BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!

JUDECĂTORII DE LA INSTANȚELE JUDECĂTOREŞTI AU ÎNCEPUT SĂ ADMITĂ CERERILE DE SESIZARE A CCR cu privire la OUG 19/2020

2023-02-22 07:22:20

📢 Astăzi, 22.02.2023, am publicat informația că JUDECĂTORII DE LA INSTANȚELE JUDECĂTOREŞTI AU ÎNCEPUT SĂ ADMITĂ CERERILE DE SESIZARE A CURȚII CONSTITUȚIONALE (CCR), conform explicațiilor şi motivelor pe care eu le-am publicat în legătură cu NECONSTITUȚIONALA OUG 19/2020 referitoare la RECENSĂMÂNTUL populației şi locuințelor: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/pfbid0sAu8bgtaBXtGR2bAt7YLibjvXuhNWTNnwwSouGEzZmTt4KJZJHi1dCbuCRctiEWRl/

⚠️În atenția reclamanților: NU VĂ PANICAȚI dacă judecătorii de la instanțele judecătoreşti nu vă suspendă judecarea cauzelor, dacă soluționează procesele şi vă resping plângerile contravenționale, după sesizarea CCR şi înainte ca judecătorii CCR să pronunțe o decizie privind OUG 19/2020, fiindcă puteți să cereți SUSPENDAREA judecării căii de atac LA TRIBUNAL sau, după pronunțarea CCR, puteţi să cereți REVIZUIREA HOTĂRĀRII JUDECĂTOREŞTI DEFINITIVE, aşa cum eu am explicat în motivele de admisibilitate a cererii de sesizare a CCR❗

⚠️După ce se vor aduna mai multe dosare la CCR, cu privire la neconstituționalitatea OUG 19/2020, vom putea să îi cerem preşedintelui CCR să stabilească un termen pentru judecarea cu prioritate a dosarelor privind OUG 19/2020.

⚠️ În MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE A CCR, depusă la instanța de judecată care judecă plângerea contravențională (publicate la acest link: https://www.petitieonline.com/a/359112?u=187139), am arătat astfel:

⏩ Încă o explicaţie a faptului că opinia judecătorilor NU contează cu privire la cât de întemeiată sau neîntemeiată este excepţia de neconstituţionalitate ridicată în faţa instanţei judecătoreşti respective, este aceea că NU ESTE OBLIGATORIU să fie suspendată judecarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar procesul poate să continue şi chiar să fie soluţionat în concordanţă cu opiniile judecătorilor de la instanţa judecătorească în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

⏩ Privitor la soarta procesului desfăşurat în faţa instanţelor judecătoreşti, opiniile judecătorilor de la Curtea Constituţională şi efectele admiterii excepţiei de neconstituţionalitate de către CCR pot fi valorificate ulterior, prin cereri de revizuire a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în dosarul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, dacă va fi cazul şi dacă va dori una dintre părţile procesuale din acel dosar, dar, pentru viitor, soluţia Curţii Constituţionale va putea fi valorificată în orice proces.

⏩ Astfel, în scopul îmbunătăţirii legislaţiei, judecătorii de la instanţele judecătoreşti ar trebui să fie dispuşi să sesizeze Curtea Constituţională (CCR) atunci când li se cere şi când sunt respectate condiţiile impuse de art.29 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 republicată.

⏩ ORICE NORMĂ LEGALĂ SE BUCURĂ DE PREZUMŢIA DE CONSTITUŢIONALITATE, PÂNĂ LA INVALIDAREA EI DE CĂTRE JUDECĂTORII CURŢII CONSTITUŢIONALE, INDIFERENT DE OPINIILE ALTOR AUTORITĂŢI SAU ALE JUSTIŢIABILILOR.
~~~~~~~~~

📍 Informațiile despre accesul la dosarul electronic şi comunicarea cu instanțele judecătoreşti le-am republicat şi completat in data de 20.12.2022, la acest link: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2763733497093738/

~~~~~~~~~

👇🏻Postări unde am publicat informații despre recensământ, despre plângerile contravenționale împotriva amenzilor aplicate în baza OUG 19/2020 şi despre sesizarea CCR👇🏻

1️⃣ https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2588693381264418/

2️⃣ https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2581270375340052/

3️⃣ https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2595069137293509/

4️⃣ https://facebook.com/story.php?story_fbid=2679156685551420&id=388922984574813~

~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

NICOLETA-MONICA PETRUŢ

CEREREA DE SESIZARE A CCR cu excepția de neconstituționalitate a OUG 19/2020 privind recensământul populaţiei şi locuinţelor

2022-12-21 22:00:34

JUDECĂTORIA/TRIBUNALUL ……

SECȚIA:

COMPLET: ……

DOSAR NR…../…/202.

Materia: ……

Stadiu procesual al dosarului: ……

Obiectul dosarului: plângere contravenţională ……….

Termen de judecată: ......202., ora …

CĂTRE JUDECĂTORIA/TRIBUNALUL ……

E-mail: ..........@just.ro

ONORATĂ INSTANȚĂ,

Subsemnatul/a, … … …, CNP ….., cu adresa de e-mail ...@... , în calitate de …… în dosarul nr. …./…/202., în care a fost înregistrată plângerea contravențională pe care am formulat-o împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria …. nr….., prin care am fost sancționat cu amendă în cuantum de … de lei, depun o

CERERE DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI

cu următoarea EXCEPŢIE DE NECONSTITUŢIONALITATE:

Solicit constatarea neconstituționalității, în ansamblul ei, a ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr.19/2020, precum și a următoarelor acte normative prin care OUG 19/2020 a fost modificată şi completată: LEGEA nr.178 din 18 august 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.39 din 19 mai 2021; LEGEA nr.204 din 19 iulie 2021; LEGEA nr.16 din 13 ianuarie 2022.

Rog această instanţa a Judecătoriei/Tribunalului ……. ca, în temeiul disp. art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să analizeze această cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României (CCR) cu excepţia de neconstituţionalitate invocată, să constate că este admisibilă, să pronunţe o Încheiere prin care să dispună sesizarea Curţii Constituţionale şi, în consecinţă să-i înainteze excepţia de neconstituţionalitate invocată, spre a fi soluţionată de către Curtea Constituţională a României (CCR) conform disp. art.29-31 din Legea nr.47/1992.

De asemenea, rog această instanță a Judecătoriei/Tribunalului ….. să constate că, în scopul soluționării în mod constituțional a plângerii contravenționale din prezentul dosar, ar fi util să fie dispusă suspendarea judecării acestei cauze până va fi pronunțată și publicată decizia Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.

În continuare, PREZINT MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE A OUG 19/2020 CU PRIVIRE LA NECONSTITUȚIONALITATEA, ÎN ANSAMBLUL SĂU, A OUG NR.19/2020, cât și a LEGII NR.178/2020, a OUG 39/2021, a Legii 204/2021 și a Legii 16/2022, precum și MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE A CURȚII CONSTITUȚIONALE (CCR) cu excepția de neconstituționalitate invocată.

A. MOTIVELE DE NECONSTITUŢIONALITATE A ORDONANŢEI DE URGENŢĂ (OUG) 19/2020,

a LEGII nr.178 din 18 august 2020, a ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr.39 din 19 mai 2021,

a LEGII nr.204 din 19 iulie 2021 și a LEGII nr.16 din 13 ianuarie 2022

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.19 din 4 februarie 2020 (publicată în Monitorul Oficial nr.106 din 12 februarie 2020), a fost modificată şi completată prin: LEGEA nr.178 din 18 august 2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.39 din 19 mai 2021; LEGEA nr.204 din 19 iulie 2021; LEGEA nr.16 din 13 ianuarie 2022.

La data de 4 februarie 2020, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență (OUG) nr.19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, fiind publicată în Monitorul Oficial nr.106 din 12 februarie 2020 (în continuare, OUG 19/2020).

Prin Legea nr.178 din 18.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr.755 din 19 august 2020 (data intrarii in vigoare: 22 august 2020), Parlamentul României a aprobat și modificat OUG 19/2020. Ulterior, Guvernul și Parlamentul au adus modificări și completări la OUG 19/2020 prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.39 din 19 mai 2021, LEGEA nr.204 din 19 iulie 2021, LEGEA nr.16 din 13 ianuarie 2022.

OUG 19/2020 a fost adoptată având în vedere:

- Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referinţă şi a programului de date statistice şi de metadate privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOL 105 din 21.04.2017, care prevede, la articolul 3, că „Fiecare stat membru stabileşte o dată de referinţă care se înscrie în cursul anului 2021 pentru datele privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor care urmează a fi transmise Comisiei (Eurostat). Statele membre informează Comisia (Eurostat) până la 31 decembrie 2019 cu privire la data de referinţă aleasă.“;

– Regulamentul (UE) 2018/1.799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acţiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 kmp; care prevede, la art. 9 alin. (1), ca rezultatele RPL2021, validate şi agregate referitoare la populaţia totală, la nivel de griduri de 1 kmp, trebuie furnizate Comisiei (Eurostat) până la data de 31 decembrie 2022.

Vă solicit să sesizaţi Curtea Constituţională a României (CCR) pentru a constata NECONSTITUȚIONALITATEA, ÎN ANSAMBLUL SĂU, a Ordonanței de urgență (OUG) nr.19 din 04.02.2020, cât și a actelor normative modificatoare și completatoare ale acestei OUG.

A.1. În primul rând, menționez următoarele MOTIVE DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU: ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII, ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI STATULUI DE DREPT ŞI NERESPECTAREA DISP. ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI CU PRIVIRE LA AFECTAREA DREPTULUI REFERITOR LA PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ŞI A DREPTULUI LA PROTECȚIA VIEȚII PRIVATE (art.26 din Constituție), cât și AFECTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE (consacrat de art.44 din Constituție), precum și LIBERTATEA ECONOMICĂ (prevăzută de art.45 din Constituție), având în vedere că amenzile stabilite prin OUG 19/2020 reprezintă o constrângere de tip economic cu scopul declarării datelor cu caracter personal şi a unor informații din viața personală a persoanei care este vizată prin prevederile OUG 19/2020.

● Analizând obiectul de reglementare şi scopul adoptării OUG 19/2020, se constată că ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.19/2020 NU REPREZINTĂ INSTRUMENTUL CONSTITUȚIONAL POTRIVIT, chiar dacă s-a făcut referire la existența unei situații de urgență și extraordinară.

● Chiar dacă Guvernul României ar fi putut invoca o situație urgentă şi extraordinară, este important ca instanța constituțională să constate că REGLEMENTĂRILE CE AU FOST ADOPTATE PRIN OUG nr.19/2020 nu se incadrează în limitele de legiferare pe care Constituția României le permite legiuitorului delegat, PROMOVAREA LOR PE CALEA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ ESTE NECONSTITUȚIONALĂ, pe baza MOTIVULUI DE NECONSTITUȚIONALITATE extrinsecă pe care îl voi argumenta în continuare.

● Motivul de neconstituționalitate extrinsecă privește AFECTAREA DREPTURILOR, ÎNDATORIRILOR ȘI LIBERTĂȚILOR CETĂȚENEȘTI FUNDAMENTALE PRIN ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.

● Așadar, menționez că, în contextul prezentat și având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, ORDONANȚA DE URGENȚĂ 19/2020 NU REPREZINTĂ INSTRUMENTUL CONSTITUȚIONAL POTRIVIT pentru reglementările din cuprinsul său, prin raportare la prevederile art.115 alin.(6) din Constituția României.

● Prin adoptarea OUG 19/2020, Guvernul României a ocolit Parlamentul României, care are inclusiv posibilitatea de a adopta legi in procedură de urgență, pe baza unui proiect de lege depus de către Guvernul României, iar aprobarea OUG 19/2020 prin Legea 178/2020 este, de asemenea, o procedură neconstituțională, raportat la motivele de neconstituționalitate pe care le voi prezenta.

● Deci, precizez cu insistență că GUVERNUL, ÎN CALITATE DE LEGIUITOR DELEGAT, AVEA OBLIGAȚIA CA, LA ADOPTAREA OUG 19/2020, SĂ RESPECTE PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE ȘI SĂ NU ÎNCALCE DISPOZITIILE ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, referitoare la imposibilitatea afectării prin ordonanță de urgență a unor drepturi, indatoriri şi libertăți cetățeneşti fundamentale.

● În ceea ce privește dispozițiile art.1 alin.(3), teza întâi din Constituție, care consacră principiul statului de drept, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr.70 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 19 iulie 2000) că exigențele acestuia privesc scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce îndeobște este numit ca fiind domnia legii, sintagmă ce implică subordonarea statului față de drept, asigurarea acelor mijloace care să permită dreptului să cenzureze opțiunile politice și, în acest cadru, să pondereze eventualele tendințe abuzive, discreționare, ale structurilor etatice. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și tuturor actelor normative cu aceasta, existența regimului de separație a puterilor publice, care trebuie să acționeze în limitele legii și, anume, în limitele unei legi ce exprimă voința generală.

● În privința puterii legiuitoare, prevederile art.61 alin.(1) din Constituție stabilesc că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”.

✅ ARTICOLUL 1 din Constituția României – "Statul român": "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."

✅ Art.61 alin.(1) din Constituția României: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării."

✅ Art.115 din Constituția României, intitulat "Delegarea legislativă": https://www.constitutiaromaniei.ro/art-115-delegarea-legislativa/ „(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). (6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. (7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).”

✅ ARTICOLUL 53 din Constituția României - RESTRÂNGEREA exerciţiului unor DREPTURI sau al unor LIBERTĂȚI (https://www.ccr.ro/constitutia-romaniei/) "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi RESTRÂNS NUMAI PRIN LEGE şi NUMAI DACĂ SE IMPUNE, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) RESTRÂNGEREA poate fi dispusă NUMAI DACĂ ESTE NECESARĂ ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ. MĂSURA trebuie SĂ FIE PROPORȚIONALĂ cu situaţia care a determinat-o, să fie APLICATĂ în mod NEDISCRIMINATORIU şi FĂRĂ a aduce ATINGERE EXISTENȚEI DREPTULUI sau A LIBERTĂȚII."

✅ ARTICOLUL 16 din Constituția României – Egalitatea în drepturi "(1) CETĂȚENII sunt EGALI în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi FĂRĂ DISCRIMINĂRI. (2) Nimeni NU este mai presus de lege."

✅ ARTICOLUL 26 din Constituția României – "Viaţa intimă, familială şi privată": "(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri."

● Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art.115 alin.(4) și alin.(6) din Legea fundamentală.

● REGLEMENTĂRILE CE AFECTEAZĂ DREPTURILE, INDATORIRILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI, stabilite prin ordonanțe de urgență, reprezintă ÎNCĂLCAREA CONDIȚIILOR OBLIGATORII PENTRU ADOPTAREA UNEI ORDONANȚE DE URGENȚĂ, prevăzute in art.115 alin.(6) din Constituția României.

● Referitor la condiția instituită prin art.115 alin.(6) din Constituție, privitoare la interzicerea afectării prin ordonanță de urgență a drepturilor, libertăților și îndatoririlor prevăzute de Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că atunci când obiectul de reglementare al unei ordonanțe de urgență îl reprezintă drepturi, libertăți sau îndatoriri fundamentale, INTERVENȚIA LEGIUITORULUI DELEGAT trebuie să fie în sensul neafectării acestor drepturi, al instituirii unui regim juridic care să permită exercitarea plenară a tuturor atributelor acestor drepturi.

➡️ Prin Decizia nr.1.189 din 6 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a stabilit înțelesul constituțional al verbului „a afecta”, statuând că sensul juridic al noțiunii, sub diferitele sale nuanțe, este: „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecințe negative”. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, din interpretarea art.115 alin.(6) din Constituție, în domeniul reglementării drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență, dacă prin reglementările pe care le conțin „afectează” sau au „consecințe negative” asupra acestora, așa cum este cazul situației de față. Or, premisa de la care trebuie să plecăm este aceea că statul de drept, chiar și în perioada stării de urgență, consacră o serie de garanții menite să asigure respectarea drepturilor și a libertăților cetățenilor, respectiv încadrarea autorităților publice în coordonatele dreptului. Exigențele statului de drept impun ca garanțiile juridice ale drepturilor prevăzute de Legea fundamentală în beneficiul cetățenilor să fie utilizate potrivit scopului pentru care au fost instituite.

● În jurisprudența sa recentă, respectiv prin paragrafele 110-114 din DECIZIA nr.152/06.05.2020, Curtea Constituțională a statuat limitele de competență a Guvernului României impuse prin dispoziţiile art.115 alin.(4)-(6) din Constituţia României, astfel:

«110. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art.115 din Constituţie, Guvernul are o competenţă normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăşi Constituţia, cu un caracter special şi limitat, specific unei competenţe de atribuire. Exercitarea acestei competenţe se include tot în sfera puterii executive şi constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011).

111. Regimul particular al ordonanţei de urgenţă este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie şi se referă la cazurile în care poate fi emisă: situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la prima Cameră sesizată şi convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de reglementare: acesta poate fi şi de natura legilor organice, caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie; ordonanţa de urgenţă nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituţionale, nu poate afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Întrucât prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării delegării legislative, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale drept criterii de constituţionalitate, cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea exigenţelor constituţionale se poate pronunţa doar instanţa constituţională.

112. Examinând dispoziţiile art.115 alin.(6) din Constituţie, prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.215 din 17 martie 2020, paragrafele 58 şi 59, CURTEA A CONSTATAT CĂ NORMA CONSTITUŢIONALĂ INSTITUIE VERITABILE LIMITĂRI ALE COMPETENŢEI ATRIBUITE GUVERNULUI. Curtea a făcut trimitere la jurisprudenţa sa, prin care a stabilit că „se poate deduce că INTERDICŢIA ADOPTĂRII DE ORDONANŢE DE URGENŢĂ ESTE TOTALĂ ŞI NECONDIŢIONATĂ atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». ÎN CELELALTE DOMENII PREVĂZUTE DE TEXT, ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU POT FI ADOPTATE DACĂ «AFECTEAZĂ», DACĂ AU CONSECINŢE NEGATIVE, DAR, ÎN SCHIMB, POT FI ADOPTATE DACĂ, PRIN REGLEMENTĂRILE PE CARE LE CONŢIN, AU CONSECINŢE POZITIVE ÎN DOMENIILE ÎN CARE INTERVIN“. În continuare, Curtea a arătat că „VERBUL «A AFECTA» ESTE SUSCEPTIBIL DE INTERPRETĂRI DIFERITE, aşa cum rezultă din unele dicţionare. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CURŢII, ACEASTA URMEAZĂ SĂ REŢINĂ NUMAI SENSUL JURIDIC AL NOŢIUNII, SUB DIFERITE NUANŢE, CUM AR FI: «A SUPRIMA», «A ADUCE ATINGERE», «A PREJUDICIA», «A VĂTĂMA», «A LEZA», «A ANTRENA CONSECINŢE NEGATIVE»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008).

113. CURTEA A STABILIT CĂ „GUVERNUL nu are nicio competenţă de legiferare în domeniul legilor constituţionale («ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale») şi cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică («ordonanţele de urgenţă nu pot viza măsuri de trecere silită»), acestea fiind în competenţa de legiferare exclusivă a Parlamentului, sub toate aspectele pe care le reglementează în conţinutul lor normativ, şi ARE O COMPETENŢĂ DE LEGIFERARE LIMITATĂ ÎN DOMENIILE CARE VIZEAZĂ REGIMUL INSTITUŢIILOR FUNDAMENTALE ALE STATULUI, DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE PREVĂZUTE DE CONSTITUŢIE şi drepturile electorale («ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU POT AFECTA»), CU PRIVIRE LA CARE APLICAREA INTERDICŢIEI CONSTITUŢIONALE EXPRESE ESTE CONDIŢIONATĂ DE ADOPTAREA UNOR REGLEMENTĂRI CARE SUPRIMĂ, ADUC ATINGERE, PREJUDICIAZĂ, VATĂMĂ, LEZEAZĂ, ÎN GENERAL, ANTRENEAZĂ CONSECINŢE NEGATIVE ASUPRA DREPTURILOR, LIBERTĂŢILOR ŞI ÎNDATORIRILOR CONSTITUŢIONALE. ÎN ACEASTĂ DIN URMĂ IPOTEZĂ, DACĂ REGLEMENTĂRILE NU PRODUC CONSECINŢELE JURIDICE MENŢIONATE, GUVERNUL PARTAJEAZĂ COMPETENŢA DE LEGIFERARE CU PARLAMENTUL, fiind ţinut însă de obligaţia de a motiva în conţinutul actului normativ existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării“.

114. Curtea a mai statuat că INTERDICŢIILE CONSTITUŢIONALE prevăzute la art.115 alin.(6), DE A NU ADOPTA ORDONANŢE DE URGENŢĂ CARE „POT AFECTA“ REGIMUL INSTITUŢIILOR FUNDAMENTALE ALE STATULUI, DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE PREVĂZUTE DE CONSTITUŢIE, drepturile electorale, AU AVUT ÎN VEDERE „RESTRÂNGEREA COMPETENŢEI GUVERNULUI DE A LEGIFERA ÎN ACESTE DOMENII ESENŢIALE ÎN LOCUL PARLAMENTULUI, IAR NU LIPSIREA TOTALĂ DE COMPETENŢA DE A LEGIFERA ÎN MATERIE“. Prin urmare, „întrucât nu există o interdicţie absolută cu privire la competenţa Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2020“, CURTEA A CONSTATAT CĂ „NU POATE REŢINE ÎNCĂLCAREA, DE PLANO, A DISPOZIŢIILOR art.61 alin. (1) şi ale art.73 alin. (3) lit. a), coroborate cu art.115 alin. (6) DIN CONSTITUŢIE, CI ESTE NECESAR CA, PENTRU A STABILI DACĂ ACTUL NORMATIV AFECTEAZĂ O INSTITUŢIE FUNDAMENTALĂ A STATULUI ŞI DREPTURI FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR, ÎN CADRUL CONTROLULUI DE CONSTITUŢIONALITATE EXTRINSECĂ PE CARE ÎL EFECTUEAZĂ SĂ ANTAMEZE ANALIZA CRITICILOR DE NECONSTITUŢIONALITATE INTRINSECĂ FORMULATE ÎN CAUZĂ, raportate la art.1 alin. (5), art.36, art.37, art.61 alin. (1) şi art.62 alin. (3) din Constituţie“.»

● Prin urmare, se constată ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI STATULUI DE DREPT prevăzut în disp. art.1 alin.(3) din Constituția României și a PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII prevăzut în disp. art.1 alin.(5) din Constituția României.

A.2. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU: NERESPECTAREA DECIZIILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE, atât cu privire la imposibilitatea afectării drepturilor şi libertăților cetățeneşti prin ordonanțe de urgență ale Guvernului Romāniei, cât şi cu privire la imposibilitatea de a fi reglementate contravenții şi sancțiuni contravenționale prin ordonanțe de urgență.

● CONFORM JURISPRUDENȚEI CURȚII CONSTITUȚIONALE, ESTE NECONSTITUȚIONALĂ REGLEMENTAREA UNOR CONTRAVENȚII ȘI SANCȚIUNI PRIN ORDONANȚE DE URGENȚĂ, așadar, OUG 19/2020 este neconstituțională, și din cauza contravențiilor și sancțiunilor reglementate în art.53-57:

„CAP. VIII Răspunderea juridică şi sancţiuni

ART. 53 Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi.

ART. 54

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:

a) împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului;

b) refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete;

c) nerespectarea de către personalul de recensământ prevăzut la art. 16 alin. (4) a dispoziţiilor legale şi a instrucţiunilor privind modul de înregistrare şi prelucrare a datelor populaţiei şi de păstrare a caracterului confidenţial al datelor personale declarate de cetăţeni;

d) împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a personalului de recensământ în vederea desfăşurării tuturor activităţilor aferente recensământului;

e) utilizarea de către personalul de recensământ a datelor obţinute în alte scopuri decât cele statistice.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.

ART. 55

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către furnizorii de date, persoane juridice:

a) refuzul transmiterii datelor solicitate;

b) refuzul transmiterii datelor în mod gratuit;

c) refuzul transmiterii datelor în forma solicitată;

d) transmiterea datelor cu întârziere faţă de termenul solicitat;

e) comunicarea de date incorecte şi incomplete din propria culpă;

f) împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a personalului de recensământ în vederea desfăşurării tuturor activităţilor aferente recensământului;

g) împiedicarea sau îngreunarea activităţilor recensământului;

h) refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea I.N.S. documentele şi evidenţele necesare verificării datelor.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei.

ART. 56

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 54 se realizează de către persoanele împuternicite de prefect sau primar, după caz.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.55 se fac de către personalul împuternicit de preşedintele Institutului Naţional de Statistică prin ordin, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 57 Dispoziţiile privind contravenţiile prevăzute la art.54 şi 55 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

● Prin OUG 19/2020, Guvernul României A ÎNCĂLCAT PRINCIPIUL OBLIGATIVITĂȚII DECIZIILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE, reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituția României.

● Parag.118 din Decizia CCR nr.152/2020 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/225555):

"(...) Sancțiunile contravenționale principale și sancțiunile contravenționale complementare sunt sancțiuni specifice dreptului contravențional, aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. Ele au un rol preventiv-educativ și reprezintă o formă de constrângere juridică, vizând, în special, patrimoniul făptuitorului. (...)

Prin urmare, având în vedere natura juridică a sancțiunilor contravenționale, efectele lor asupra patrimoniului contravenientului, precum și jurisprudența Curții, rezultă că reglementarea unor norme în această materie afectează în mod implicit dreptul de proprietate, consacrat de art.44 din Constituție, precum și libertatea economică, prevăzută de art.45 din Constituție."

● Așadar, luând in considerare criticile prezentate la primul motiv de neconstituționalitate extrinsecă şi argumentele arătate cu privire la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ce au incidență de aplicare cu privire la adoptarea OUG 19/2020, este evidentă încălcarea principiului obligativității deciziilor Curții Constituționale reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituție, potrivit cărora ”Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

● Dezvoltând textul constituțional, Curtea Constituțională a statuat pe cale jurisprudențială (Decizia CCR nr.873/2010) că ”atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept şi, în consecinţă, aşa cum a statuat şi în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr.1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009), atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi dispozitivul prezentei decizii.”

De altfel, potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr.1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Prin urmare, așa cum a statuat instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa (Decizia 414/2010 și Decizia 415/2010), atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de către Curtea Constituțională în considerentele și dispozitivul deciziilor sale.

● Deci, RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR, cât şi CONTRAVENȚIILE, PENTRU CARE AU FOST STABILITE AMENZI, sunt NECONSTITUȚIONALE, fiind introduse în legislație printr-o ordonanță de urgență (OUG) ce ÎNCALCĂ LIMITELE CONSTITUȚIONALE DE REGLEMENTARE PRIN ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ şi NU RESPECTĂ DECIZIILE CURȚII CONSTITUȚIONALE.

A.3. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ este NERESPECTAREA PRINCIPIULUI COMPORTAMENTULUI LOIAL, ce reprezintă o consecință a încălcării principiilor menționate mai sus, la punctele A.1 și A.2.

● Prezint câteva aspecte relevante din jurisprudența instanței de contencios constituțional cu privire la LOIALITATEA CONSTITUŢIONALĂ ÎN JURISPRUDENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE, în scopul argumentării motivelor ce stau la baza solicitării subsemnatului/ei că este necesar ca instanța de contencios constituțional să constate că OUG NR.19/2020 ESTE NECONSTITUȚIONALĂ, ÎN ANSAMBLUL SĂU, în condițiile precizate în prezenta cerere de sesizare a Curții Constituționale.

● În scopul respectării principiului legalității prevăzut în art.1 alin.(5) din Constituția României și principiului obligativității deciziilor Curții Constituționale (CCR) reglementat de prevederile art.147 alin.(4) din Constituția României, atât Parlamentul României, cât și Guvernul României au obligația să respecte jurisprudența instanței de contencios constituțional, ce are incidență cu privire la LIMITELE CONSTITUȚIONALE DE REGLEMENTARE PRIN ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ şi cu referire la respectarea deciziilor Curții Constituționale.

● Deşi, până în prezent, nu este prevăzut în mod expres în Constituţia României PRINCIPUL LOIALITĂŢII CONSTITUŢIONALE sau AL COOPERĂRII LOIALE, totuşi noţiunea de „loialitate” şi-a găsit locul în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, sub diverse forme.

● Cu ocazia soluţionării unor conflicte juridice de natură constituţională (Decizia CCR nr.356 din 5 aprilie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.322 din 14 mai 2007), Curtea Constituţională a invocat loialitatea constituţională, ca fiind o prelungire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale (Decizia CCR nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010).

● Curtea Constituţională, păstrând aceeaşi linie jurisprudenţială, a mers mai departe şi chiar a făcut apel, într-o decizie (Decizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012), la loialitate ca principiu constituţional, sens în care a reamintit importanţa principiului constituţional general al comportamentului loial. Cu această ocazie, a arătat că acest principiu derivă din prevederile art.1 alin. (4) din Constituţie şi este garantat de alin.(5) al aceluiaşi articol constituţional. În acest context, Curtea a constatat că revine, în principal, autorităţilor publice sarcina de a-l aplica şi respecta în raport cu valorile şi principiile Constituţiei, inclusiv faţă de principiul consacrat de art.147 alin.(4) din Constituţie referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale.

● Şi cu alte ocazii (Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2012), instanţa de contencios constituţional a reiterat principiul loialităţii constituţionale, subliniind importanţa, pentru buna funcţionare a statului de drept, a colaborării dintre puterile statului, care ar trebui să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, comportamentul loial constituind o garanţie a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (Decizia nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010).

A.4. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU: adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență

Atât pentru OUG 19/2020 PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, cât şi pentru OUG 192/2020 PRIVIND PURTAREA MĂŞTII DE PROTECȚIE ÎN TOATE SPAȚIILE PUBLICE, GUVERNUL, pe care l-a condus fostul PREMIER LUDOVIC ORBAN, A CERUT AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV LA O ZI DUPĂ ADOPTAREA ACESTOR ORDONANȚE DE URGENȚĂ. DECIZIA CCR 50/15.02.2022, prin care A FOST DECLARATĂ NECONSTITUȚIONALĂ OUG 192/2020 referitoare la PURTAREA MĂŞTII DE PROTECȚIE ÎN TOATE SPAȚIILE PUBLICE, A FOST PUBLICATĂ în Monitorul Oficial nr.291/2022, iar pe site-ul Curții Constituționale a fost publicată la acest link: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/03/Decizie_50_2022.pdf

⏩ Decizia CCR 50/15.02.2022, referitoare la neconstituționalitatea oricărei OUG pentru care nu a fost solicitat AVIZUL Consiliului Legislativ, înaintea adoptării respectivei OUG, este publicată și la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253195

⚠️ În Avizul NEGATIV pe care Consiliul Legislativ l-a emis cu privire la OUG 19/2020, ce reglementează RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, scrie că SOLICITAREA GUVERNULUI A FOST INREGISTRATĂ IN DATA DE 05.02 2020 (Avizul C.L. poate fi găsit in format pdf la acest link http://www.cdep.ro/proiecte/2020/100/10/0/cl151.pdf), iar în Monitorul Oficial din 12.02.2020 apare că OUG 19/2020 A FOST ADOPTATĂ IN 04.02.2020 (OUG 19/2020 poate fi găsită pe portalul creat de către Ministerul Justiției, la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/228883).

⚠️ Deci, OUG 192/2020 a fost declarată neconstituțională din cauză că CCR a constatat că Guvernul a cerut Avizul Consiliului Legislativ la o zi DUPĂ adoptarea OUG 192/2020, astfel: „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 a fost adoptată pe data de 5 noiembrie, iar avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat la data de 6 noiembrie."

⚠️ Prin urmare, cel puțin din acest motiv, CCR VA TREBUI SĂ CONSTATE CĂ ESTE NECONSTITUȚIONALĂ OUG 19/2020 PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚEI.

👉 Aşadar, prin DECIZIA 50 din 15 februarie 2022, CCR A CONSTATAT, ÎN UNANIMITATE, că OUG 192/2020 ERA NECONSTITUȚIONALĂ.

👉 În continuare, prezint SELECȚII DIN MOTIVAREA Deciziei CCR 50/15.02.2022, incepând cu parag.29, iar decizia cu textul integral poate fi găsită pe site-ul CCR, la acest link https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/03/Decizie_50_2022.pdf

✅ 《29. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.55/2020, Curtea constată că autorul acesteia formulează atât critici extrinseci, ce vizează actul normativ în ansamblul său, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art.5 alin.(2) lit.d) din această lege.

30. Analizând aspectele de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr.55/2020 invocate în prezenta cauză, Curtea observă că acestea au mai fost supuse anterior controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.719 din 22 iulie 2021, paragrafele 26–35, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului bicameralismului, a reținut, în esență, că, „modificările operate de către Camera Deputaţilor faţă de forma legii adoptate de Senat, în sensul introducerii în cuprinsul Legii nr.55/2020 a dispoziţiilor art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7, nu sunt de natură a genera nici deosebiri majore de conţinut juridic faţă de forma legii adoptată de Senat şi nici o configuraţie deosebită, semnificativ diferită faţă de cea a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.” Astfel, Curtea a reținut că „dispoziţiile art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7, introduse de Camera Deputaţilor, sunt în acord cu conţinutul normativ al întregii legi, reglementând fie aspecte de principiu, fie aspecte privind procedura instituirii stării de alertă şi măsurile ce pot fi luate în timpul acesteia.” În același sens, Curtea a arătat că introducerea de către Camera Deputaţilor, în cuprinsul Legii nr.55/2020, a prevederilor art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7 nu a determinat apariţia unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, dispoziţiile legale anterior menţionate nuanţând sau completând conţinutul normativ al acestei legi cu dispoziţii indispensabile aplicării ei, fără a modifica sensul juridic al normelor din cuprinsul Legii nr.55/2020 în forma adoptată de Senat. Referitor la prevederile art.4 din Legea nr.55/2020, articol introdus de Camera Deputaţilor, care prevedea, la alin.(3) şi (4), controlul Parlamentului asupra hotărârilor Guvernului prin care este instituită starea de alertă, Curtea a reținut că dispoziţiile legale anterior menţionate au fost constatate neconstituţionale prin Decizia nr.457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.578 din 1 iulie 2020, motiv pentru care nu pot face obiectul analizei de constituționalitate.

31. Tot prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, antereferită, Curtea a reținut că, în ceea ce priveşte structura Legii nr.55/2020, în forma sa adoptată de Senat şi în cea adoptată de Camera Deputaţilor, „introducerea, în această din urmă formă, a dispoziţiilor art.2 şi art.3 în cuprinsul capitolului I al legii supuse controlului de constituţionalitate şi a dispoziţiilor art.5, art.6 şi art.7 în cuprinsul capitolului II al aceleiaşi legi nu a determinat modificări majore ale structurii Legii nr.55/2020 faţă de forma acesteia care a fost adoptată de Senat.”

32. În concluzie, Curtea a reținut că „completările operate de Camera Deputaţilor asupra formei adoptate de Senat a Legii nr.55/2020 întrunesc cele două condiţii ale respectării principiului bicameralismului, referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, respectiv, la lipsa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, nefiind, prin urmare, contrare dispoziţiilor art.61 alin.(2) şi 75 din Constituţie.”

33. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea prevederilor art.141 din Constituție, referitor la rolul Consiliului Economic și Social de organ consultativ al Parlamentului, Curtea, prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, antereferită, a apreciat, de asemenea, că este neîntemeiată. În acest sens, a arătat că în expunerea de motive a Legii nr.55/2020, la secţiunea a 3-a, intitulată „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, la toate punctele acestei secţiuni, se menţionează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”, iniţiatorul, respectiv Guvernul, asumându-şi astfel că Legea nr.55/2020 nu are impact socioeconomic. Aceeaşi concluzie rezultă şi din pct.5, referitor la informaţii privind avizarea, al secţiunii a 6-a a expunerii de motive, cu denumirea „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ”, în care se specifică, în mod expres, avizarea proiectului doar de către Consiliul Legislativ. [...]

41. În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, Curtea constată, de asemenea, că autorul excepției invocă atât aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, privind procedura de adoptare a actului normativ, cât și aspecte de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art.I pct.1 din această ordonanță de urgență. În jurisprudența sa anterioară, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte.

42. Prin urmare, procedând la analizarea cu prioritate a criticilor de neconstituționalitate extrinsecă formulate, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorul excepției privește încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(1) și (5) și ale art.79 alin.(1) din Constituție cu prilejul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020.

43. Cu privire la rolul constituțional al Consiliului Legislativ, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, așa cum sunt Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.187 din 25 martie 2009, Decizia nr.304 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.520 din 5 iulie 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020 sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.602 din 9 iulie 2020. Curtea a reținut că prin art.79 alin.(1) din Constituţie Consiliul Legislativ este consacrat ca „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiecte de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii”. Concretizând aceste prevederi constituţionale, art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate şi la modul în care sunt realizate cerinţele prevăzute la art.3 alin.(3), care se aplică în mod corespunzător.” De asemenea, art.9 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, stabileşte că „După elaborarea lor şi încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin.(1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ.” Curtea a apreciat că această din urmă dispoziţie legală subliniază importanţa rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorităţi competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală şi globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării.

44. Curtea Constituțională a apreciat că din conţinutul prevederilor constituţionale şi legale mai sus arătate se desprinde ca fiind evidentă obligaţia Guvernului ca, înainte de a adopta o ordonanţă de urgenţă, să solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligaţii duce la neconstituţionalitatea actului normativ adoptat.

45. Ca urmare a solicitării adresate, Consiliul Legislativ, în îndeplinirea atribuţiilor sale constituţionale ce privesc asigurarea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, are posibilitatea de a-şi exprima opinia cu privire la: legalitatea măsurilor preconizate; concordanţa reglementării propuse cu Constituţia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene şi cu actele internaţionale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative, natura legii şi care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată; asigurarea corectitudinii şi clarităţii exprimării juridice, înlăturarea contradicţiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică legislativă, precum şi a limbajului normativ; prezentarea implicaţiilor noii reglementări asupra legislaţiei în vigoare, prin identificarea dispoziţiilor legale care, având acelaşi obiect de reglementare, urmează să fie abrogate, modificate sau unificate, precum şi prin evitarea reglementării unor aspecte identice în acte normative diferite [art.3 alin.(3) din Legea nr.73/1993].

46. Deşi avizul Consiliului Legislativ este consultativ, art.10 alin.(4) din Legea nr.24/2000 prevede că observaţiile şi propunerile privind respectarea normelor de tehnică legislativă vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ, iar neacceptarea acestora trebuie motivată în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoţitoare.

47. Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.(3) ultima teză din Legea nr.73/1993, în cazul ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, Consiliul Legislativ trebuie să emită avizul său în 24 de ore, dar dacă avizul nu este dat în acest termen, aceasta nu împiedică desfăşurarea procedurii legislative.

48. Prin urmare, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observaţiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea şi coordonarea întregii legislaţii, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea şi implementarea cerinţelor impuse de Legea nr.24/2000 asigură coerenţa întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligaţia de a contribui la asigurarea coerenţei şi unificării legislaţiei. Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat.

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

50. Examinând fişa procesului legislativ pentru emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2020, Curtea constată că Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 5 noiembrie 2020. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative prin Adresa nr.437 din 6 noiembrie 2020, care a fost înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1200 din 6 noiembrie 2020. Ordonanța de urgență a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 6 noiembrie 2020. La aceeași dată, Consiliul Legislativ a dat Avizul favorabil nr.1134 din 6 noiembrie 2020, conținând un număr de 9 observații și propuneri.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie 2020.

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.

53. Faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, reţinută prin raportare la dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5) şi ale art.79 alin.(1) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

54. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE : (...)

2. Admite excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de C0VID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, în ansamblu, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Judecătoriei Sector 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 februarie 2022.》

A.5. MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE a actelor normative prin care OUG 19/2020 a fost modificată şi completată: Legea nr.178 din 18.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr.755 din 19 august 2020 (data intrării in vigoare: 22 august 2020), ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.39 din 19 mai 2021, LEGEA nr.204 din 19 iulie 2021, LEGEA nr.16 din 13 ianuarie 2022

👉 În paragraful 138 din Decizia Curții Constituționale nr.55/16.02.2022, s-a statuat:

„ 138. Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că viciul de neconstituţionalitate al unei ordonanţe simple sau al unei ordonanţe de urgenţă emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a ordonanţei respective. Legea care aprobă o ordonanţă de urgenţă neconstituţională este ea însăşi neconstituţională (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 584 din 13 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 6 iulie 2007, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012, sau Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014). În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că viciul de neconstituţionalitate extrinsec ce priveşte însăşi adoptarea ordonanţei de urgenţă determină întotdeauna neconstituţionalitatea legii de aprobare a acesteia, în ansamblu (Decizia nr. 412 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 iulie 2019, paragraful 45).”

👉🏻 Textul LEGII 178/2020 poate fi găsit la acest link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/229214

➡️ În consecință, se poate constata că motivele de neconstituționalitate prezentate sunt întemeiate și, în considerarea argumentelor expuse, în scopul scopul apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români şi pentru respectarea Constituţiei României, este necesară sesizarea Curţii Constituţionale în vederea pronunțării unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate.

B. MOTIVELE DE ADMISIBILITATE

A CERERII DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI (CCR)

⏩ Potrivit dispoziţiilor art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, republicată (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/53577), Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia, iar, potrivit alin.(3) al aceluiaşi articol, nu pot face obiectul excepţiei, prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

⏩ Conform primei tezei a alin.(2) al art.29 din Legea 47/1992 rep. (https://www.ccr.ro/legea-nr-47-1992/), excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţile litigante.

⏩ Conform art.29 alin.(4) din Legea 47/1992 rep., sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi.

⏩ Potrivit disp art.29 din Legea nr.47/1992 republicată, INSTANŢA JUDECĂTOREASCĂ VERIFICĂ CEREREA DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE (nu verifică excepţia de neconstituţionalitate în scopul admiterii sau respingerii sale), deci SOLUŢIA INSTANŢEI JUDECĂTOREŞTI cu privire la solicitarea de a fi sesizată Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate ce a fost invocată, POATE FI DE ADMITERE SAU RESPINGERE A CERERII DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE, instanţa de contencios constituţional fiind singura legal îndreptăţită a se pronunţa cu privire la admiterea sau respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicată în faţa instanţelor judecătoreşti.

⏩ Aşa cum prevăd disp. alin.(5) ale art.29 din Legea nr.47/1992 republicată, instanţa judecătorească poate respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale NUMAI ÎN CAZUL în care excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin.(1), (2) sau (3) ale art.29 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Judecătorii de la instanţele judecătoreşti NU au atribuţii pentru a se pronunţa în legătură cu constituţionalitatea unei dispoziţii legale, ci au NUMAI dreptul de a se pronunţa cu privire la admisibilitatea sau inadmisibilitatea cererii prin care părţile din proces solicită ca instanţa judecătorească respectivă să sesizeze Curtea Constituţională, iar judecătorii Curţii Constituţionale, în temeiul competenţelor stabilite prin disp. art.146 lit. d) din Constituţia României, sunt singurii care au dreptul de a se pronunţa asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în fața instanţelor judecătoreşti.

⏩ În sensul celor arătate aici, CU PRIVIRE LA ADMISIBILITATEA CERERII DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE, este şi ÎNCHEIEREA NR.3425 DIN 18 IUNIE 2013, PRONUNŢATĂ DE ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - SECŢIA I CIVILĂ.

⏩ Prin Încheierea nr.3425 din 18 iunie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I Civilă a dispus admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ce a fost invocată în faţa sa, chiar dacă a considerat că excepţia de neconstituţionalitate era neîntemeiată. „Se constată că excepţia a fost invocată de una din părţile din proces, are legătură cu obiectul cauzei, deoarece vizează un aspect invocat în proces, respectiv nemotivarea încheierii date asupra cererii de strămutare şi lipsa căii de atac, iar Curtea Constituţională nu a constatat anterior că prevederile textelor legale în discuţie ar fi neconstituţionale. Prin urmare, faţă de împrejurarea că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.29 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 republicată, conform alin.(5) al aceluiaşi articol, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată de petentă. Opinia Înaltei Curţi referitor la excepţia invocată este în sensul că aceasta este neîntemeiată, având în vedere următoarele: (…) Pentru considerentele expuse, în baza art.29 alin.(4) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, actualizată, va dispune admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale şi va sesiza Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.40 alin.(4) Cod procedură civilă. În numele legii, dispune: (…) Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art.40 alin.(4) Cod procedură civilă. Dispune înaintarea cererii la Curtea Constituţională.”

⏩ Prin urmare, luând în considerare atât dispoziţiile legale incidente, cât şi Încheierea nr. 3425 din 18 iunie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I Civilă referitoare la o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate, se constată că, indiferent de opinia avută cu privire la posibila admitere sau respingere de către Curtea Constituţională (CCR) a unei excepţii de neconstituţionalitate, INSTANŢA JUDECĂTOREASCĂ în faţa căreia este ridicată excepţia de neconstituţionalitate la cererea uneia dintre părţile din proces, ARE OBLIGAŢIA DE ADMITERE A CERERII DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE, dacă sunt respectate condiţiile impuse în art.29 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 republicată, APOI DISPUNE ÎNAINTAREA CERERII LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate.

⏩ O instanţă judecătorească are dreptul să se pronunţe NUMAI cu privire la ADMITEREA SAU RESPINGEREA CERERII DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE.

⏩ În ceea ce priveşte opinia judecătorilor de la instanţa judecătorească referitor la o excepţie de neconstituţionalitate ce a fost ridicată în faţa sa, acea opinie va fi prezentată în cuprinsul Încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, chiar dacă opinia judecătorilor este favorabilă sau nefavorabilă admiterii de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate invocată, adică admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale nu impune condiţia ca judecătorii de la instanţa judecătorească să considere întemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată în faţa sa.

⏩ Dacă o prevedere legală este sau nu este constituţională, NU pot să decidă judecătorii de la instanţele judecătoreşti, ci dreptul stabilit prin Legea fundamentală, în virtutea atribuţiei prevăzută la art.146 lit. d), de a aprecia constituţionalitatea şi neconstituţionalitatea normelor legale în vigoare, îl au exclusiv judecătorii de la instanţa de contencios constituţional, care este Curtea Constituţională a României (CCR).

⏩ Judecătorii de la instanţa judecătorească în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate NU au dreptul să blocheze sesizarea Curţii Constituţionale în funcţie de opiniile lor cu privire la cât de întemeiată este sau nu este acea excepţie de neconstituţionalitate. Judecătorii de la instanţele judecătoreşti au dreptul să analizeze NUMAI dacă sunt sau dacă nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite în art.29 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 republicată, pot să decidă NUMAI admisibilitatea sau inadmisibilitatea cererii de sesizare a CCR în funcţie de acele condiţii şi pot să-şi exprime opiniile prin Încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale.

⏩ Ba mai mult, încă o explicaţie a faptului că opinia judecătorilor NU contează cu privire la cât de întemeiată sau neîntemeiată este excepţia de neconstituţionalitate ridicată în faţa instanţei judecătoreşti respective, este aceea că NU ESTE OBLIGATORIU să fie suspendată judecarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar procesul poate să continue şi chiar să fie soluţionat în concordanţă cu opiniile judecătorilor de la instanţa judecătorească în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

⏩ Aşadar, analizând Excepţia de neconstituţionalitate invocată în acest dosar, se constată că face referire la prevederi legale ce au a fost invocate în susţinerea plângerii contravenționale din acest dosar, deci are legătură cu obiectul cauzei, deoarece vizează aspecte invocate în proces, motiv pentru care, raportat la condiţiile impuse de alin.(1) şi alin.(2) ale art.29 din Legea nr.47/1992 republicată, CEREREA DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI (CCR) ESTE ADMISIBILĂ.

⏩ În ceea ce priveşte condiţia impusă de alin.(3) al art.29 din Legea nr.47/1992 republicată, CEREREA DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI (CCR) ESTE ADMISIBILĂ, deoarece CURTEA CONSTITUŢIONALĂ NU A CONSTATAT ANTERIOR CĂ PREVEDERILE TEXTELOR LEGALE PUSE ÎN DISCUŢIE AR FI NECONSTITUŢIONALE PE BAZA MOTIVELOR INVOCATE de către subsemnatul/a petent/ă.

⏩ În Decizia nr.766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr.549 din 3 august 2011, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A STATUAT CĂ “LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA CAUZEI AU TOATE DISPOZIŢIILE LEGALE DE DREPT SUBSTANŢIAL ŞI DE DREPT PROCEDURAL care vizează drepturile subiective deduse judecăţii ŞI FAC POSIBILĂ DESFĂŞURAREA ŞI FINALIZAREA PROCEDURII JUDICIARE” .

⏩ În aceeaşi Decizie, CCR a menţionat următoarele: „Art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, cuprins în cap.III "Competenţa Curţii Constituţionale", secţiunea a 2-a, subsecţiunea 5 "Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial", reglementează condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Astfel, obiect al excepţiei îl constituie o lege sau o ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau ordonanţă care: - este în vigoare; - are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia; - nu a fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.”

⏩ Ba mai mult, referitor la unele prevederi legale pe care CURTEA CONSTITUŢIONALĂ le-a considerat ca fiind constituţionale, dacă ulterior a fost sesizată cu alte excepţii de neconstituţionalitate privind aceleaşi prevederi legale, a apreciat că este necesar să-şi reconsidere jurisprudenţa şi să aibă în vedere elementele de noutate apărute în motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate supuse controlului său, situaţii în care a considerat că se impune reexaminarea atât a soluţiilor adoptate în precedent, cât şi a considerentelor pe care se întemeiază.

⏩ În acest fel a procedat CURTEA CONSTITUŢIONALĂ şi prin Decizia nr.766 din 15 iunie 2011, când a arătat că, potrivit legii, accesul la instanţa constituţională este deschis oricărei persoane lezate în drepturile şi interesele sale legitime: “ÎN SISTEMUL ROMÂN DE CONTROL CONCRET AL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR, DECLANŞAREA CONTROLULUI a posteriori OPEREAZĂ DOAR PE CALE INCIDENTALĂ, PRIN INTERMEDIUL EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE RIDICATE ÎN FAŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI sau de arbitraj comercial, iar nu printr-o "actio popularis", pe baza sesizării directe de către orice persoană. Rezultă, aşadar, că se poate solicita controlul de constituţionalitate numai al acelor dispoziţii legale care, în cazuri concrete, sunt incidente pentru soluţionarea litigiilor aflate pe rolul instanţelor, legi sau ordonanţe în ansamblu ori doar anumite reglementări din cuprinsul acestora. INSTITUIREA ACESTEI PROCEDURI DE CONTROL AL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGII APLICABILE ÎN CAUZA DEDUSĂ JUDECĂŢII INSTANŢEI DE FOND, CA MODALITATE DE ACCES LA JUSTIŢIE, IMPLICĂ ÎN MOD NECESAR ASIGURAREA POSIBILITĂŢII DE A O UTILIZA pentru toţi cei care au un drept, un interes legitim, capacitate şi calitate procesuală. CONDIŢIA CA DISPOZIŢIA LEGALĂ CRITICATĂ PENTRU NECONSTITUŢIONALITATE SĂ AIBĂ LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA CAUZEI ESTE, EVIDENT, NECESARĂ, DAR ŞI SUFICIENTĂ. Or, ADĂUGAREA LA ACESTEA A UNEI CONDIŢII SUPLIMENTARE CONSTITUIE O ÎNGRĂDIRE A ACCESULUI LIBER LA JUSTIŢIA CONSTITUŢIONALĂ, contravenind astfel prevederilor art. 21 alin. (1), (2) şi (3) coroborate cu cele ale art. 146 lit. d) din Constituţie.”

⏩ Verificând admisibilitatea sesizării, rog instanța Judecătoriei/Tribunalului ……. să constate că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru sesizarea CCR, potrivit argumentelor expuse.

⏩ Prin urmare, solicit acestei instanțe a Judecătoriei/Tribunalului ……. să admită cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu Excepţia de neconstituţionalitate invocată, apoi să dispună înaintarea cererii la Curtea Constituţională, prin Încheiere, conform art.29 alin.(4) din Legea nr.47/1992, republicată.

Data: ......202. Nume și prenume: ……………

Semnătura: ……………

NICOLETA-MONICA PETRUŢ

Informații despre accesul la dosarul electronic şi comunicarea cu instanțele judecătoreşti

2022-12-20 21:47:13

📍 Informații despre instanțele judecătoreşti găsiți pe Portalul oficial: http://portal.just.ro/SitePages/instante.aspx

📍 Informațiile despre accesul la dosarul electronic şi comunicarea cu instanțele judecătoreşti le-am republicat şi completat pe Facebook, astăzi, 20.12.2022, la acest link:
https://www.facebook.com/388922984574813/posts/pfbid02cNUHjk3PEsBr3Ab27N7Lx7ABB6yT4CAnPPwTD39T2EWHBsSSFUw7QbjMcvegCGiVl/

👉De obicei, avocații nu le spun clienților lor că au posibilitatea să îşi acceseze dosarele direct de pe telefon, laptop, calculator sau tabletă, ca să vadă atât documentele pe care părțile din proces le-au depus în dosar, cât şi ceea ce judecătorii au consemnat în încheierile de şedință (adică, în acele hotărâri care reprezintă un fel de proces-verbal al fiecărei şedințe de judecată, unde trebuie să se menționeze corect ceea ce s-a întâmplat în şedința respectivă, dar, de multe ori, se menționează incorect şi poate fi afectat cursul întregului proces, dacă partea din proces nu ştie să verifice consemnările instanței de judecată).

⚠️Când am publicat informațiile privind comunicarea cu instanțele judecătoreşti (la acest link: https://facebook.com/story.php?story_fbid=2593792664087823&id=388922984574813), am precizat că ar trebui să vă creați un folder în care să salvați informațiile pe care le-am publicat, inclusiv cele referitoare la recensământ.

⚠️ Vă arăt 2 MODELE DE CERERI pe care eu le-am creat pentru corespondența cu instanțele judecătorești, pe care le folosesc și cu ajutorul cărora am reușit să schimb obiceiurile greșite de la unele instanțe de judecată.

⚠️ Deci, este necesar să creați un folder în care SĂ SALVAȚI INFORMAȚIILE PE CARE LE PUBLIC cu privire la COMUNICAREA CU INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI, în legătură cu PLÂNGERILE CONTRAVENȚIONALE ÎMPOTRIVA PROCESELOR-VERBALE prin care sunt aplicate amenzi cetățenilor români și despre cererile de sesizare a Curții Constituționale (CCR).

❗🔶❗ INFORMAȚII DETALIATE DESPRE COMUNICAREA CU INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI am mai publicat la acest link: https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/2533822840084806

👇🔶👇EXPLICAȚII UTILE ce pot fi folosite pentru COMUNICAREA ON-LINE cu instanțele judecătoreşti👇🔶 👇

👉 ÎCCJ ARE SITE NOU: https://www.iccj.ro/

👉 LISTA INSTANȚELOR pe Portalul instanțelor de judecată: http://portal.just.ro/SitePages/instante.aspx

🔶PROCEDURI PENTRU COMUNICAREA ONLINE CU INSTANȚELE JUDECĂTOREŞTI şi EXPLICAȚII PRIVIND ACCESUL LA DOSARUL ELECTRONIC🔶

1. Dacă folosiți un model pentru un anumit înscris, copiați textul din modelul respectiv, îl completați cu datele personale şi îl adaptați, PRECIZÂND că vă alegeți DOMICILIUL PROCESUAL LA ADRESA DE E-MAIL şi că doriți ca toate actele de procedură şi citațiile să vă fie comunicate pe e-mail, conform disp. art.154 alin.(6) Cod proc. civilă (https://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-154);

2. Taxa judiciară de timbru o plătiți online şi la explicații scrieți: "reclamant NUME, PRENUME - taxa judiciara timbru pentru ... ... ...";

3. Procedura pentru plata taxei judiciare de timbru am publicat-o la acest link: https://facebook.com/MonaPetrut/photos/a.1072728239527614/1431498510317250/

4. Ca exemplu, vă arăt informațiile despre plata taxei judiciare de timbru pentru cetățenii care au domiciliile în raza Curții de Apel Bucureşti: http://www.cab1864.eu/?pag=103

5. Trimiteți cererea de chemare în judecată, anexele şi dovada achitării taxei judiciare de timbru, la e-mailul instanței judecătoreşti care este competentă să vă judece cauza (de exemplu, la CAB: http://www.cab1864.eu/?pag=7);

6. Imediat după inregistrarea dosarului (verificați pe Portalul instantelor de judecată http://portal.just.ro/2/SitePages/dosare.aspx?id_inst=2, pe site-ul CAB sau sunați la CAB să vă spună nr. dosarului: http://www.cab1864.eu/);

7. Dacă aveți motive întemeiate, trimiteți o cerere de PRESCHIMBARE a termenului şi explicați urgența, de ce este important sa fie judecată cauza in termen scurt (in funcție de situație: interes național, Decizia CCR nr.392/2021 - parag.43-49 https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/07/Decizie_392_2021.pdf etc.):

● Cerere de preschimbare a termenului de judecată - https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=http://portal.just.ro/Ghiduri/Model%2520de%2520cereri%25202014/Drept%2520procesual%2520civil/Cerere%2520de%2520preschimbare%2520a%2520termenului%2520de%2520judecata.docx

● ART.230 NCPC: https://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-230

8. Completați şi trimiteți o cerere de acces la DOSARUL ELECTRONIC (pentru CAB o descărcați de la acest link: http://www.cab1864.eu/?pag=149) şi scrieți in mesaj aşa:

Subiect: Cerere pentru acces la DOSARUL ELECTRONIC nr...../2/2022

Mesaj:《Bună ziua!
Vă trimit O CERERE pentru acces la DOSARUL ELECTRONIC nr...../2/2022.
În vederea aprobării cererii pentru acces la DOSARUL ELECTRONIC, anexez copia cărții mele de identitate.
Cu respect,
Nume, prenume: ......》

9. SEMNĂTURA în cereri o puneți conform explicațiilor din video (în fişier pdf intrați în secțiunea pentru "ştampilă"): https://youtube.com/watch?v=VlvoZKJdP98&feature=share

~~~~~~~~~

❗🔶❗ Pentru comunicarea cu alte instanțe judecătoreşti, aplicați aceeaşi procedură şi găsiți detaliile corespunzătoare accesând pagina fiecărei instanțe judecătoreşti din LISTA de la acest link: http://portal.just.ro/SitePages/instante.aspx

~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

👉 MODEL DE CERERE PENTRU ACCES LA DOSARUL ELECTRONIC

JUDECĂTORIA/TRIBUNALUL ……
Dosar nr…./…/….
Secția ………
Complet: …

CERERE DE COMUNICARE A ACTELOR DE PROCEDURĂ PRIN POŞTĂ ELECTRONICĂ ȘI ACORD DE PRELUCRARE A DATELOR CU CARACTER PERSONAL

ONORATĂ INSTANȚĂ

Subsemnatul/a, Subscrisul/a ............................,
în calitate de reclamant/pârât/intervenient etc. ..................................................................................,
prin ⁪avocat/⁪consilier juridic/⁪administrator/reprezentant legal ………………….,

prin prezenta solicit ca toate actele de procedură (citaţii, adrese, hotărâri etc.) din dosarul cu numărul de mai sus să-mi fie comunicate prin poştă electronică, în conformitate cu dispoziţiile art.154 alin.(6) din Codul de procedură civilă, la următoarea adresă de e-mail: …....@......

Declar că am cunoştinţă de dispoziţiile art.154 alin. (6^1) din Codul de procedură civilă potrivit cărora citaţiile şi celelalte acte de procedură anterior menţionate, transmise prin poştă electronică, se consideră comunicate la momentul în care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.

Anexez copia cărții de identitate.

Data: ...
Numele şi prenumele (olograf): ...
Semnătura: ...

|_______________________________|

👉 MODEL DE CERERE pentru ALEGEREA DOMICILIULUI PROCESUAL la adresa de E-MAIL

JUDECĂTORIA/TRIBUNALUL ……
Dosar nr…./…/….
Secția ………
Complet: …

ONORATĂ INSTANȚĂ

Subsemnatul/a, Subscrisul/a ...............................,
în calitate de reclamant/pârât/intervenient etc. .....................................................,
prin ⁪avocat/⁪consilier juridic/ administrator/reprezentant legal ………………….,
declar prin prezenta că îmi aleg

DOMICILIUL PROCESUAL
la adresa de E-MAIL ......@......
Solicit ca, doar la adresa de e-mail ....@...., să-mi fie comunicate citaţiile şi toate actele de procedură din prezentul dosar şi din orice alt dosar va avea legătură cu acest dosar, în conformitate cu disp. art.154 alin.(6) [modificat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr.310 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr.1074 din 18 decembrie 2018) din Noul Cod de Procedură Civilă (Legea nr.134/2010 republicată].
Conform prevederilor procesual civile, PĂRŢILE PROCESUALE AU DREPTUL SĂ-ŞI ALEAGĂ DOMICILIUL PROCESUAL şi MODALITATEA DE COMUNICARE A CITAŢIILOR ŞI A ACTELOR DE PROCEDURĂ.
Potrivit disp. art.154 alin.(6^1) NCPC (introdus de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr.310 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr.1074 din 18 decembrie 2018): “Citaţiile şi celelalte acte de procedură menţionate la alin.(6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.”
În consecinţă, vă rog să luaţi act de solicitarea mea şi să dispuneţi efectuarea modificărilor corespunzătoare cu privire la domiciliul procesual pe care l-am ales.

Hotărârea judecătorească pe care o veți pronunța în acest dosar vă rog să îmi fie comunicată și la adresa unde am domiciliul stabil, respectiv în localitatea …, str. …, nr…., bl...., ap….., judeţ/sector ....

🔶 Referitor la documentele trimise prin e-mail
Vă rog să faceți aplicarea disp. art.149 NCPC si să imi comunicati suma pe care o datorez pentru multiplicarea documentelor pe care le-am trimis prin e-mail.
ART.149/NCPC - Numărul de exemplare
„(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părţile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calităţi juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar şi un exemplar pentru instanţă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul prevăzut la art.148 alin. (4), grefierul de şedinţă fiind ţinut să întocmească din oficiu copiile de pe încheiere necesare pentru comunicare.
(3) Dacă obligaţia prevăzută la alin.(1) nu este îndeplinită, instanţa va putea îndeplini din oficiu sau va putea pune în sarcina oricăreia dintre părţi îndeplinirea acestei obligaţii, pe cheltuiala părţii care avea această obligaţie.
(4) În cazul în care cererea a fost comunicată, potrivit legii, prin fax sau prin poştă electronică, GREFIERUL DE ŞEDINŢĂ ESTE ŢINUT SĂ ÎNTOCMEASCĂ DIN OFICIU COPII DE PE CERERE, pe cheltuiala părţii care avea această obligaţie. Dispoziţiile art.154 alin. (6) rămân aplicabile.”

În afara prevederii exprese din Codul de procedură civilă cu privire la comunicarea actelor prin e-mail, la solicitarea părții procesuale, în art.5 din LEGEA nr.114/2021 se prevede că:
„ART. 5
(1) Când este posibil, instanţele judecătoreşti procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Tot astfel, instanţa va putea, în tot cursul procesului, să solicite părţilor datele necesare pentru comunicarea actelor de procedură în aceleaşi condiţii.
(2) Când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum şi ORICE ALTE ACTE DE PROCEDURĂ ADRESATE INSTANŢEI, pentru care legea prevede condiţia formei scrise şi care nu se depun direct în şedinţă, se transmit prin mijloace electronice.
(3) Când este posibil, părţile vor fi înştiinţate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înştiinţării şi confirmarea primirii acesteia despre pronunţarea hotărârilor judecătoreşti prin modalităţile prevăzute de lege. Dispoziţiile privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti, potrivit legii, rămân aplicabile.”

Anexez copia cărții de identitate.
Vă mulțumesc!

Data: ...
Numele şi prenumele (olograf): ...
Semnătura: ...
|_______________________________|

~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

NICOLETA-MONICA PETRUŢ

MODEL PENTRU MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE A CCR, depusă la instanța de judecată care judecă plângerea contravențională

2022-08-30 04:44:29

⚠⚠⚠ MODEL PENTRU MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE A CCR,

depusă la instanța de judecată care judecă plângerea contravențională

INSTANȚA: ....

DOSAR NR..../.../..../

Secția: ...

Complet: ...

Materia: ...

Stadiul procesual: ...

Obiectul dosarului: ...

CĂTRE ... ...,

E-mail: ...@just.ro

ONORATĂ INSTANȚĂ,

Subsemnatul/a, ..., CNP ..., domiciliat/ă în ..., ..., bl...., sc...., ap...., judeţul/sectorul ..., cu adresa de e-mail ...@..., la care am solicitat comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, în calitate de ...... în dosarul nr..../.../...., depun o

CERERE DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI

cu următoarea EXCEPŢIE DE NECONSTITUŢIONALITATE:

Solicit constatarea neconstituționalității, în ansamblul ei, a ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr.…/...

Rog această instanţa ...... ca, în temeiul disp. art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să analizeze această cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României (CCR) cu excepţia de neconstituţionalitate invocată, să constate că este admisibilă, să pronunţe o Încheiere prin care să dispună sesizarea Curţii Constituţionale şi, în consecinţă să-i înainteze excepţia de neconstituţionalitate invocată, spre a fi soluţionată de către Curtea Constituţională a României (CCR) conform disp. art.29-31 din Legea nr.47/1992.

A. MOTIVELE DE NECONSTITUŢIONALITATE A ORDONANŢEI DE URGENŢĂ (OUG) ….

……………………………………….. (motivele de neconstituționalitate pentru OUG 19/2020 le găsiți în petiția on-line pe care am intitulat-o „BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!” și pe care am publicat-o la acest link: https://www.petitieonline.com/boicotez_recensamantul_populatiei_si_locuintelor_reglementat_prin_oug_neconstitutionala)

………………………………………..

B. MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI

⏩ O instanţă judecătorească are dreptul să se pronunţe NUMAI cu privire la ADMITEREA SAU RESPINGEREA CERERII DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE.

⏩ Ba mai mult, încă o explicaţie a faptului că opinia judecătorilor NU contează cu privire la cât de întemeiată sau neîntemeiată este excepţia de neconstituţionalitate ridicată în faţa instanţei judecătoreşti respective, este aceea că NU este suspendată judecarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar procesul poate să continue şi chiar să fie soluţionat în concordanţă cu opiniile judecătorilor de la instanţa judecătorească în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

⏩ Aşadar, analizând Excepţia de neconstituţionalitate invocată în acest dosar, se constată că face referire la prevederi legale ce au a fost invocate în susţinerea cererii de ………/a plângerii contravenționale și a cererii de ……. din acest dosar, deci au legătură cu obiectul cauzei, deoarece vizează aspecte invocate în proces, motiv pentru care, raportat la condiţiile impuse de alin.(1) şi alin.(2) ale art.29 din Legea nr.47/1992 republicată, CEREREA DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI (CCR) ESTE ADMISIBILĂ.

⏩ În ceea ce priveşte condiţia impusă de alin.(3) al art.29 din Legea nr.47/1992 republicată, CEREREA DE SESIZARE A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI (CCR) ESTE ADMISIBILĂ, deoarece CURTEA CONSTITUŢIONALĂ NU A MAI ARĂTAT INTERPRETAREA CONSTITUŢIONALĂ A PREVEDERILOR LEGALE CRITICATE prin excepţia de neconstituţionalitate pe care am invocat-o în acest dosar ŞI NICI NU A CONSTATAT ANTERIOR CĂ PREVEDERILE TEXTELOR LEGALE PUSE ÎN DISCUŢIE AR FI NECONSTITUŢIONALE PE BAZA MOTIVELOR INVOCATE de către subsemnatul/a petent/ă.

CONDIŢIA CA DISPOZIŢIA LEGALĂ CRITICATĂ PENTRU NECONSTITUŢIONALITATE SĂ AIBĂ LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA CAUZEI ESTE, EVIDENT, NECESARĂ, DAR ŞI SUFICIENTĂ. Or, ADĂUGAREA LA ACESTEA A UNEI CONDIŢII SUPLIMENTARE - dispoziţia legală să fie şi formal în vigoare, a cărei neîndeplinire are semnificaţia drastică a unui veritabil fine de neprimire a cererii de sesizare a instanţei constituţionale cu respectiva excepţie de neconstituţionalitate, CONSTITUIE O ÎNGRĂDIRE A ACCESULUI LIBER LA JUSTIŢIA CONSTITUŢIONALĂ, contravenind astfel prevederilor art. 21 alin. (1), (2) şi (3) coroborate cu cele ale art. 146 lit. d) din Constituţie.”

⏩ Prin urmare, solicit acestei instanțe a ... ... să admită cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu Excepţia de neconstituţionalitate invocată, apoi să dispună înaintarea cererii la Curtea Constituţională, prin Încheiere, conform art.29 alin.(4) din Legea nr.47/1992, republicată.

⏩ Verificând admisibilitatea sesizării, rog instanța ... ... să constate că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru sesizarea CCR, potrivit argumentelor expuse.

Data: ...... Nume, prenume: ....... .....

Semnătura .......

~~~~~~~~~

#MonaPetruț

~~~~~~~~~

NICOLETA-MONICA PETRUŢ

👉🏻Revin cu EXPLICAȚII despre RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor din anul 2022❗

2022-07-26 00:20:48

👉🏻În ziua de 20.06.2022, am revenit pe pagina mea cu EXPLICAȚII despre RECENSĂMÂNTUL NECONSTITUȚIONAL reglementat prin OUG 19/2020: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2595069137293509/

👇🏻V-am tot explicat👇🏻

● NU vă exprimați RE FUZUL EXPLICIT, nici verbal, nici în scris!

● Faceți eforturi pentru apărarea drepturilor şi libertāților cetățeneşti, fiindcă doar aşa vă protejați propriile vieți împotriva abuzurilor!

● NU mai ALEGEȚI VARIANTELE SIMPLE pe care vi le prezintă guvernanții!

● NU mai acceptați "CADOURI OTRĂVITE" de la guvernanți!

● NU vă mai dați CONSIMȚĂMÂNTUL ca să fiți abuzați prin legi sau ordonanțe neconstituționale şi prin hotărâri de guvern sau hotărâri locale nelegale!

● Din moment ce guvernanții şi parlamentarii refuză să respecte Constituția României, pe care au jurat, obişnuiți-vă să NU MAI RESPECTAȚI actele normative a căror neconstituționalitate este evidentă!

● NU semnați procesele-verbale prin care sunteți amendați, ci lăsați-i pe polițişti să vi le trimită prin poştă!

● NU REFUZAȚI LEGITIMAREA de către polițişti/jandarmi, arătați-le doar polițiştilor/jandarmilor cărțile de identitate sau comunicați-le datele pentru identificare, dar spuneți-le că pentru orice alte întrebări aveți DREPTUL LA TĂCERE!

● ÎNVĂȚAȚI SĂ TĂCEȚI, atunci când tăcerea vă avantajează!

● Dacă vă amendează, CEA MAI MICĂ AMENDĂ, pe care puteți să o plătiți în 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, ESTE ÎN CUANTUM DE JUMĂTATE DIN MINIMUL AMENZII PREVĂZUTE ÎN ACTUL NORMATIV, adică jumătate din cea mai mică amendă ce e reglementată cu privire la contravenția pentru care sunteți amendați, INDIFERENT CARE ESTE CUANTUMUL AMENZII PE CARE V-O APLICĂ AGENTUL CONSTATATOR.

● În cazul "refuzului" privind recenzarea, CEA MAI MICĂ AMENDĂ, pentru această contravenție prevăzută în neconstituționala OUG 19/2020, ESTE ÎN CUANTUM DE O MIE DE LEI (1000 lei) şi în 15 zile de la comunicarea procesului-verbal puteți plăti 500 DE LEI, NU MAI MULT, CHIAR DACĂ, de exemplu, agentul constatator vă aplică o amendă de TREI MII DE LEI (3000 lei).

● CONTESTAȚI procesele-verbale prin care sunteți amendați, fiindcă TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU PENTRU PLÂNGERILE CONTRAVENȚIONALE SUNT ÎN CUANTUM DE DOAR 40 DE LEI, 20 de lei la fond şi 20 de lei în recurs, iar CERERILE PRIVIND SESIZAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE SUNT GRATUITE!

● În procesul-verbal este menționată suma minimă ce poate fi plătită în 15 zile.

● În procesul-verbal este menționată instanța judecătorească unde trebuie să depuneți plângerea contravențională.

● Informații despre instanțele judecătoreşti găsiți pe Portalul oficial: http://portal.just.ro/SitePages/instante.aspx

● Informații despre comunicarea cu instanțele judecătoreşti am publicat la acest link: https://facebook.com/story.php?story_fbid=2593792664087823&id=388922984574813

👉🏻Aceste sfaturi le puteți folosi şi în alte situații asemănătoare.

👉🏻V-am spus să vă creați un folder special pentru plângeri contravenționale şi pentru comunicarea cu instanțele judecătoreşti, ca să salvați informațiile pe care le-am scris şi le scriu. Citiți şi salvați inclusiv explicațiile pe care le scriu în comentariile la postările colorate!

👉🏻Postările unde am mai publicat informații despre recensământ:

1️⃣ https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2588693381264418/

2️⃣ https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2581270375340052/

~~~~~~~~~

#MonaPetruț

~~~~~~~~~

NICOLETA-MONICA PETRUŢ

⚠️Premierul-slugoi CIUCĂ RECUNOAȘTE CĂ DATELE PERSONALE, colectate la recensământul neconstituțional din 2022, VOR FI TRANSMISE BĂNCII MONDIALE❗

2022-07-26 00:09:54

❗⚠️❗ Ieri, 25.07.2022, am publicat un videoclip în care PREMIERUL-SLUGOI Ciucă RECUNOAȘTE CĂ DATELE CU CARACTER PERSONAL, COLECTATE LA RECENSĂMÂNTUL ce a fost reglementat NECONSTITUȚIONAL prin OUG 19/2020, SUNT NECESARE PENTRU A LE TRANSMITE BĂNCII MONDIALE: https://www.facebook.com/MonaPetrut/videos/3289621071358879/

⚠️⚠️⚠️ACTUALUL PREMIER, CIUCĂ, SLUG0IUL ĂSTA TRĂDĂTOR ÎMPREUNĂ CU WERNER, TRĂDĂT0RUL-ŞEF, ŞI CU TRĂDĂT0RII LUDOVIC ORBAN ŞI CÎȚU, ÎN CALITATE DE FOŞTI PREMIERI, AU ÎNDATORAT ROMÂNIA PÂNĂ AU ADUS-O ÎN PRAGUL FALIMENTULUI ŞI ACUM NE VÂND BĂNCII M0NDlALE, PE TOȚI ROMÂNII LA BUCATĂ, CU INFORMAȚIILE CU CARACTER PERSONAL DESPRE FIECARE ROMÂN, INCLUSIV DESPRE COORDONATELE GPS ALE FIECĂRUI IMOBIL, PENTRU A PUTEA FI LOCALIZAT ŞI URMĂRIT PRIN SATELIT, iar după transmiterea bazei de date cu toți românii, vor fi ştiute detalii despre românii din fiecare imobil şi se va putea acționa prin diverse metode folosind sistemele bazate pe tehnologia 5G (https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2612963495504073/)❗

⚠️⚠️⚠️Banca Mondială NU face parte din U.E. şi NU respectă regulile privind datele cu caracter personal stabilite prin GDPR❗

👉Informațiile grupate în legătură cu NECONSTITUȚIONALUL RECENSĂMÂNT le-am publicat la acest link: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2595069137293509/

👉DISCUȚII DESPRE INDICAȚIILE PRIMITE DE LA BANCA M0NDlALĂ au existat şi în grupurile secrete în care recenzorii comunică pe facebook❗

👉Informații despre Banca Mondială: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Banca_Mondial%C4%83

👉CANCELARIA BĂNCII M0NDIALE ÎN BUCUREŞTI: https://www.mae.ro/node/6370

⚠⚠⚠️INFRACȚIUNI ÎN CODUL PENAL, PE CARE PROCURORII NUMIȚI POLITIC NU LE CERCETEAZĂ, DEOCAMDATĂ:

● Art.394 - Trădarea

Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o ORGANIZAȚIE STRĂINĂ ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin: a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine; b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului; c) aservire faţă de o putere sau ORGANIZAȚIE STRĂINĂ; d) ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

● Art.395 - Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat

Transmiterea de informaţii secrete de stat unei puteri sau ORGANIZAȚII STRĂINE ori agenţilor acestora, precum şi procurarea ori deţinerea de documente sau date ce constituie informaţii secrete de stat de către cei care nu au calitatea de a le cunoaşte, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, săvârşite de un cetăţean român, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

● Art.398 - ÎNALTA TRĂDARE

Faptele prevăzute în art.394-397, săvârşite de către Preşedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, constituie infracţiunea de înaltă trădare şi se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

👉Prim-ministrul Guvernului României este vicepreşedintele CSAT❗

⚠️În România, de 2 ani şi 8 luni, TRĂIM ÎN DICTATURĂ GUVERNAMENTALĂ NEconstituțională: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2603545189779237/

~~~~~~~~~

#MonaPetruț

~~~~~~~~~

NICOLETA-MONICA PETRUŢ

EXPLICAȚII şi SFATURI în legătură cu RECENSĂMÂNTUL NECONSTITUȚIONAL reglementat prin OUG 19/2020

2022-07-25 23:40:55

În data de 03.06.2022, am publicat câteva EXPLICAȚII şi SFATURI în legătură cu RECENSĂMÂNTUL NECONSTITUȚIONAL reglementat prin OUG 19/2020: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2581270375340052/

👉🏻 LIPSA EDUCAȚIEI JURIDICE, ÎNCREDEREA ÎN INC0MPETENȚII ŞI IRESPONSABILII CARE S-AU COCOȚAT ÎN CELE MAI ÎNALTE FUNCȚII DIN STATUL ROMÂN, DAR ŞI MANIPULAREA PE CARE AU APLICAT-O POLITICIENII, UNII JURNALIŞTI ŞI UNII AVOCAȚI, ŞI-AU PRODUS CONSECINȚELE, ce sunt mult mai periculoase decât par la prima vedere: la recensământul neconstituțional din anul 2022, S-AU AUTORECENZAT 11 MILIOANE DE ROMÂNI, fără să le pese că au fost manipulați să îşi divulge date cu caracter personal, ce nu au vreo legătură cu un recensămānt obişnuit❗

👉🏻Autorecenzații, care au completat on-line formularele pentru recensământul populației şi locuințelor, desfăşurat în anul 2022 şi reglementat prin OUG 19/2020, au ales să respecte această ordonanță de urgență neconstituțională, pentru care Consiliul Legislativ a acordat un AVIZ NEGATIV, după ce OUG a fost adoptată, ceea ce se întāmplă chiar mai rar decât ar fi necesar, având în vedere prevederile din legi şi din ordonanțe, ce au fost declarate neconstituționale❗

📢 REZISTAȚI şi NU VĂ RECENZAȚI❗

👉🏻 Vom dovedi că OUG 19/2020 ESTE NECONSTITUȚIONALĂ❗

~~~~~~~~~

👇🏻Postări publicate despre recensământul neconstituțional, în perioada 18 martie - 2 iunie 2022👇🏻

🟠 18.03.2022 - Petiția online intitulată „BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!” - https://facebook.com/story.php?story_fbid=2515333168600440&id=388922984574813

🟠 19.03.2022 - Guvernanții reglementează prin OUG, ca să scape de controlul direct al Curții Constituționale - https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515488771918213/

🟠 19.03.2022 - B0lC0TAREA RĖĆĖNSĂMÂNTULUI populației şi locuințelor reprezintă UN EXAMEN IMPORTANT PENTRU POPORUL ROMÂN - https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515656808568076/

🟠 19.03.2022 - Despre PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL - https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515724108561346/

🟠 19.03.2022 - Este important SĂ DISTRIBUIM informațiile referitoare la B0lC0TAREA RĖĆĖNSĂMÂNTULUI populației şi locuințelor - https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2516079078525849/

🟠 20 03.2022 - NU vă mai dați CONSIMȚĂMÂNTUL pentru a fi abuzați prin încălcarea drepturilor şi libertăților cetățeneşti❗ - https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2516368125163611/

🟠 21.03.2022 - Când semnați petiții online, trebuie SĂ VERIFICAȚI DACĂ AȚI SCRIS CORECT ADRESA DE E-MAIL, pentru ca semnătura să poată fi confirmată - https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2517562675044156/

🟠 21.03.2022 - REACȚIONAȚI ÎN TIMP UTIL, dacă vreți să NU ajungem ca în filmul "OMELETO": https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2517675758366181/

🟠 22.03 2022 - Când semnați petiții online, NU VĂ MAI SCRIEȚI ADRESA COMPLETĂ DE DOMICILIU, ci doar localitatea şi țara de domiciliu: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2517876745012749/

🟠 23.03.2022: orice ÎNSCRIS, în care vă exprimați UN REFUZ, poate fi FOLOSIT ÎMPOTRIVA VOASTRĂ❗ - https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2518814951585595/

🟠 24.03.2022 - Atât pentru OUG 19/2020 PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, cât şi pentru OUG 192/2020 PRIVIND PURTAREA MĂŞTII DE PROTECȚIE ÎN TOATE SPAȚIILE PUBLICE, GUVERNUL, pe care l-a condus fostul PREMIER LUDOVIC ORBAN, A CERUT AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV LA O ZI DUPĂ ADOPTAREA ACESTOR ORDONANȚE DE URGENȚĂ: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2519540074846416/

🟠 24.03.2022 - OUG 19/2020, ce reglementează RECENSĂMÂNTUL populației şi locuințelor, e una dintre CELE 25 DE OUG, pentru care demisul Şică Orban a cerut AVIZE de la Consiliul Legislativ DUPĂ CE GUVERNUL LE-A ADOPTAT: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2519625491504541/

🟠 24.03.2022: SEMNAȚI PETIȚIA ONLINE şi DISTRIBUIȚI INFORMAȚIILE DESPRE PETIȚIE, ca să îi demonstrăm Avocatului Poporului că SUNTEM MULȚI ŞI VOM BLOCA INSTANȚELE JUDECĂTOREŞTI CU PLÂNGERI CONTRAVENȚUONALE, CA SĂ SESIZĂM NOI CCR, DACĂ AVP NU SESIZEAZĂ CCR CU PRIVIRE LA OUG 19/2020❗ - https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2519687534831670/

🟠 26.03.2022 - Despre adoptarea ordonanțelor de urgență FĂRĂ AVIZELE Consiliului Legislativ: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2521327831334307/

🟠 27.03.2022 - B0IC0TAREA RECENSĂMÂNTULUI POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR POATE FI O DOVADĂ CONCRETĂ CĂ ROMÂNII NU MAI ACCEPTĂ SĂ FIE ABUZAȚI PRIN REGLEMENTĂRI NECONSTITUȚIONALE ŞI CĂ NU MAI TOLEREAZĂ ILEGALITĂȚILE POLITICIENILOR: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2521905224609901/

🟠 10.04.2022 - EXPLICAȚII UTILE ce pot fi folosite pentru COMUNICAREA ON-LINE cu instanțele judecătoreşti: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2533822840084806/

🟠 16.05.2022 - CUM SĂ LE RĂSPUNDEȚI RECENZORILOR ŞI REPREZENTANȚILOR DE LA PRIMĂRII: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2564709570329466/

🟠 16.05.2022 - Eu v-am tot explicat cum să procedați: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2565155953618161/

🟠 16.05.2022: NU VĂ MAI SUPUNEȚI REGLEMENTĂRILOR NECONSTITUȚIONALE❗- https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2565476746919415/

🟠 21.05.2022 - Cei care vă lăsați manipulați în legătură cu recensământul, nu mai aveți vreun argument plauzibil că nu ați ştiut cum să procedați, fiindcă aveți destule informații pe care să le analizați comparativ: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2569109853222771/

🟠 22.05.2022 - DACĂ ÎI PRIMIȚI ÎN LOCUINȚELE VOASTRE PE TOȚI CEI CARE PRETIND CĂ SUNT RECENZORI şi o să le răspundeți la toate întrebările, veți avea şansa ca, în viitorul apropiat, SĂ NU MAI AVEȚI NIMIC DIN CEEA CE ACUM VĂ APARȚINE, SĂ FIȚI MONITORIZAȚI ŞI SĂ VĂ CHINUIȚI SĂ VĂ RECÂŞTIGAȚI DREPTURILE: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2570382916428798/

🟠 23.05.2022 - ACEST RECENSĂMÂNT NECONSTITUȚIONAL ESTE CEL MAI MARE JAF DE DATE cu caracter personal: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2570624803071276/

🟠 23.05.2022 - Dacă veți ceda şi vă veți furniza informațiile personale ÎN CADRUL ACESTUI RECENSĂMÂNT NEconstituțional, LAŞITATEA VĂ VA COSTA MULT MAI SCUMP: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2570722396394850/

🟠 23.05.2022 - NU VOR EXISTA RISCURI nici după schimbarea componenței CCR, adică, OUG 19/2020 va fi declarată neconstituțională: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2570916783042078/

🟠 23.05.2022 - Despre amenda contravențională reglementată în neconstituționala OUG 19/2020: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2571247353009021/

🟠 02.06.2022: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2579773262156430/

~~~~~~~~~

#MonaPetruț

~~~~~~~~~

explicații_și_sfaturi_6616379181825404552_03062022-52.jpg

NICOLETA-MONICA PETRUŢ

Raed Arafat NU ESTE ŞEFUL DSU❗ Folosiți excepția procesuaă şi denunțarea actelor ca fiind false, în propriile procese pe care le aveți cu DSU şi cu CNSU❗

2022-04-09 05:02:17

📢 În propriile procese pe care le aveți cu DSU şi cu CNSU, folosiți ceea ce am publicat în POSTAREA din 08.04.2022, pe care o găsiți pe Facebook la acest link:
https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2532571856876571

📢 EU AM PORNIT AVALANŞA ŞI NU MAI POATE FI OPRITĂ, dar este necesar ca FIECARE ROMÂN SĂ ACȚIONEZE ÎN FUNCȚIE DE PROPRIILE SALE POSIBILITĂȚI❗
📢 Români, implicați-vă şi nu mai aşteptați ca doar alții să vă rezolve problemele❗

📢 În propriile procese pe care le aveți cu DSU şi cu CNSU, folosiți ceea ce am publicat în POSTAREA din 08.04.2022, pe care o găsiți pe Facebook la acest link:
https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2532571856876571/

● NOTELE DE ŞEDINȚĂ prin care am invocat EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII DE REPREZENTANT PENTRU DSU A LUI RAED ARAFAT, din cauză că nu este şeful DSU;
● ÎNCHEIEREA DE ȘEDINȚĂ din data de 28.03.2022, pronunțată în dosarul 5995/2/2021 la Curtea de Apel Alba Iulia.

📌 Pe baza explicațiilor pe care le-am scris în excepția lipsei calității de reprezentant pentru DSU a dr. Raed Arafat, AM SOLICITAT ca DSU să precizeze CARE SECRETAR DE STAT DIN M.A.I. a fost numit ŞEF AL DSU şi SĂ MENȚIONEZE CARE ESTE DECIZIA PRIM-MINISTRULUI emisă pentru numirea în această funcție, fiindcă eu am găsit în Monitoarele Oficiale DOAR decizia de numire a dr. Raed Arafat în funcția de secretar de stat în M.A.I.: https://facebook.com/story.php?story_fbid=2523779654422458&id=388922984574813

⚠️ Explicații despre ÎNCHEIEREA DE ȘEDINȚĂ din data de 28.03.2022, pronunțată în dosarul 5995/2/2021, prin care UN JUDECĂTOR de la Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că RAED ARAFAT NU ESTE ŞEFUL D.S.U., fiindcă NU A FĂCUT DOVADA CĂ AR FI FOST NUMIT, ÎN ACEASTĂ FUNCȚIE, PRIN DECIZIE A VREUNUI PRIM-MINISTRU, deci, NU POATE REPREZENTA DSU ÎN PROCES: https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2525048797628877/
~~~~~~~~~

📌👇🏻NOTELE DE ŞEDINȚĂ👇🏻📌

ONORATĂ CURTE,

Subsemnatul/a, ..., cu adresa de e-mail ....., la care am declarat că îmi aleg DOMICILIUL PROCESUAL, în calitate de RECLAMANT în dosarul nr....... al Curții de Apel ....., depun

NOTE DE ȘEDINȚĂ
pentru termenul de judecată din data de ..., ora ... și ARĂT URMĂTOARELE:

INVOC EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII DE REPREZENTANT A SECRETARULUI DE STAT RAED ARAFAT PENTRU DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, din cauză că NU ARE CALITATEA DE ȘEF AL DEPARTAMENTULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Depun o EXCEPȚIE cu privire la lipsa calității de reprezentant al DSU a secretarului de stat Raed Arafat, care a semnat Întâmpinarea pe care a depus-o DSU și arăt că, fiind O EXCEPȚIE PROCEDURALĂ, inseamnă că Excepția lipsei calității de reprezentatnt trebuie soluționată conform procedurii reglementate în disp. art.82 Cod. Procedură Civilă rap. la disp. art.1295 Cod civil.

ART. 82 Cod. Pocedură Civilă
„Lipsa dovezii calităţii de reprezentant
(1) Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
(2) Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.”

Reprezentarea - ART. 1.295 COD CIVIL:
„Temeiul reprezentării
PUTEREA DE A REPREZENTA POATE REZULTA FIE DIN LEGE, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecătorească, după caz.”

Rog instanța să constate că este necesar să solicite lămuriri de la DSU, de la prim-ministrul Guvernului României și de la ministrul Afacerilor Interne cu privire la situația secretarului de stat Raed Arafat, pe baza următoarelor MOTIVE:
🔘 Secretarul de stat din Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), dr. Raed Arafat, CARE EXERCITĂ ATRIBUȚIILE ȘEFULUI Departamentului pentru Situații de Urgență, NU A FOST NUMIT LEGAL ÎN ACEASTĂ FUNCȚIE de șef al acestui Departament din cadrul M.A.I., adică NU A FOST NUMIT ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGALE cuprinse în OUG nr.1/2014.
🔘 Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a fost înființat prin Ordonanța de urgență a Guvernului României (OUG) nr.1 din 29.01.2014 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/155216" http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/155216), după accidentul aviatic din Munții Apuseni, când dr. Raed Arafat era secretar de stat la Ministerul Sănătătii (conform Deciziei prim-ministrului Ponta nr.547 din 22.12.2012: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/144116" http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/144116);
🔘 Prin Decizia prim-ministrului Ponta nr.19/2014, dr. Raed Arafat era eliberat din funcția de secretar de stat de la Ministerul Sănătății (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/154898" http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/154898);
🔘 Prin Decizia. prim-ministrului Ponta nr.20/2014, dr. Raed Arafat era numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) (https://legeaz.net/monitorul-oficial-73-2014/decizia-primului-ministru-20-2014" https://legeaz.net/monitorul-oficial-73-2014/decizia-primului-ministru-20-2014);
🔘 În ORDINUL Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.) nr.38 din 20.03.2014 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/156576" http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/156576), a fost reglementată coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind precizate ATRIBUȚIILE SECRETARILOR DE STAT din cadrul M.A.I., inclusiv ceea ce coordonează secretarul de stat, șef al DSU, dar NU EXISTA VREO NUMIRE LEGALĂ, a secretarului de stat la Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), Raed Arafat, ca șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), prin DECIZIE A PRIM-MINISTRULUI;
🔘 Apoi, prin Decizia prim-ministrului Ponta nr.129/24.03.2014, Raed Arafat, secretar de stat la Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), a fost numit în funcția de președinte al Comisiei interministeriale pentru suport tehnic: https://lege5.ro/Gratuit/gm4tgmjxge/decizia-nr-129-2014-pentru-numirea-domnului-raed-arafat-secretar-de-stat-la-ministerul-afacerilor-interne-in-functia-de-presedinte-al-comisiei-interministeriale-pentru-suport-tehnic;
🔘 NU am găsit Decizia prim-ministrului Ponta de numire a dr. Raed Arafat ca șef al DSU („Departamentul este condus de un secretar de stat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, numit prin decizie a prim-ministrului.”) și NICI ALTĂ DECIZIE A VREUNUI PRIM-MINISTRU, care să îl fi numit pe dr. Arafat ca ȘEF AL DSU.

În consecință, având în vedere că DSU are calitatea de reprezentant al CNSU, iar Întâmpinarea DSU a fost semnată de către secretarul de stat dr. Raed Arafat, invocând calitatea de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), vă rog să constatați că această excepție este fondată, iar DSU trebuie să facă dovada dacă un secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne a fost numit în funcția de șef al DSU.

În situația în care nu există decizia vreunui prim-ministru, ce este singura dovadă cu privire la calitatea de șef al DSU pe care o poate avea un secretar de stat al M.A.I., adică numai dacă este numit prin procedura legală prevăzută în art.1 alin.(2) din OUG 1/2014, vă rog să constatați că secretarul de stat dr. Raed Araft NU POATE ACȚIONA IN CALITATE DE REPREZENTANT AL DSU și, in consecință, vă rog să dispuneți anularea Întâmpinării DSU, conform disp. art.82 alin.(1) ultima teză Cod procedură civilă.

● Anexez ÎNCHEIEREA DE ȘEDINȚĂ din data de 28.03.2022, pronunțată în dosarul 5995/2/2021, la Curtea de Apel Alba Iulia.

~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

NICOLETA-MONICA PETRUŢ

Distribuiți această petiție

Ajutați această petiție să obțină mai multe semnături.

Cum să promovați o petiție?

Partajați petiția pe peretele Facebook și pe grupurile care au legătură cu subiectul petiției.
Contactați-vă prietenii
1. Scrieți un mesaj în care explicați de ce ați semnat această petiție, având în vedere că este mai probabil ca oamenii să o semneze dacă înțeleg importanță subiectului la care face trimitere.
2. Copiați și lipiți adresa web a petiției în mesajul dumneavoastră.
3. Trimiteți mesajul folosind e-mail, SMS, Facebook, WhatsApp, Twitter, Skype, Instagram și LinkedIn.

Publicitate plătită

Vom expune reclama pentru această petiție în atenția unui număr de 3000 de persoane.

Aflați mai multe informații...

5 € 10 € 20 € 40 € 80 €

Metoda de plată
Paypal Card bancar

Numele tău

Adresa dvs. de e-mail

Țara dvs. de reședință

Accept condițiile și politica de confidențialitate. Înțeleg, de asemenea, că nu este necesară achiziționarea unei campanii publicitare pentru a semna această petiție.

BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor, reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!

JUDECĂTORII DE LA INSTANȚELE JUDECĂTOREŞTI AU ÎNCEPUT SĂ ADMITĂ CERERILE DE SESIZARE A CCR cu privire la OUG 19/2020

CEREREA DE SESIZARE A CCR cu excepția de neconstituționalitate a OUG 19/2020 privind recensământul populaţiei şi locuinţelor

Informații despre accesul la dosarul electronic şi comunicarea cu instanțele judecătoreşti

MODEL PENTRU MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE A CCR, depusă la instanța de judecată care judecă plângerea contravențională

👉🏻Revin cu EXPLICAȚII despre RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor din anul 2022❗

⚠️Premierul-slugoi CIUCĂ RECUNOAȘTE CĂ DATELE PERSONALE, colectate la recensământul neconstituțional din 2022, VOR FI TRANSMISE BĂNCII MONDIALE❗

EXPLICAȚII şi SFATURI în legătură cu RECENSĂMÂNTUL NECONSTITUȚIONAL reglementat prin OUG 19/2020

Raed Arafat NU ESTE ŞEFUL DSU❗ Folosiți excepția procesuaă şi denunțarea actelor ca fiind false, în propriile procese pe care le aveți cu DSU şi cu CNSU❗

Cerem ca Ambasada României din Israel să fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim

CEREM DEMITEREA LUI VASILE BANESCU

Susține ridicarea limitelor plăților în numerar! Cu o semnătură revenim la normalitate!

Doriți să schimbați ceva?

Alte petiții care v-ar putea interesa

Etnicii români spun un NU hotărât modificărilor abuzive la Legea cetățeniei române nr.21/1991

Respingem semnarea Tratatului Pandemic și solicităm ieșirea României din Organizația Mondială a Sănătății!

Cerem retragerea Romaniei din Organizatia Mondiala a Sanatatii!

Solicitare către Comisia de Munca si Protecție Socială Camera Deputatilor

Spune NU mutarii temporare a gradinitei cu program prelungit Lumea Copiilor (cartierul Unirii)

Adoptati L 147/2024(proiectul de lege pentru aprobarea oug19 /2024- cu Amendamentul admis de comisiile permanente ale Senatului)

Fără mașini în Grădina Botanică Iași !

Solicităm Amazon să modifice categoria unor cărți de la gastronomie la fantasy.

La Inchisoare cu Vlad Pascu

PENSIONARI SI VIITORI PENSIONARI CU ANI MUNCIȚI ÎN GRUPELE DE MUNCA FURAȚI DE PSD-PNL PRIN NOUA LEGE A PENSIILOR 360 DIN 2023 !

SUSTIN TRECEREA OREI DE NASTERE PE CERTIFICATUL DE NASTERE

Reducerea nivelului de dificultate al Examenului de Bacalaureat la disciplina matematică profilul real.

Susținem inițiativa Fundației Ion Țiriac de a construi un nou patinoar la Brașov

Ieșirea României din Organizația Mondială a Sănătății

Petiție pentru realizarea unei bucle de legătură a liniei de metrou proiectată a avea capătul la Aeroportul Otopeni cu linia de metrou care are capătul în Bucureștii Noi

Istoria Românilor în locul Istoriei evreilor în liceu

Majorarea indemnizațiilor de handicap – o necesitate imediată!

Petiție pentru un Amendament: actualizarea soldelor de grad pentru militarii rezerviști

Diaspora leaga Suceava de marile orase europene

LIL DURK LA BEACH, PLEASE!

Petitieonline.com

Publicitate plătită