Inițiativă cetățenească pentru revizuirea prin Referendum a art. 132 alin. (1) din Constituție

Decizia din 30 mai 2018 a Curții Constituționale a României privind soluționarea conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României a dat art. 132 alin. (1) din Constituție o interpretare care, prin implicațiile sale directe și indirecte, pune procurorii în subordinea ministrului justiției. Considerăm că această interpretare încalcă flagrant însuși principiul constituțional al separației puterilor în stat, întrucât procurorii sunt magistrați și aparțin autorității judecătorești, în vreme ce ministrul justiției este membru al puterii executive. Se deschide astfel posibilitatea ca puterea politică să influențeze decisiv funcționarea justiției prin numirea și revocarea politică a procurorului general și a procurorilor-șefi care, la rândul lor, îi au în subordine pe toți ceilalți procurori. Fiindcă, prin lege, doar procurorii pot sesiza instanța penală, precedentul constituțional creat marchează sfârșitul independenței justiției - fiind de așteptat ca voluntar sau impus, procurorii să acționeze în interesul (politic) al celor care le controlează, direct sau indirect, cariera profesională. S-au creat premisele ca Justiția să devină o veritabilă armă împotriva adversarilor guvernului și un redutabil scut pentru clientela lui. 

Interpretarea dată de Curtea Constituțională este consecința (politică) a ambiguității art. 132 alin. (1) din Constituția României: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.” Oricare student la științe juridice ar fi picat până mai ieri examenul de drept constituțional dacă interpreta norma constituțională menționată în sensul că ministrul justiției este șeful procurorilor și nu (doar) garantul politic al aplicării celor 3 principii enumerate. Însă cei care au picat examenul tocmai au schimbat lucrurile.

Se impune așadar revizuirea art. 132 alin. (1) din Constituție, urmând să fie supusă votului plebiscitar eliminarea sintagmei „sub autoritatea ministrului justiției” și/sau înlocuirea acestea cu „sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii”.

CSM care este garantul constituțional al independenței Justiției și singurul organism competent să se pronunțe asupra calității profesionale a magistraților. 

În România suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.

Referendumul constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la revizuirea Constiuției.

Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative (art. 150 din Constituția României).

Fiindcă Guvernul actual nu-i va propune niciodată Președintelui o revizuire a Constituției pe această temă, iar „pătrimea” deputaților sau a senatorilor susceptibilă să facă o astfel de propunere pare (încă) să aibă o altă agendă - rămâne nădejdea la noi, cetățenii acestei țări greu încercate de abuzurile politicienilor.


Pentru viitorul demn al nostru și al copiilor noștri, alăturați-vă acestei inițiative! Dacă se poate referendum pentru redefinirea constituțională a familiei, atunci se poate și pentru neamestecul veșnic al politicienilor în Justiție!