Petiție pentru protejarea Parcului Cișmigiu

Doamna prima Gabriela Firea dorește să investească 10 milioane de euro în „reabilitarea” parcului Cișmigiu, el neavând nevoie de reabilitare. 

 

Dorește să taie arbori seculari, plantați de acum peste o suta de ani și sa puna in locul lor niște gherete de care nimeni nu are nevoie. 

 

Parcul este parc și așa trebuie să rămână, pentru că malluri și gherete avem destule. Este locul unde mergem să respirăm aer mai curat, loc pentru joacă și întâlniri.

Potrivit proiectului care stabileşte indicatorii tehnico-economici în valoare de 46 de milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro), lucrările de reabilitare peisagistică a Parcului Cişmigiu ar urma să se facă pe o perioadă de 3 ani (36 de luni).

Prin această petiție vă dați acordul pentru protejarea parcului, includerea acestuia în ariile protejate ale țării și eventual în patrimoniul UNESCO. 

 

Cișmigiu este o bijuterie a orașului și a țării și vrem să rămână neschimbat mulți ani de aici înainte. Nu vrem buldozere pe potecile noastre.

********

Iată câteva informații cu privire la parcul Cișmigiu, preluate de pe Wikipedia : Grădina Cișmigiu este cea mai veche grădină publică din București. Este așezată în centrul orașului, are o suprafață de circa 16 hectare și este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta și bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Național Gheorghe Lazăr. Grădina Cișmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze și are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Știrbei Vodă. Este clasată pe lista monumentelor istorice din București cu B-II-a-A-19655.

În 1779, domnitorul Țării RomâneștiAlexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cișmele în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și "marele cișmegiu" (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și apare acela al "Cișmegiului"[1]. Orașul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape anuale care umflau lacul Cișmegiu (nivelul său creștea până la Cercul Militar de astăzi).

În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer.


După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Știrbei, hotărăște să se sape un heleșteu și un canal de legătură cu Dâmbovița. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (lavițe) fără rezemătoare, din lemn de stejar și lungi de un stânjen.

Lucrările de înfrumusețare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut și inaugurarea oficială a grădinii Cișmegiu. În 1856, o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur ce aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor.

În iarna anului 1883, lacul din grădină a înghețat și s-au organizat concursuri pe gheață. Primăria orașului a cumpărat un teren din fosta grădină a familiei Crețulescu, mărind astfel suprafața grădinii Cișmegiu cu 15.000 de metri pătrați. Au fost aduse lebede și pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat în 1943 Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români: Mihai EminescuAlexandru OdobescuTitu MaiorescuIon Luca CaragialeGeorge CoșbucȘtefan Octavian IosifIon CreangăAlexandru VlahuțăDuiliu ZamfirescuBogdan Petriceicu HașdeuNicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.

Pe o altă alee se găsește monumentul de marmură pentru cinstirea soldaților francezi din primul război mondial[2]. Alte monumente ale grădinii: bustul Maica Smara[3]Gheorghe Panu[4]Izvorul Sissi Stefanidi[5].

În Grădina Cișmigiului există un loc special, La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri construite de logofătul Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret care lega Palatul Crețulescu de malul plin de ascunzișuri al Dâmboviței.

 

 


Ioana-Corina Sava    Contactați autorul petiției

Semnează această petiție

Prin semnare, autorizez pe Ioana-Corina Sava să-mi predea semnătura către persoanele care au autoritatea necesară.


SAU

Veți primi un e-mail cu un link pentru a vă confirma semnătura. Pentru a vă asigura că primiți mesajele noastre email, vă rugăm să includeți info@petitieonline.com în lista de adrese sau lista expeditorilor agreați.




Publicitate plătită

Vom aduce această petiție la cunoștința a 3000 persoane.

Aflați mai multe informații...

Facebook