Poporul român "membru de partid cotizant" fără voie - Inițiativă civică privind prorogarea sau abrogarea prevederilor Legii nr. 334/2006 pentru finanțarea partidelor politice

Subiectul privind subvenția partidelor politice care a crescut spectaculos din 2018, prin rectificări bugetare și amendamente intoduse în parlament pentru Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice sub pretextul că formațiunile politice nu pot să fie destabilizate financiar, pentru ca subvenția partidelor să rămână an de an la un nivel ridicat, peste 200 de milioane de lei (40 de milioane de euro), pentru acest an, este un subiect nu numai de actualitate, dar și unul care se remarcă prin următorul fenomen: partidele acumulează sume mari înainte de anii electorali, pe care le folosesc în campanii electorale, iar potrivit datelor autorității electorale, partidele au cheltuit anul trecut doar jumătate din suma încasată ca subvenție la buget, iar peste 122 de milioane de lei au rămas în vistieria de partid, iar situațiile financiare arătă că partidele primesc mai mulți bani decât pot cheltui, dar banii publici au ajutat partidele să finanțeze masiv presa și media aservită partidelor sau coalițiilor politice aflate la guvernare, iar statistic, partidele au acordat peste 71% din bugetul cheltuit pentru presă și propagandă.

La rectificarea bugetară de anul trecut, partidele au primit în plus 90 de milioane de lei.

Suma finală anuală primită de AEP pentru finanțarea partidelor politice a depășit 250 de milioane de lei, valoare care se va înregistra și în acest an, care are un context național și internațional special, datorită perioadei postpandemice și a războiului de la frontiere, a crizei energetice și creșterii galopante a inflației.

 

De ce în "situații execepționale" NU sunt luate "măsuri excepționale", iar în contextul actual prorogate sau abrogate prevederile din legislația actuală privind finanțarea și "cheltuielile suplimentare" cu partidele politice și nu numai, așa cum se întâmplă cu salariile și pensiile în ultimii 5 ani, prin măsuri legislative de austeritate promovate cu ordonanțe de urgență tip "trenuleț" sau în cursul anului prin rectificare bugetară ?

 

În primul rând, nu este o singură problemă legată de subvenții, ci sunt mai multe, legate de transparență, integritate și echitate.

Până în 2018, subvențiile nu au reprezentat neapărat un subiect de interes, mai ales că partidele primeau destul de puțini bani, dar după acest an bugetele partidelor prin aceste alocări au crescut de 17 ori.

Majoritatea banilor pentru finanțările de partid trebuie să vină din privat și cotizații, chiar dacă acest fapt a generat numeroase scandaluri și dosare penale pentru infracțiuni legate de finanțări ilegale.

 

În România, însă, mecanismele de finanțare publică au creat efecte perverse care denaturează competiția democratică, cea electorală, afectează independența media și dreptul la informație.

Pe scurt, cele mai importante probleme sunt cele mai jos:

• Sumele mari pentru un număr mic de partide creează monopoluri politice. 
• Sumele alocate au crescut semnificativ și ar putea să mai crească. 
• Partidele au cheltuit doar puțin peste jumătate din banii alocați.
• Partidele politice folosesc cea mai mare parte din bani pentru a finanța presa și media de partid, fără pic de transparență.
• Partidele politice refuză să publice contractele semnate cu agenții sau furnizorii de servicii. 
• Mecanismele de control sunt șubrede.
• Deși partidele politice nu cheltuie banii, AEP cere și mai mulți bani la rectificările bugetare, fără explicații. 
• Consiliul Național al Audiovizualului nu are nicio reacție cu privire la această poveste. 
• Comisia Europeană, Consiliul Europei și OSCE au remarcat probleme grave legate de subvenții și independența media în rapoarte recente.
• În ultimii au ani au existat numeroase proteste ale societății civile cu privire la această situație.
   
  Demarăm strângerea de semnături pentru următoarea Inițiativă Legislativă  având ca obiect prorogarea sau abrogarea prevederilor Legii nr. 334/2006 pentru finanțarea partidelor politice, din bani publici, așa cum se întâmplă cu salariile și pensiile în ultimii 5 ani, prin măsuri legislative de austeritate promovate cu ordonanțe de urgență tip "trenuleț" sau în cursul anului prin rectificare bugetară. 
   
  Acest lucru se poate face constituțional.
   
  Art. 74 din Constituție – Iniţiativa legislativă
  (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. În funcție de numărul celor care semnează această petiție, se va iniția demersul necesar pentru punerea în aplicare a obiectivului acestei petiții.
    
  Semnează, un militar în rezervă, cu drept de vot.