BUJORUL - Floarea Nationala si emblema florala a Romaniei
Stiati ca Romania are drept floare nationala floare de maces salbatic? Ca emblema noastra florala este o tufa cu floricele roz? Noi credem ca nu ne reprezinta ! Românii au fost dintotdeauna un popor iubitor de flori şi, cu toate acestea, nu avem încă, în mod oficial, o floare naţională. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru alegerea unei flori naţionale, dar niciuna dintre propuneri nu a fost finalizată printr-un act legislativ care să oficializeze floarea naţională.
Foarte multe ţări au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor. În Japonia, de exemplu, crizantema este floarea familiei imperiale, iar cireşul ornamental este floarea naţională a poporului japonez. Olanda, Turcia şi Ungaria au ca floare naţională laleaua; Spania are ca floare naţională specia Iris pseudacorus; în SUA trandafirul este floarea naţională, fiecare dintre cele 50 de state componente ale federaţiei având, pe lângă trandafir, o floare naţională locală.
De aceea, noi, comunitatea BUJORUL ROMANESC- THE ROMANIAN PEONY
am initiat urmatorul demers:
DECLARAREA BUJORULUI FLOARE NATIONALA SI EMBLEMA FLORALA A ROMANIEI
USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României.
Argumentele sunt nenumarate, mai jos doar cele mai importante:
I). în ţara noastră cresc spontan numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic şi ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. banatica) în rezervaţii protejate de lege ( Zau de Campie- Mures, Stoicanesti - Olt, Troianu- Teleorman, Plenita - Dolj, Comana - Giurgiu), izolat în pădurile din Dobrogea (între Tuzla şi Mangalia, Babadag, Niculiţel, Baia) si insular în Munţii Măcinului;
II) pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată de forme şi culori, mai exact 3 specii cultivate (paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora, Paeonia Suffructicosa) cu peste 130 de varietati identificate până în prezent
III) graţie frumuseţii plantelor (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), plantele de bujor sunt aproape nelipsite din decorul parcurilor şi grădinilor publice;
IV) florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des cultivate in gradinile si curtile romanilor pentru frumusetea si bogatia florilor, pentru mirosul incantator, pentru decorarea interioarelor sau in scop medicinal
V) bujorul este des intalnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului roman, pe intreg teritoriul sau istoric, in muzica, poezia, literatura, pictura, artele decorative, designul si arhitectura poporului român;
VI) în cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători populare în mai multe zone ale ţării;
VII) în conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de Bujor şi a derivatelor sale la nume de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale ( statistica recentă arată că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor);
VIII) folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales în refrene şi când trebuie să se creeze o rimă cu cuvântul dor;
IX) tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale, costume populare şi alte obiecte apartinant culturii traditionale sau de artizanat , extrem de frumoase, fapt ce dovedeşte aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional din cele mai indepartate timpuri
X) pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic (radacina de Paeonia Lactiflora).
XI) frumuseţea florilor de bujor si insemnatatea acordata acestuia de catre poporul roman face ca bujorul sa fie una dintre cele mai apreciate si dorite flori pentru a fi prezente alaturi de tanara familie in ziua nuntii si pentru realizarea buchetelor de mireasa şi a altor tipuri de aranjamente florale de excepţie;
XII) aceeasi frumusete dar si semnificatia data de cultura populara bujorului (frumusete, sanatate, vigoare, dragoste implinire) face ca la baia de dupa botezul nou nascutilor sa fie folosite petale de bujori pentru a transmite catre copil toate calitatile plantei si florii de bujor
XIII) purpuriul inedit pe care varietatea Paeonia Peregrina (cunoscut in unele medii ca Var. Romanica) o are este asociat in traditia si cultura romaneasca in special cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul si sangele. De aceea Bujorul romanesc a fost adoptat de curand ca simbol de catre Ministerul Apararii pentru a comemora pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor precum si pentru a onora Eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României.
Aceasta este pagina comunitatii : Bujorul Romanesc - The Romanian Peony
De ce este necesar să avem, în mod oficial, o floare naţională? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să avem în vedere ceea ce simbolizează florile în viaţa fiecăruia dintre noi: sublimul, frumosul, dorinţa de mai bine, dragostea şi preţuirea pe care le purtăm celor dragi. Dar si pentru ca o emblema florala poate sa vorbeasca simbolic despre Romania si despre romani, mai bine decat o facem noi prin cuvinte.
Cristina Turnagiu Dragna Contactați autorul petiției
Anunț de la administratorul acestui websiteAm închis această petiție și am șters informațiile personale ale semnatarilor.Regulamentul general al Uniunii Europene privind protecția datelor (GDPR) solicită un motiv legitim pentru stocarea informațiilor personale, respectiv ca informațiile să fie stocate pentru cel mai scurt timp posibil. |