Detectia de metale autorizata - un ajutor pentru arheologi

In tara noastra reglementarea detinerii si utilizarii detectoarelor de metale este stabilita clar de Legea 182/2000 si OG 43/2000, ambele acte normative completandu-se reciproc. Intentia legiuitorului a fost clara: bunurile de patrimoniu descoperite in alt cadru decat cercetarea arheologica atestata sa ajunga in mainile autoritatilor si nu a lasat loc de interpretari asa cum sunt ele folosite in prezent in mod abuziv. Pentru incurajarea predarilor a fost prevazuta o recompensa de 30% din valoarea bunurilor evaluate.

Urmarile acestor interpretari se pot lesne observa dupa emiterea Instructiunii nr. 2 din 8 apr 2016, cand efectiv a devenit imposibila predarea bunurilor de patrimoniu, in conditile in care gasitorul urma sa fie acuzat de braconaj arheologic, indiferent daca descoperirea se facea in situri protejate sau ORIUNDE altundeva.

O eventuala interdictie ar duce la acelasi efect pe care l-a avut Prohibitia in SUA, nicidecum reducerea consumului de alcool, ci cresterea comerului ilicit cu acesta.

Detectia de metale ca hobby, sport, este mai mult sau mai putin ingradita la nivelul Uninunii Europene, insa ca regula generala, detinerea unui detector de metale este permisa in TOATE tarile UE. Atitudinea autoritatilor fata de potentialele descoperiri de bunuri de patrimoniu face diferenta pentru ca acestea sa ajunga in muzee si nu in colectii private . Tarile care au detectia de metale ingradita excesiv (ex. Serbia, Bulgaria) se confrunta cu cel mai mare braconaj arheologic din ultima vreme. La polul opus se afla Marea Britanie care, printr-o lege foarte bine gandita, Treasure Act, a reusit in 1997 efectiv sa elimine comertul ilicit cu bunuri de patrimoniu. Spre exemplificare, in anul 1996, doar CATEVA bunuri de patrimoniu au fost inregistrate, iar in 1998 au fost inregistrate cateva sute.

In opinia noastra, orice modificare a actelor normative in vigoare ar trebui sa plece in mod obligatoriu de la incurajearea predarii si colaborarea cu autoritatile culturale, altfel vom ramane si fara context archeologic, si fara bunuri.  

Definirea descoperirilor facute cu detectorul de metale ca fiind INTAMPLATOARE

In urma declaratiilor din ultima perioada, in care se insista pe faptul ca descoperirile facute cu detectorul de metale nu sunt intamplatoare, dorim sa precizam cateva amanunte: locatiile alese pentru detectie sunt intotdeauna in afara siturilor arheologice. Nu se poate pune problema existentei unui context arheologic, deoarece operatiunile de detectie se realizeaza pe terenuri agricole, in paduri sau pe dealuri unde nu exista informatii despre un anumit context arheologic.

Ca detectoristi, utilizam de fiecare data baza de date RAN CIMEC pentru a evita patrunderea intr-un sit arheologic.

Detectoristii nu stiu niciodata ce vor descoperi si, mai ales, daca vor descoperi ceva. In general “descoperirile” sunt deseuri metalice contemporane care, in cel mai bun caz, pot fi reciclate la un centru specializa. Pentru a evidentia aceste aspecte, lansam invitatia de a ne insoti la o detectie oricarui arheolog dornic sa participe.

Multi dintre noi, fiind pasionati de istorie, ne documentam asupra obiectelor pe care este posibil sa le descoperim, cum le putem identifica corect si despre cum le putem proteja, astfel incat sa le predam fara a modifica in vreun fel starea in care au fost gasite.

Luand simpla definitie a termenului “intamplator” [care se produce din intamplare, care survine in mod neprevazut; incidental, accidental, aleatoriu, sursa: DEX '98 (1998)], putem afirma clar ca un obiect descoperit cu detectorul de metale este descoperit incidental si aleatoriu.  

Pastrarea in vigoare a legislatiei care permite detectoristilor autorizati sa-si exercite activitatea, in conditiile legii, in afara siturilor arheologice

In acest moment, exista o legislatie care reglementeaza clar detectia de metale, asa cum am prezentat si mai sus. Consideram ca legislatia este echitabila pentru ambele parti, interzicand detectia in siturile arheologice, asa cum este si normal, dar permitand-o pe terenuri fara interes arheologic. Consideram ca acesta este un atuu adus dezvoltarii patrimoniului archeologic national, deoarece detectoristii au descoperit multe obiecte cu o valoare inestimabila, multe dintre ele fiind donate autoritatilor, fara a avea pretentii financiare. De asemenea, tot datorita detectoristor, au fost descoperite noi situri arheologice, lucru care nu ar fi fost posibil prin metodele arheologice clasice.

Putem da nenumarate exemple in acest sens, dar va oferim mai jos doar cateva:

Fanel Serban

Tezaur de aur, epoca Hallstatt - 22 verigi de aur Nr. 2927/25.03.2014

Singura necropola dacica descoperita in judetul Brasov, cu elemente unice la nivel de tara, datare sec. III - II i.Hr Nr. 1796/08.12.2015

Inel de bucla din aur si argint, epoca bronzului timpuriu, aproximativ 4.500 ani vechime Nr. 479/15.03.2016

Tezaur monetar: peste 220 drahme argint, sec. II-I i. Hr Nr.2062/25.10.2016

Iulian Enache

47.296 asprii turcesti din argint – sec XV, greutate 54,77 kg Nr. 6676/03.09.2013

Sorin Maria, Valentin Cîrstea şi Florin Daniel Guţă

Matrite dacice pentru baterea monedelor – descoperire unica in Romania

Dezvoltarea legislatiei in vigoare pentru o mai buna colaborare intre detectoristi si arheologi/muzee, precum si pedepsirea celor care patrund in situri arheologice cu intentia de a efectua sapaturi neautorizate  

In mass-media au aparut in ultima perioada articole si declaratii in care detectoristii sunt prezentati ca braconieri care distrug contextul archeologic. Nimic mai neadevarat, detectoristii sunt oameni din diferite categorii sociale si profesionale, profesori, doctori, avocati, politisti, care exercita un hobby in timpul lor liber, fara asteptari materiale, in conditiile prevazute de lege. Persoanele neautorizate si care patrund cu detectorul de metale in situri arheologice, distrug sau sustrag bunuri de patrimoniu, nu fac parte din categoria detectoristilor si nu dorim sa fim asociati cu ei. Asa cum s-a dovedit prin diferite actiuni ale Politiei, persoanele care braconeaza cu intentie siturile arheologice nici macar nu isi autorizeaza detectoarele, pentru a nu fi inregistrate in baza de date a Politiei.

Acesti braconieri nu vor fi afectati de o eventuala inasprire a legislatiei, deoarece ei nu se supun obligatiilor si interdictiilor prevazute de lege. Ba mai mult, ei se vor bucura de si mai multa libertate de miscare, datorata absentei detectoristilor autorizati.

Dorim sa avem o colaborare cat mai buna cu autoritatile, fie ca este vorba despre munitia activa sau obiectele de patrimoniu. In afara de obiectele de partimoniu, detectoristii descopera foarte multa munitie activa din cele doua Razboaie Mondiale, pe care o predau autoritatilor pt distrugere, astfel evitand diverse accidente nedorite.

Incurajam pedepsirea celor care nu respecta legea si nu vrem sa fim asociati cu ei in nici un fel.  

Anularea Instructiunii Ministrului Culturii, conform careia nu se mai acorda recompense pentru descoperirile predate autoritatilor, ca fiind ilegala

Legea prevede aceste recompense si este mai presus decat o Instructiune interna

Legea 182/2000 si OG 43/2000 reglementeaza, printre altele, si acordarea de recompense pentru obiectele descoperite si predate autoritatilor. Instructiunea nr. 2 din 8 apr 2016, un ordin intern al Ministrului Culturii, a interzis acordarea acestor recompense si a definit detectoristul ca fiind un braconier arheologic. Cum nimic nu este mai presus de lege, consideram ca aceasta Instructiune este ilegala si trebuie sa fie anulata.

Acordarea acestei recompense nu trebuie privita ca o tranzactie,  ca o vanzare-cumparare intre stat si descoperitor, ci ca un bonus acordat unei persone de buna-credinta, care a descoperit si predat obiectul in litera legii. Chiar si privita pecuniar, recompensa reprezinta doar 30% din valoarea bunului, o suma infima pe langa costurile achizitiilor pentru readucerea bunurilor de patrimoniu inapoi in tara, din strainatate.

In lipsa acestei recompense, riscam sa demotivam eventualii descoperitori si sa incurajam vanzarea obiectelor pe piata neagra.