Proiect de Lege privind Statutul Politistului Local

Titlul proiectului de act normativ LEGE privind Statutul poliţistului local propus de Uniunea Sindicatelor Polițiștilor Locali din România și Federația Națională a Polițiștilor Locali din România   

Poliţia locală s-a infiintat prin Legea nr. 155/2010 a poliţiei locale. La art. 1, alin. (1) din Legea nr. 155/2010 sunt reglementate scopul şi domeniile de activitate în care poliţia locală îşi exercită atribuţiile: „Poliţia locală se înfiinţează în scopul exercitării atribuţiilor privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor în următoarele domenii: a)     ordinea şi liniştea publică, precum si paza bunurilor; b)     circulaţia pe drumurile publice; c)      disciplina în construcţii şi afişajul stradal; d)     protecţia mediului; e)     activitatea comercială; f)       evidenţa persoanelor; g)     alte domenii stabilite prin lege.”              

Prin H.G. nr. 196 din 17 martie 2005 a fost aprobată Strategia Ministerului Afacerilor Interne de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale.

În cap. 3, pct. 3.1 din H.G. nr. 196 /2005 este definită structura forţelor de ordine şi siguranţă publică, iar din acesta structură, alături de Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Garda Financiară etc., face parte, ca forţă complementară de ordine şi siguranţă publică, poliţia comunitară şi locală.            

Conform art. 17 din Legea nr. 155/2010, poliţistul local este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi a îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege, şi beneficiază de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.            

Atribuţiile pe care poliţistul local le îndeplineşte în exercitarea competenţelor conferite de lege şi care, în domeniul ordinii publice şi circulaţiei pe drumurile publice sunt similare celor prevăzute pentru poliţiştii din cadrul Poliţiei Române, deşi competenţa este limitată, constituie activităţi ce solicită o încordare psihică foarte ridicată. Poliţiştii locali îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă care implică riscuri, o suprasolicitare nervoasă, poziţii ortostatice prelungite sau efort fizic care poate duce la uzura prematură a organismului, condiţii nefavorabile de climat, temperaturi extreme, portul armamentului şi muniţiei.   În acest context se constată că ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii poliţiştilor locali se înmulţesc, acestea constituind riscuri deosebite, unele dintre aceste agresiuni fizice sau atacuri având drept urmare rănirea gravă sau decesul poliţiştilor locali aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu (ex. poliţistului local Barbu Constantin în vârstă de 57 ani din Drobeta Turnu Severin, decedat după ce a fost lovit cu bestialitate în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu).              

Pentru motivele expuse, considerăm că se impune elaborarea şi aprobarea unui statut al poliţistului local. Acest statut nu este necesar doar din prisma asigurării unor drepturi, ci şi pentru a oferi o mai mare protecţie poliţiştilor locali, prin stabilirea în mod unitar de reguli, norme şi proceduri care să conducă la profesionalizarea instituţiei poliţiei locale, să definească şi să reglementeze drepturile poliţiştilor locali, condiţiile specifice de selecţie şi încadrare laolaltă cu obligaţiile şi modul de desfăşurare a activităţii.             Motivarea este simplă şi fundamentată având în vedere faptul că prin natura muncii depuse (expunerea la riscuri deosebite, efort fizic şi psihic prelungit) şi complexitatea activităţii desfăşurate, poliţiştilor locali trebuie să li se asigure drepturi similare celorlalte structuri cu atribuţii în domeniul ordinii publice.            

De asemenea, mai trebuie avute în vedere şi dispozitiile art. 1 alin. (2) şi (3) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, dispoziţii care au la bază principiul egalităţii de tratament, principiul constituţional unanim şi aplicat.            

În art. 1, alin. (2) şi (3) este consacrat principiul egalităţii între cetăţeni, excluderea privilegiilor şi discriminărilor fiind garantate şi în exercitarea drepturilor economice ( alin. (2), lit. e)).            

Poliţiştii locali sunt la fel de solicitaţi şi competenţi ca şi cei din cadrul celorlalte structuri cu atribuţii de ordine publică, poliţişti, jandarmi, cu care, de altfel desfăşoară aceleaşi tipuri de acţiuni, comune, iar abordarea diferenţiată a drepturilor ar fi inechitabilă şi discriminatorie.             În completarea susţinerilor noastre, menţionăm şi faptul că toate celelalte structuri cu atribuţii în domeniile ordine publică şi circulaţie pe drumurile publice, beneficiază de un statut propriu, motiv pentru care se impune legiferarea unui statut al poliţistului local, prin care să-i fie asigurată protecţia, recunoscute şi respectate drepturile cuvenite.            

Statutul poliţistului local prezintă un deosebit interes, deoarece de îndeplinirea drepturilor şi obligaţiilor acestuia depinde în mare măsură respectarea drepturilor omului în relaţia administraţie-cetăţean.          

Uniunea Sindicatelor Polițiștilor Locali din Rom    Contactați autorul petiției