Imre Baasz, Sandor Plugor, Livius Gyulai, Martin Sipal, Robert Capa, König Frigyes, Mircia Dumitrescu, Iuri Isar, Ramon Grosos, sculptorii Ingo Glass, Napoleon Tiron, Dan Covătaru, Leonard Răchită, Ioan Grecu precum și de a înlesni contactul cu creația acestora.

Centrul de Cultură Arcuş a devenit, astfel, o instituție de rang național și un operator cultural care promovează cultura românească și culturile altor națiuni într-o zonă multiculturală. Statistic vorbind, la Centrul de cultură Arcuş se organizează în fiecare an 45-50 concerte de muzică clasică, 9-10 expoziții de artă plastică, 4-5 masterclasuri și simpozioane și 15-20 de alte acțiuni culturale care atrag circa 8000-9000 de spectatori precum și 400-450 artiști din țară și de peste hotare. Datorită acestui aflux mare de artiști și datorită magiei locului s-a concretizat unul din cele mai importante obiective ale Centrului de Cultură Arcuș, anume acela de a oferi programe de rezidență artistică pentru artiști din toate domeniile culturale. Acest lucru este foarte apreciat de artiștii din țară și de peste hotare, iar prezența lor la Arcuș a generat o ofertă culturală de înalt nivel, unui numeros public din județul Covasna, dar și celui care vine și din alte localități, regiuni, țări. Astfel, ca un efect colateral, Centrul de Cultură Arcuş a generat, prin cererea de cazări, și o dezvoltare a turismului și comerțului rural din zonă. În incinta Centrului au fost amenajate mai multe săli multifuncţionale cu 20 până la 100 de locuri pentru spectacole, concerte, conferinţe, consfătuiri, mese rotunde, o bibliotecă specializată pentru documentare şi audiţii audio, spaţii de cazare, o galerie de artă contemporană, precum şi un complex expoziţional în aer liber alcătuit din 78 de lucrări de artă monumentală.

Totodată, Centrul de Cultură Arcuș a continuat întreținerea clădirilor (castel 1200 mp, clădiri anexe etc.) și a parcului dendrologic (9,3 ha), ceea ce a însemnat un efort financiar considerabil din bugetul alocat de Ministerul Culturii. Trebuie ştiut că Statul Român a investit în acest domeniu circa 3,4 milioane de euro în perioada 1968–2012), conservând şi întreţinând unul din cele mai frumoase monumente istorice din România.    

29. 04. 2015. 

Semnează această petiție

Prin semnare, autorizez pe să-mi predea semnătura către persoanele care au autoritatea necesară.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.

Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Facebook