LEGEA pentru ÎNFIINŢAREA LICEULUI Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş E NECONSTITUŢIONALĂ

Petiţia, împreună cu semnăturile, va fi trimisă pe e-mailurile menţionate la destinatari.  CONFIRMAŢI SEMNAREA PETIŢIEI DIN MESAJUL PRIMIT PE E-MAILUL CU CARE V-AŢI ÎNREGISTRAT!!!

CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI procetatean@presidency.ro

CĂTRE PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE relatii.publice@scj.ro

CĂTRE AVOCATUL POPORULUI avp@avp.ro

CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL DIN SENATUL ROMÂNIEI pnl@senat.ro

CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL DIN CAMERA DEPUTAŢILOR pnl@cdep.ro

CĂTRE GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ DIN CAMERA DEPUTAŢILOR pmp@cdep.ro

  Subsemnaţii, semnatari ai acestei petiţii, ne exercităm dreptul de petiţionare prevăzut în disp. art.51 din Constituţia României şi vă rugăm să solicitaţi Curţii Constituţionale a României (CCR) să constate că SUNT NECONSTITUŢIONALE prevederile Legii nr.26/2018 pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureş, ce a fost adoptată la data de 07 februarie 2018 de către Senatul României, în calitate de Cameră parlamentară decizională. Vă rugăm să solicitaţi Curţii Constituţionale să constate că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului statului de drept, a principiului separației puterilor în stat, a principiului supremaţiei Constituţiei şi a principiului legalităţii, prevăzute de art.1 alin.(3), (4) şi (5) din Constituția României, a egalității în drepturi, prevăzută de art.4 alin.(2) și art.16 alin.(1) și (2) din Constituție, precum și a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituție. Legea nr.26/2018 pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, a fost adoptată de către Senatul României la data de 07.02.2018, în forma adoptată de Camera Deputaţilor în procedură de urgenţă ( http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/cd464_17.pdf ). 

Legea ce a fost adoptată are ca obiect de reglementare înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureș, ca unitate de învăţământ preuniversitar, cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureş, prin divizarea parţială a Liceului „Bolyai Farkasˮ din Târgu Mureş. Liceul dobândeşte şi păstrează personalitatea juridică, prin derogare de la prevederile art.19 alin.(1) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Liceul cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist şi real, iar filiera vocaţională pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor a fost primă Cameră sesizată. Propunere legislativă pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş a fost inregistrată ca Pl-x nr.464/2017 pe site-ul Camerei Deputaţilor, la acest link: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=16668

Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, se referă la O UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CONFESIONAL, dar, potrivit disp. art.60 alin.(1) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, „ÎNVĂŢĂMÂNTUL particular şi CONFESIONAL se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaţiei în vigoare”, AUTORIZAREA DE FUNCŢIONARE, ACREDITAREA ŞI EVALUAREA PERIODICĂ fiind realizate de către Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).   Potrivit disp. art.61 alin.(2) şi (4¹) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, modificată şi completată, „REŢEAUA ŞCOLARĂ a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar SE ORGANIZEAZĂ DE CĂTRE AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare”, iar “PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL LICEAL şi special postliceal, REŢEAUA ŞCOLARĂ SE ORGANIZEAZĂ DE CĂTRE CONSILIUL JUDEŢEAN, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi CU AVIZUL CONFORM AL MINISTERULUI EDUCAŢIEI NAŢIONALE”. Potrivit disp. art.61 alin.(4¹) din aceeaşi Lege, „în cazul în care autorităţile administraţiei publice locale nu aprobă organizarea reţelei şcolare prevăzute la alin.(2), în termen de 30 de zile de la data-limită impusă pentru aprobare, MINISTRUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE EMITE UN ORDIN CU PRIVIRE LA APROBAREA REŢELEI ŞCOLARE, INCLUSIV PENTRU ÎNFIINŢAREA, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT, CONFESIONAL ŞI PARTICULAR PENTRU UNITATEA ADMINISTRATIVĂ-TERITORIALĂ ÎN CAUZĂ, cuprinzând toate grupele, clasele de nivel preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal”. Articolul 61  din  Capitolul III , Titlul II  a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr.188 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.593 din 25 iulie 2017.

În plus, conform disp. art.61 alin.(7) şi (8) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, PENTRU A ASIGURA CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, „UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil SUNT SUPUSE ACREDITĂRII ŞI EVALUĂRII PERIODICE, conform legii”, iar “la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale sau din proprie iniţiativă, inspectoratele şcolare pot solicita Ministerului Educaţiei Naţionale ridicarea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale”. Înfiinţarea prin lege a unui liceu, în timp ce toate celelalte unităţi de învăţământ preuniversitar au fost înfiinţate în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, creează inclusiv o SITUAȚIE DE DISCRIMINARE ÎN RAPORT CU ACELE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR, întrucât UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎNFIINŢATĂ PRIN LEGE ARE ASIGURATĂ CERTITUDINEA EXISTENȚEI, iar această situaţie priviliegiată poate genera dezechilibre între unităţile de învăţământ preuniversitar, deoarece COMPETENȚA DECIZIONALĂ PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR DE STAT ESTE UNA PARTAJATĂ ÎNTRE AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ŞI CELE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE, iar deciziile principale trebuie luate de către actorii direct implicați în proces. În consecinţă, față de prevederile legale menționate, înfiinţarea prin lege a Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureș constituie o derogare nejustificată de la Legea cadru a educaţiei naţionale nr.1/2011.

Este important a se avea în vedere faptul că legalitatea actelor cu caracter infralegal poate fi verificată de către instanţele judecătoreşti, iar ÎNFIINŢAREA PRIN LEGE A UNUI LICEU ESTE  MODALITATEA SIGURĂ DE A OCOLI CONTROLUL DE LEGALITATE EFECTUAT DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI REFERITOARE LA ACTELE GUVERNULUI ŞI ACTELE AUTORITĂŢILOR LOCALE ŞI JUDEŢENE CU PRIVIRE LA UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR.            

În cazul Liceului Teologic din Târgu Mureș, EXISTĂ HOTĂRÂRI JUDECĂTOREŞTI PRIN CARE A FOST ANULATĂ DECIZIA nr.1385/31.08.2015 emisă de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, în care la art.1 era prevăzut că, începând cu anul şcolar 2015-2016, se infiintează Liceul Teologic Romano-Catolic din Targu Mureş prin divizarea partială a Liceului Teoretic Bolyai Frakas si a Colegiului National Unirea, iar la art. 2, acea decizie stabilea ca, incepand cu data emiterii documentului, filiera vocatională romano-catolica de la Liceul Bolyai Farkas se transferă la acest liceu nou infiinţat, precum si clasele I-VIII cu predare in limba maghiara de la Colegiul National Unirea. Prin Sentinţa Civilă nr.479/2017, pronunţată la data de 13 iunie 2017 în dosarul nr.1769/102/2016, ce poate fi găsit la acest link http://portal.just.ro/102/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=10200000000061337&id_inst=102 ,   Tribunalul Mureş a anulat Decizia Civilă nr.1385/31.08.2015 emisă de ISJ Mureş.  Prin Decizia nr.256/2018,  pronunţată la data de 06.02.2018 în dosarul nr.1769/102/2016, ce e la acest link http://portal.just.ro/43/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=10200000000061337&id_inst=43 ,  Curtea de Apel Târgu Mureş a respins recursul formulat împotriva Sentinţei Civile nr.479/2017 a Tribunalului Mureş, care a rămasă definitivă.

În paragraful 29 din Decizia nr.777/2017 (https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_777_2017.pdf), Curtea Constituţională a statuat că „Parlamentul nu se poate subroga în competența originară a Guvernului sau a consiliului județean/local/Consiliului General al Municipiului București, după caz (..)”. Evidentul caracter intuitu persoane al Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, o încadrează în sfera actelor normative NECONSTITUŢIONALE, aşa cum a statuat Curtea Constituţională a României (CCR) în DECIZIA nr.600 din 9 noiembrie 2005 şi în DECIZIA CCR nr.970 din 31 octombrie 2007, când s-a pronunţat asupra reglementării prin lege a unei situaţii cu caracter personal. De asemenea, CCR a arătat în DECIZIA nr.600 din 9 noiembrie 2005 (paragraful 1) că, ÎN IPOTEZA ÎN CARE REGLEMENTAREA SPECIALĂ ARE CARACTER INDIVIDUAL, FIIND ADOPTATĂ INTUITU PERSONAE, EA ÎNCETEAZĂ DE A MAI AVEA LEGITIMITATE, DOBÂNDIND CARACTER DISCRIMINATORIU ŞI, PRIN ACEASTA, NECONSTITUŢIONAL. Având în vedere obiectul de reglementare, precum și conținutul normativ, considerăm că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureș NU se corelează cu actualele prevederi şi principii cuprinse în Legea educației naționale nr.1/2011, modificată şi completată, ba mai mult chiar, sunt instituite unele derogări de la Legea cadru a educaţiei naţionale, ce evidenţiază privilegiile acordate unităţii şcolare ce este înfinţată prin legea contestată, privilegii ce contravin prevederilor constituţionale şi prin care pot fi generate, ulterior, dezechilibre între unităţile şcolare.

Prin urmare, în speţă, nu se poate reţine nicio raţiune obiectivă şi rezonabilă în sensul opţiunii legislative analizate, ceea ce echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferenţiat sub forma unei POZIŢII PRIVILEGIATE, ceea ce contravine art.16 alin.(1) din Constituţie în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor. Aşadar, INSTRUMENTUL JURIDIC PRIN INTERMEDIUL CĂRUIA TREBUIA REALIZAT ACTUL DE ÎNFIINŢARE A LICEULUI A FOST GREȘIT ALES, deoarece ÎNFIINŢAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR NU POATE FI IMPUSĂ ȘI/SAU REALIZATĂ PRIN LEGE. Prevederile Legii contestate nu respectă nici dispozițiile art.6 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și încalcă, astfel, principiul legalității, care este fundamental pentru buna funcționare a statului de drept.            

Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc contravine prevederilor art.1 alin. (4) și (5), art.4 alin. (2), art.16 alin. (1) și (2) și art.61 alin. (1) din Constituție, deci, în consecință, este neconstituțională în ansamblul său.

Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea in personam/ut singuli a reglementării, legea dobândește un caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale [(Decizia CCR nr.600/2005 cu privire la constituționalitatea Legii pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri care au aparținut fostului suveran al României, Mihai I, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005; Decizia CCR nr.970/2007 referitoare la sesizarea asupra neconstituționalității Legii privind atribuirea unei locuințe generalului în retragere Marin Lungu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007; Decizia CCR nr.574/2014 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” - S.A. Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanța, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014; Decizia CCR nr.777/2017 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu — Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, Publicată în Monitorul Oficial nr.1011 din 20.12.2017].             Faptul că în jurisprudența recentă a Curții Constituționale aceasta a declarat neconstituționalitatea unor legi care, în esență, încălcau aceleași principii constituţionale ca legea contestată, constituie un motiv serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureș. 

  Obligativitatea respectării caracterului normativ al legii a fost ridicată la nivel de principiu de către instanța constituțională prin Decizia nr.600/2005. Astfel, chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, „ESTE DE PRINCIPIU CĂ LEGEA ARE, DE REGULĂ, CARACTER NORMATIV, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale”. De asemenea, Curtea Constituțională a evidențiat dreptul incontestabil al legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, însă, în ipoteza în care reglementarea specială, diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae sau vizând un bun privit ut singuli, „ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu și, prin aceasta, neconstituțional” (Decizia Curții Constituționale nr.600/2005). Totodată, în ceea ce privește sfera interesului, ca element definitoriu al tipului de act de putere publică, în opinia Curții Constituționale, “legea - act cu aplicabilitate eminamente generală - vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul și în interesul societății” (Decizia Curții Constituționale nr.494/2013 cu privire la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013). Nu în ultimul rând, analizând dispozițiile unei legi prin care se atribuia o locuință unei persoane determinate, Curtea Constituțională a precizat faptul că prin lege nu se poate dispune într-un domeniu ce intră în competența de reglementare a organelor administrației publice, iar nu a Parlamentului, care nu legiferează cu privire la drepturi cu caracter individual (Decizia Curții Constituționale nr.970/2007). De vreme ce domeniul de incidență este determinat concret, dată fiind reglementarea intuitu personae/bun privit ut singuli, scopul legii contestate nu vizează un interes general al societății, ci are caracter individual și încalcă astfel dispozițiile art.4 alin. (2), art. 16 alin.(1) și ( 2) și art. 61 alin.(1) din Constituția României. Totodată, legea criticată încalcă și principiul legalității, consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție, ignorând normele speciale aplicabile în mod imperativ prin Legea educaţiei naţionale, iar avantajul unui singur liceu de a fi reglementat prin lege este discriminatoriu raportat la toate celelalte unităţi de învăţământ preuniversitar. Singura posibilitate de legiferare cu privire la un bun privit ut singuli este situația particulară a terenurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, ce pot fi transferate din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietății publice. Astfel, instanța de contencios constituțional a stabilit că în această ipoteză nu își găsesc aplicabilitate considerentele reținute în jurisprudența Curții Constituționale, potrivit cărora legile astfel adoptate ar fi neconstituționale întrucât ar avea caracter individual (Decizia Curții Constituționale nr. 406/2016 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2016). 

În raport cu obiectul de reglementare, respectiv ÎNFIINŢAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT CONFESIONAL PREUNIVERSITAR, legea CONTRAVINE INCLUSIV PRINCIPIULUI SEPARAȚIEI ȘI ECHILIBRULUI PUTERILOR ÎN STAT, prevăzut la art.1 alin.(4) din Constituția României, ceea ce înseamnă că ACEASTĂ SOLUŢIE LEGISLATIVĂ POATE ECHIVALA CU O IMIXTIUNE ÎN  COMPETENȚELE PUTERII EXECUTIVE ŞI ÎN COMPETENŢELE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ŞI JUDEŢENE, abilitate să organizeze, să autorizeze/avizeze, să acrediteze, să evalueze, să înfiinţeze, să desfiinţeze, să decidă fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ. În ceea ce privește dispozițiile art.1 alin.(3), teza întâi din Constituție, care consacră principiul statului de drept, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr.70 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 19 iulie 2000) că exigențele acestuia privesc scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce îndeobște este numit ca fiind domnia legii, sintagmă ce implică subordonarea statului față de drept, asigurarea acelor mijloace care să permită dreptului să cenzureze opțiunile politice și, în acest cadru, să pondereze eventualele tendințe abuzive, discreționare, ale structurilor etatice. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și tuturor actelor normative cu aceasta, existența regimului de separație a puterilor publice, care trebuie să acționeze în limitele legii și, anume, în limitele unei legi ce exprimă voința generală.

MOTIVE din DECIZIA CCR nr.777 din  28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial  nr.1011 din 20.12.2017, APLICABILE în legătură cu Legea nr.26/2018 pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc:

„24. Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că LEGEA, CA ACT JURIDIC AL PARLAMENTULUI, REGLEMENTEAZĂ RELAȚII SOCIALE GENERALE, FIIND, prin esența și finalitatea ei constituțională, UN ACT CU APLICABILITATE GENERALĂ. Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea intuitu  personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc [a se vedea Decizia nr.600 din 9 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.060 din 26 noiembrie 2005, Decizia nr.970 din 31 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 22 noiembrie 2007, Decizia nr.494 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.819 din 21 decembrie 2013, sau Decizia nr.574 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21].

25. Prin jurisprudența mai sus citată, Curtea a mai arătat că PARLAMENTUL, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, A ÎNCĂLCAT PRINCIPIUL SEPARAȚIEI ȘI ECHILIBRULUI PUTERILOR ÎN STAT, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. O lege, adoptată în condițiile de mai sus, contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, astfel cum își găsește expresie în art.16 alin.(1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu și, ca atare, este sub acest aspect în totalitate neconstituțională. De asemenea este încălcat și art.16 alin.(2) din Constituție, într-adevăr, ÎN MĂSURA ÎN CARE UN ANUMIT SUBIECT DE DREPT ESTE SUSTRAS, PRIN EFECTUL UNEI DISPOZIȚII LEGALE ADOPTATE EXCLUSIV ÎN CONSIDERAREA LUI ȘI APLICABILE NUMAI ÎN CEEA CE ÎL PRIVEȘTE, INCIDENȚEI UNEI REGLEMENTĂRI LEGALE CONSTITUIND DREPTUL COMUN ÎN MATERIE, DISPOZIȚIILE LEGALE ÎN CAUZĂ NESOCOTESC PRINCIPIUL CONSTITUȚIONAL potrivit căruia „NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE”. Curtea a mai reținut că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități consacrate de art.61 alin.(1) din Constituție și transformarea acesteia în autoritate publică executivă. Or, o astfel de interpretare este contrară celor statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa și, prin urmare, în contradicție cu prevederile art.147 alin.(4) din Constituție, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale. [...]

27. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că legea supusă controlului de constituționalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit, [...].”

Aşa cum a precizat şi Guvernul României în Punctul de vedere trimis Camerei Deputaţilor şi care a fost publicat la acest link http://www.cdep.ro/proiecte/2017/400/60/4/pvg464-2017.pdf, raportat la disp. art.24 alin.(3) lit.d) din OUG nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, cu modificările şi compleările ulterioare, NU este necesară adoptarea măsurilor preconizate prin legea pentru înfiinţarea liceului, ca act juridic al Parlamentului, „OPERAŢIUNEA JURIDICĂ AVUTĂ ÎN VEDERE FIIND CIRCUMSCRISĂ DOMENIULUI DE REGLEMENTARE A ACTELOR CU CARACTER INFRALEGAL, ADMINISTRATIV”. În acest context, adoptarea de către Parlament a legii de înfiinţare a liceului are semnificaţia unei ingerinţe a acestuia în activitatea puterii executive, de natură să conducă la afectarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.

PARCURSUL LEGISLATIV AL LEGII ANALIZATE Procesul legislativ din Camera Deputaţilor, privind „PROPUNEREA LEGISLATIVĂ pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş”, înregistrată ca Pl-x nr. 464/2017, a fost publicat la acest link: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=16668

- Expunerea de motive e la acest link: http://www.cdep.ro/proiecte/2017/400/60/4/em597.pdf

- Forma iniţiatorului e la acest link: http://www.cdep.ro/proiecte/2017/400/60/4/pl597.pdf

- Punctul de vedere al Guvernului României, în care se face referire la ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI CONSTITUŢIONAL AL SEPARAŢIEI PUTERILOR ÎN STAT: http://www.cdep.ro/proiecte/2017/400/60/4/pvg464-2017.pdf

  - Avizul NEFAVORABIL al Consiliului Economic şi Social: http://www.cdep.ro/proiecte/2017/400/60/4/ces464_2017.pdf

- Avizul Consiliului Legislativ la care sunt anexate, pentru facilitarea analizei juridice, FIŞELE ACTELOR NORMATIVE INCIDENTE, cu toate intervenţiile legislative suferite: http://www.cdep.ro/proiecte/2017/400/60/4/cl464_2017.pdf

- Forma adoptată de Camera Deputaţilor: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/cd464_17.pdf

«CAMERA DEPUTAŢILOR

L E G E pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc

Camera Deputaţilor adoptă prezentul proiect de lege. Art. 1. – (1) Se înfiinţează Liceul Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, denumit în continuare Liceul, ca unitate de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureş, strada Mihai Viteazul nr. 15, corp B, judeţul Mureş, prin divizarea parţială a Liceului „Bolyai Farkas” din Târgu Mureş. (2) Liceul dobândeşte şi îşi păstrează personalitatea juridică, prin derogare de la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea. Art. 2. – (1) Liceul cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. (2) Învăţământul liceal cuprinde clasele de liceu IX-XII, învăţământ cu frecvenţă, de zi sau seral pe filierele teoretic şi vocaţional, precum şi cu frecvenţă redusă. Filiera teoretică se organizează pe profilurile umanist şi real. Filiera vocaţională se organizează pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic. (3) Se preiau prin transfer, conform prevederilor art. 1 alin. (1), următoarele clase, pe niveluri: a) învăţământul primar: câte o clasă II-IV; b) învăţământul secundar gimnazial: clasele V, VII şi VIII; c) învăţământul secundar liceal: i) pe filiera teoretică: două clase a XI-a, una cu profil umanist şi una cu profil real, precum şi o clasă a XII-a cu profil real; ii) pe filiera vocaţională: clasele XI-XII. (4) Clasa I, nivelul primar, clasa a VI-a, nivelul gimnazial, precum şi câte o clasă a X-a, nivelul liceal, cu profil umanist, real şi vocaţional, se organizează prin înscrierea elevilor care solicită transferul la Liceu până la începutul anului şcolar 2018-2019. (5) În cadrul Liceului se pot constitui şi alte niveluri, profiluri şi formaţiuni de studiu decât cele prevăzute la alin. (1) - (4), cu respectarea prevederilor Legii. (6) În cazul în care efectivele formaţiunilor de studiu sunt mai mici decât cele prevăzute la art. 63 alin. (1) din Lege, se aplică prevederile art. 63 alin. (2). Art. 3. – (1) În termen de maximum de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Inspectoratul Şcolar judeţean Mureş numeşte directorul Liceului, cu avizul cultului romano-catolic, până la organizarea concursului public prevăzut la art. 257 din Lege. Directorul îndeplineşte toate atribuţiile prevăzute de Lege şi pregăteşte funcţionarea Liceului pentru anul şcolar 2018-2019. (2) Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic afectat de divizarea parţială prevăzută la art. 1 alin. (1), se transferă la Liceu, potrivit reglementărilor legale în vigoare. (3) Inspectoratul Şcolar judeţean Mureş, respectiv conducerea Liceului întreprind măsurile necesare pentru completarea necesarului de personal din planul de încadrare, respectiv schema de personal nedidactic. Art. 4. – Finanţarea Liceului se realizează potrivit principiilor finanţării învăţământului preuniversitar prevăzute în Lege. Art. 5. – Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (2) din Lege, Liceul este cuprins în reţeaua şcolară a municipiului Târgu Mureş începând cu anul şcolar 2018-2019 de către consiliul local Târgu Mureş, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. 6. – (1) Înscrierea elevilor în clasa pregătitoare, respectiv admiterea elevilor în clasa a IX-a se desfăşoară conform calendarului aprobat de ministerul educaţiei naţionale pentru anul şcolar 2018-2019.  (2) În cazul în care intrarea în vigoare a prezentei legi intervine cu depăşirea termenelor prevăzute la alin. (1), pentru anul şcolar 2018-2019 ministrul prin ordin stabileşte un nou termen pentru înscrierea, respectiv admiterea elevilor la Liceu. Art. 7. – (1) Pentru nivelurile şi profilurile prevăzute la art. 2 alin. (3) se transferă şi autorizaţia de funcţionare provizorie sau acreditarea, după caz, acordate conform legii. (2) Pentru nivelurile şi profilurile nou-înfiinţate acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării se realizează potrivit legii şi se publică prin ordin al ministrului educaţiei naţionale în termen de maximum 15 zile de la data acordării acestora.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PETRU – GABRIEL VLASE»

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureş , în forma adoptată de către Camera Deputaţilor, a fost înregistrată cu nr.b699 (adresa nr.plx464/2017/21/12/2017) la Senatul României pentru dezbatere şi a fost adoptată ca L26/2018. Procesul legislativ din Senatul României, privind Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, a fost publicat la acest link:  https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=21113

Propunerea legislativă a fost pusă pe Ordinea de zi a Senatului României în şedinţa din 07.02.2018, ce a fost publicată la acest link: https://www.senat.ro/ProgramLucruZi.aspx?Zi=2018-02-07&ComisieID=69718c4c-e30d-45ed-91a3-e62e2fce9ae5 . Legea nr.26/2018 pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, a fost adoptată de către Senatul României la data de 07.02.2018, în forma adoptată de Camera Deputaţilor în procedură de urgenţă (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/cd464_17.pdf).

PREVEDERI INCIDENTE DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

ART. 1  Statul român (3) România este stat de drept, democratic şi social, (...). (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

ART. 4     Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni (2) România este patria comuna şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politica, de avere sau de origine socială.

ART. 16     Egalitatea în drepturi (1) Cetăţenii sunt egali în fata legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

ART. 61     Rolul şi structura  (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR ÎNAINTE DE PROMULGARE, conform Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale:     

"ART. 15     (1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.     (2) În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de două zile.     (3) Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen.     (4) Sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective.    

ART. 16     (1) În cazul sesizării Curţii Constituţionale de unul dintre preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Preşedintelui României sesizarea primită, în ziua înregistrării.     (2) Dacă sesizarea s-a făcut de Preşedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituţională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile.     (3) Dacă sesizarea s-a făcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţională o va comunica preşedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea o va comunica preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător."

Art. 77 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI:     "Promulgarea legii    

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.     (2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.     (3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea."

În considerarea argumentelor expuse, vă rugăm să constataţi că se impune sesizarea Curţii Constituţionale, solicitându-i să constate că LEGEA pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureș ESTE NECONSTITUȚIONALĂ ÎN ANSAMBLUL SĂU.

NOILE INFORMAŢII ŞI RĂSPUNSURILE PRIMITE LA PETIŢIE LE VEŢI GĂSI ÎN SECŢIUNEA "ANUNŢURI", la acest link: https://www.petitieonline.com/a/195828

MONICA PETRUŢ    Contactați autorul petiției