Eliberati MAMA! Nu o extradati pe ANA-MARIA NEDELCU!
Contactați autorul petițieiComunicatul Avocatului Poporului privitor la sesizarea din oficiu în cazul doamnei Ana Maria Nedelcu şi mesajele trimise destinatarilor petiţiei
2016-04-18 14:27:05DUPĂ CE I-AM TRIMIS O PETIŢIE ÎN DATA DE 13 APRILIE 2016, IMEDIAT DUPĂ ARESTAREA PROVIZORIE A DOAMNEI ANA-MARIA NEDELCU ŞI DUPĂ INIŢIEREA PETIŢIEI ONLINE ÎN 14 APRILIE 2016, CÂND I-AM TRIMIS ÎNCĂ O PETIŢIE LA CARE AM ANEXAT 321 DE SEMNĂTURI ONLINE, AVOCATUL POPORULUI A TRANSMIS, PRINTR-UN COMUNICAT DE PRESĂ, că "s-a sesizat din oficiu și se va adresa Ombudsman-ului statului canadian Ontario în cazul româncei a cărei extrădare este cerută de către Canada".
«Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și se va adresa Ombudsman-ului statului canadian Ontario, domnul Paul Dubé în cazul doamnei Ana Maria Nedelcu, a cărei extrădare este cerută de către Canada. De asemenea a fost declanșată o anchetă în scopul analizării situației în care se află cei doi minori și a fost audiată doamna Ana Maria Nedelcu, aflată actualmente în detenție, în cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă nr. 1. Conform mass-media, Ana Maria Nedelcu a decis să fugă din Canada, în România, împreună cu cei doi copii ai săi, invocând relele tratamente aplicate de tatăl unuia dintre minori. Ajunsă în țară, după un șir de procese, Curtea de Apel București a dispus, miercuri, 13 aprilie 2016, arestarea ei preventivă pentru 30 de zile.
14 aprilie 2016 Matei Vîrtosu Purtător de cuvânt, AVOCATUL POPORULUI»
Comunicatul îl găsiţi la acest link:
http://www.avp.ro/comunicate-de-presa/comunicate2016/comunicat_14aprilie2016.pdf
- Captura e-mailului cu mesajul trimis Avocatului Poporului în 13 aprilie 2016, o găsiţi la acest link:
https://photos.google.com/photo/AF1QipMcZ9w1lfjV3-xbyp0troVXmciUE33197wx7LTn
- Captura e-mailului cu mesajul trimis în 14 aprilie 2016 către destinatarii menţionaţi în petiţia online, o găsiţi la acest link:
https://photos.google.com/photo/AF1QipO03O4aLecbvQwShHEj0LZ-4XCBKT4DIbackZPc
- Captura comunicatului AVP din 14 aprilie 2016 (comunicat postat pe site-ul avp.ro în 15 aprilie 2016, ora 10:36), o găsiţi la acest link:
https://photos.google.com/photo/AF1QipPZbHHAtX_830Q40E_9YXInB7wdoJ9hOZpGssDX
Monica Petruţ
Proteste "ELIBERAŢI MAMA!", organizate în grupul creat pe Facebook
2016-04-17 09:29:33Cine doreşte, să trimită cerere pentru a deveni membru în acest grup creat pe Facebook şi să-şi invite prietenii în grup, ca să luptăm împotriva abuzurilor din România:
https://www.facebook.com/groups/AJUTATI.SI.ELIBERATI.MAMA/
- Faptele unui părinte în legătură cu copilul său, pot fi încadrate DOAR la infracţiuni CONTRA FAMILIEI, nu pot fi încadrate în celelalte capitole din Codul Penal, în care sunt reglementate fapte ce constituie infracţiuni împotriva ALTOR persoane decât cele din familie, deci NU pot constitui infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de Codul penal român.
- În cazul d-nei Nedelcu, adică fapta mamei de a pleca din Canada împreună cu fiul ei, fără consimţământul tatălui, ceea ce înseamnă „reţinerea de către un părinte a copilului său minor fără consimţământul celuilalt părinte”, se încadrează STRICT în INFRACŢIUNEA DE NERESPECTARE A MĂSURILOR PRIVIND ÎNCREDINŢAREA MINORULUI, infracţiune ce poate fi cercetată penal NUMAI la plângerea prealabilă a părintelui care nu şi-a dat consimţământul, iar PEDEAPSA ESTE mică, fiind de ÎNCHISOARE DE LA O LUNĂ LA 3 LUNI SAU AMENDĂ, deci NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CONDIŢIILE DE CUANTUM AL PEDEPSEI, CE SUNT IMPUSE PENTRU EXTRĂDAREA UNUI CETĂŢEAN ROMÂN.
- Conform legii, statul român este OBLIGAT să aibă în vedere gravitatea pedepsei, adică ROMÂNIA ACORDĂ EXTRADAREA UNUI CETĂŢEAN ROMÂN, pentru a fi urmărit penal sau judecat, NUMAI pentru fapte PENALE care atrag potrivit legislaţiilor AMBELOR state, O PEDEAPSĂ PRIVATIVĂ DE LIBERTATE DE CEL PUŢIN UN AN, ceea ce NU e valabil în cazul d-nei Nedelcu, pedeapsa fiind de maximum 3 LUNI de închisoare.
- Conform articolelor 19 şi 20 din CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI, CETĂŢENII ROMÂNI POT FI EXTRĂDAŢI în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, NUMAI CA EXCEPŢIE, DOAR ÎN CONDIŢIILE LEGII şi PE BAZA DE RECIPROCITATE, adică infracţiuni asemănătoare să existe în ambele state implicate în procedura extrădării.
- Dacă există neconcordanţe între legile interne române şi pactele sau tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, TREBUIE APLICATĂ LEGEA ROMÂNĂ ÎN CAZUL ÎN CARE CONSTITUŢIA SAU LEGILE INTERNE CONŢIN DISPOZIŢII MAI FAVORABILE, dacă nu, au prioritate reglementările internaţionale.
- Aşadar, în primul rând, Ministerul Justiţiei din România, adică subordonaţii d-nei ministru Prună, NU AU EFECTUAT ÎN MOD CORECT ŞI COMPLET controlul de regularitate, în care ar fi trebuit SĂ VERIFICE MAI ALES CORESPONDENŢA ÎNTRE INFRACŢIUNILE REGLEMENTATE ÎN CELE 2 STATE, adică existenţa RECIPROCITĂŢII.
- Ministerul Justiţiei din România putea să restituie documentele Ministerului Justiţiei din Canada, din cauza neîndeplinirii condiţiilor de regularitate internaţională menţionate în lege.
SELECŢII DIN LEGISLAŢIA ROMÂNĂ, REFERITOARE LA EXTRĂDARE, GĂSIŢI LA ACEST LINK: https://www.facebook.com/notes/mona-nicole/despre-extr%C4%83dare-selec%C5%A3ii-din-legisla%C5%A3ia-rom%C3%A2n%C4%83/1362793950403928
Monica Petruţ
Ana-Maria Nedelcu vă mulţumeşte pentru susţinere!!!
2016-04-16 10:56:27Monica Petruţ
ATENŢIE: MAGISTRAŢII NU AU CERTIFICATELE MEDICALE DE SĂNĂTATE PREVĂZUTE DE LEGE
2016-04-15 21:22:59MAGISTRAŢII NU AU CERTIFICAT MEDICAL DE SĂNĂTATE PENTRU EXERCITAREA FUNCŢIEI!!!
«Fostul sef din DGA Petru Pitcovici face o dezvaluire uluitoare care arunca in aer magistratura. Legea 303/2004 prevede ca magistratii sa faca dovada ca sunt apti medical si psihologic cu un certificat de sanatate eliberat de o comisie constituita printr-un Ordin nepublicat vreodata in Monitorul Oficial: "Ne gasim in situatia extrem de grava de a infaptui justitia prin magistrati care nu pot face dovada indeplinirii legale a conditiilor prevazute de lege”.
Judecatorii si procurorii din Romania aflati in exercitiul functiei nu indeplinesc conditiile cumulative pentru a fi magistrati, intrucat nu pot face dovada ca sunt apti din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei. Iar aceasta pentru ca, potrivit Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor trebuie sa faca dovada ca sunt apti medical si psihologic printr-un certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita prin ordin comun al Ministrului Justitiei si Ministrului Sanatatii. Or, Ordinul comun al Ministrului Justitiei si Ministrului Sanatatii, emis in 2007 sub nr.1178, modificat si completat prin ordin comun nr.1324/2009, nu a fost publicat niciodata in Monitorul Oficial, conform Regiei Autonome Monitorul Oficial. Ceea ce inseamna ca, aceasta comisie medicala la care se face referire in Legea 303/2004 (anterior Legea nr.92/1992) nu s-a putut constitui niciodata in vederea examinarii candidatilor la functia de magistrat al Romaniei.
Informatia apare intr-o exceptie ridicata in cadrul procesului "Baneasa", aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, de Petru Pitcovici (foto), fost sef al Diviziei Operatiuni din cadrul Directiei Generale Anticoruptie din M.A.I, trimis in judecata de DNA pe motiv ca ar fi savarsit infractiunile de complicitate la dare de mita si favorizarea infractorului. In cuprinsul cererii sale, Petru Pitcovici invoca nulitatatea actelor procurorilor anticoruptie care au lucrat la dosarul "Baneasa", respectiv Doru Tulus, Daniela Baloi si Nicolae Marin, numiti in functia de procuror prin decretele prezidentiale nr.203/1997, nr.103/1999, respectiv nr.171/1998, aratand ca modul in care au lucrat dosarul "Baneasa" si "comportamentul persoanelor implicate in angrenajul infaptuirii justitiei in acest dosar” i-au creat “parerea ca este o reala problema a sistemului pe care am cercetat-o si pe care imi intemeiez prezenta cerere”.
Ordinul comun al Ministrului Justitiei si Ministrului Sanatatii nu a fost publicat niciodata in Monitorul Oficial
Astfel ca, potrivit exceptiei ridicate de Petru Pitcovici in dosarul "Baneasa" conform prevederilor art. 46 din Legea 92/1992 abrogate prin art.14 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, se prevede ca viitori magistrati trebuie sa faca dovada ca sunt apti, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei, printr-un certificat medical emis de o comisie medicala numita prin “ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii”.
In atare conditii, Petru Pitcovici le solicita procurorilor “Baloi Daniela procuror de instanta in acest dosar, Marin Nicolae procurorul care a intocmit rechizitoriul in acest dosar si procurorul Tulus Doru Florin care a avizat rechizitoriu” “sa faca dovada ca sunt apti din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei”.
Pitcovici sustine insa ca a intreprins personal demersuri pentru a obtine Ordinului comun al Ministrului Justitiei si Ministrului Sanatatii prin care trebuia constituita comisia medicala ce urma sa elibereze certificatul medical de sanatate, adresandu-se Regiei Autonome Monitorul Oficial, care in data de 11 ianuarie 2016 a transmis raspunsul nr. 181: “In ceea ce priveste Ordinul comun al Ministrului Justitiei si al Ministrului Sanatatii acesta nu a fost publicat in Monitorul Oficial Partea I“.
Ulterior, Pitcovici s-a adresat Ministerului Justitiei, care i-a comunicat ca “in anul 2007 a fost emis ordinul comun al Ministrului Justitiei si Ministrului Sanatatii nr.1178 modificat si completat prin ordinul comun nr.1324/2009“ :
“In urma identificarii ordinului comun nr.1178/2007 al Ministrului Justitiei si Ministrului Sanatatii modificat ulterior prin ordinul comun nr.1324/2009, am inteles sa ma readresez Monitorului Oficial in vedera obtinerii documentului.
Prin adresa de raspuns 3645 din 30.03.2016 Regia Autonoma Monitorul Oficial imi comunica ( practic a doua oara) faptul ca documentul solicitat nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I.
Din aceasta perspectiva este in afara oricarei indoieli ca ordinul comun prevazut de art.46 lit. e) din Legea 92/1992 se emite cu o intarziere de 15 ani, insa nu intra in vigoare NICIODATA conform Monitorului Oficial al Romaniei.
Pe cale de consecinta nici comisia medicala ceruta de lege nu s-a putut constitui niciodata in vedera examinarii candidatilor la functia de magistrat al Romaniei.
In cazul, foarte putin probabil, al situarii mele intr-o eroare in raport cu realitatea juridica a sistemului in care se gaseste astazi statul de drept , pentru elucidarea acestei situatii si in conformitate cu prev. exprese ale art.1 C.P.P., legea 92/1992 republicata( in vigoare la data la care magistratii mai sus amintiti au obtinut decretele de numire in functie), legea 303/2004, si a Constitutiei Romaniei, prin prezenta va rog sa luati act de solicitarea mea privind depunerea la dosarul cauzei a documentelor care fac dovada indeplinirii conditiilor prev de art.46 lit e din legea de organizare judecatoreasca (in vigoare la data la care au devenit magistrati) sau conform prev art 14 din Legea 303/2004 republicata, respectiv aceea de a fi apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei de magistrat privind pe Baloi Daniela, Marin Niculae si Tulus Doru Florin.
Inteleg totodata sa solicit instantei de judecata , in conformitate cu normele procedural penale in vigoare, constatarea neandeplinirii calitatii de magistrat a numitilor Baloi Daniela, Marin Nicolae si Tulus Doru Florin care au efectuat acte procedurale in cauza care ma priveste si pe cale de consecinta constatarea nulitatii actelor efectuate de catre acestia in prezenta cauza supusa judecatii dumneavoastra”.
Prezentam in continuare pasaje din exceptia ridicata de Petru Pitcovici in cadrul dosarului "Baneasa" la termenul din 7 martie 2016:
"Avand in vedere faptul ca faza de urmarire penala a durat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie –Directia Nationala Anticoruptie din anul 2008 pana in 17 decembrie 2012, iar in tot acest timp nu mi-au fost administrate in cauza probele solicitate in aparare, cu toate ca in conformitate cu prevederile art 100 alin 1 din C.p.p. “ organul de urmarire penala strange si administreaza probe atat in favoarea cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului, din oficiu sau la cerere”,am inteles sa fac o atenta cercetare asupra comportamentului persoanelor implicate in angrenajul infaptuirii justitiei in acest dosar.
Dupa cum lesne se poate observa in continutul prevederilor art.5 și art.100 C.P.P., legiuitorul a inteles ca in administrarea probelor, organul de urmarire penala sa stranga si sa administreze in primul rand probe in favoarea suspectului ( care beneficiaza de prezumtia de nevinovatie art. 4 C.P.P.) si apoi cele in defavoarea acestuia.
In cazul meu, in faza de urmarire penala, nu numai ca nu au fost administrate probele in aparare solicitate, dar s-a trecut cu mare usurinta peste contradictiile evidente care rezulta in urma confruntarii interceptarilor facute de catre organul de urmarire penala si rapoartele denuntatorului Motoc Ion. Daca veti verifica aceste interceptari veti constata cum eu nu rostesc niciodata expresia de “neancepere a urmaririi penale”, aceste cuvinte apartin exclusiv denuntatorului Motoc Ion, eu opunandu-ma in mai multe randuri, dar cu toate acestea procurorul de caz le aminteste in rechizitoriu ca si cum le-as fi pronuntat eu.
Insasi intreg rationamentul pe care este costruit rechizitoriul semnat de catre domnii Nicolae Marian si Doru Florin Tulus este unul imposibil, deoarece ma acuza de comiterea a doua infractiuni si anume complicitate la dare de mita si favorizarea infractorului, care nu pot coexista in forma aratata de catre domnul Nicolae Marin. In cazul infractiunii de complicitate la infractiunea de dare de mita dl Marin Nicolae spune ca “este mai mult decat evident “faptul ca am avut o intelegere cu dl Popovici Gabriel pentru a-i remite lui Motoc Ion bunurile cu ocazia Craciunului, pentru ca mai apoi sa ma acuze de savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului , fapta care conform 264 C.P. se comite fara o intelegere prealabila, deci fara sa fi vorbit cu celalalt inculpat care, mi-ar fi dat, in acceptiunea oarba a procurorului, cadourile de Craciun spre a le remite lui Motoc Ion.
Initial am crezut ca este o obsesie a procurorului de caz impinsa la absurd pentru a-si inculpa suspectul, dar acest comportament l-am constatat si la procurorul de instanta, cand acesta a recuzat judecatorul cauzei pe motiv ca admite si administreaza si probe considerate de catre procuror in favoarea inculpatilor.
Toate aceste lucruri mi-au creat parerea ca este o reala problema a sistemului pe care am cercetat-o si pe care imi intemeiez prezenta cerere.
Romania postdecembrista a inteles sa puna ordine in sistemul judiciar si in anul 1992 a dat prima lege de organizare judecatoreasca, republicata in 1997, fiind mai apoi abrogata prin Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
In conformitate cu prevederile art.46 din legea 92/1992 republicata, in vigoare la data numirii in funcție a magistraților amintiți in prezenta, poate fi numit magistrat doar acela care indeplineste urmatoarele conditii:
a.“Este numai cetatean roman cu domiciliul in Romania si are capacitatea de exercitiu a drepturilor,
b.Este licentiat in drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru functia in care urmeaza sa fie numit si dovedeste o pregatire profesionala corespunzatoare
c.Nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie,
d.Cunoaste limba romana,
e.Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei,
f.A absolvit institutul National al Magistraturii sau a promovat concursul sau examenul de admitere in magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei.
Indeplinirea conditiei prevazute la lit. e) trebuie dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii.”
Fac precizarea ca aceste cerinte cumulative pentru a deveni magistrat au fost mentinute in toate legile de organizare ale magistraturii: art 50 din legea 92/1992 care la republicarea din 1997 a devenit art. 46, iar la abrogarea legii 92/1992 prin legea 303/2004 a devenit art 14.
Tinand cont de faptul ca legea de organizare judecatoresca impune indeplinirea cumulativa a conditiilor prev de art.46, este limpede ca este suficient ca numai una dintre conditii sa nu fie indeplinita pentru a nu putea dobandi calitatea de magistrat.
In ceea ce priveste indeplinirea conditiei generale prev de lit. e) art. 46 din Legea 92/1992, magistratii procurori Baloi Daniela procuror de instanta in acest dosar, Marin Nicolae procurorul care a intocmit rechizitoriul in acest dosar si procurorul Tulus Doru Florin care a avizat rechizitoriu, trebuie sa faca dovada ca sunt apti din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei.
Invederez pe aceasta cale instantei de judecata ca: doamna Baloi Daniela, domnul Marin Nicolae si domnul Tulus Doru Florin au fost numiti in functia de procuror prin decretele prezidentiale 103/1999, nr.171/1998 si respectiv 203/1997, pe care inteleg sa le anexez prezentei in forma gasita pe internet.
Din aceasta perspectiva se prezuma ca inainte de emiterea decretelor prezidentiale de numire s-a constatat indeplinirea cumulativa a conditiilor cerute de lege, implicit a celor cerute de lit.e) din art.46 din legea 92/1992 in vigoare la acea data.
In urma demersurilor intreprinse personal in vedera obtinerii Ordinului comun al Ministrului Justitiei si Ministrului Sanatatii prin care trebuia constituita comisia medicala ce urma sa elibereze certificatul medical de sanatate, am inteles sa ma adresez Regiei Autonome Monitorul Oficial pentru obtinerea ordinului comun invocat mai sus.
Prin raspunsul Monitorului Oficial nr 181 din 11.01.2016 acesta transmite ca :
“In ceea ce priveste Ordinul comun al Ministrului Justitiei si al Ministrului Sanatatii acesta nu a fost publicat in Monitorul Oficial Partea I “ anexez prezentei cereri documentul.” »
http://m.luju.ro/magistratii-nu-au-certificat-fostul-sef-din-dga-petru-pitcovici-face-o-dezvaluire-uluitoare-care-arunca-in-aer-magistratura-legea-303-2004-prevede-ca-magistratii-sa-faca-dovada-ca-sunt-apti-medical-si-psihologic-cu-un-certificat-de-sanatate-eliberat-de-o-
Cititi integral exceptia ridicata de Petru Pitcovici, aici:
http://www.luju.ro/static/files/2016/aprilie_2016/10/exceptie_nulitate_Pitcovici.pdf
Monica Petruţ
PSIHOLOGUL BUTOI, DESPRE CAZUL "ANA-MARIA NEDELCU ŞI COPILUL SĂU MINOR"
2016-04-15 15:07:59http://ziarulring.ro//arhiva/files/documente/raportbun.pdf
Interesant este că şi instanţa a luat act de faptul că tatăl, potrivit spuselor mamei copilului, practică magia neagră. „Tatăl minorului este membru şi practicant al sectei Santeria. Prin apartenenţa la acest cult, ritualurile practicate şi stilul de viaţă al acestuia, tatăl săvârşeşte un continuu abuz la sănătatea psihică a minorului. Anthony este expus practicilor de cult sectant Santeria (magie neagră) şi îi relatează des mamei experienţele înfricoşătoare trăite şi obiectele de cult văzute în casa tatălui. (... ) Nu înţelege (n.r. - mama micuţului) să critice apartenenţa tatălui la un cult religios, însă atrage atenţia că supunerea minorului la vizualizarea pregătirilor şi a ritualului în sine (n.r. - sacrificii de păsări în ritualuri horror etc.), precum şi participarea forţată, pentru o persoană care nu deţine informaţia necesară şi maturitatea specifică pentru a putea înţelege în cunoştinţă de cauză, au efecte traumatizante, inspiră frică şi chiar groază, chestiuni ce conduc mai departe la stări de insomnie, coşmar, tulburări de personalitate”, se spune chiar în expozitivul sentinţei prin care instanţa, fără să ţină cont de aceste aspecte, a hotărât ca micuţul Anthony să fie luat de lângă mama şi surioara lui şi înapoiat tatălui, într-o lume cel puţin bizară, dacă nu... horror.
”În toată literatura internaţională şi în jurisprudenţa de la CEDO se spune că acestă Convenţie de la Haga nu trebuie aplicată mecanic sau automat. Chiar marea Cameră de la CEDO a spus că această convenţie nu se poate aplica aşa, în orb, fără se se ţină cont de nimic. Sunt cazuri variate, fiecare cu circumstanţele lui.”, Anamaria Nedelcu, mama lui Anthony
Monica Petruţ
Abia pentru 21 aprilie fost stabilit termenul de judecată al CONTESTAŢIEI împotriva arestării provizorii a Ana-Mariei Nedelcu!!!
2016-04-14 19:52:56Aşa ceva e inadmisibil!!!
Monica Petruţ
Judecătorul Viorel-Adrian Podar de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus ca Ana-Maria Nedelcu să fie arestată provizoriu
2016-04-14 18:27:06Judecătorul Viorel-Adrian Podar a dispus ca Ana-Maria Nedelcu să fie arestată provizoriu, în dosarul nr.2559/2/2016/a1 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I Penală, ce are ca obiect extrădarea pasivă conform Legii nr.302/2004.
JUDECĂTORUL VIOREL-ADRIAN PODAR de la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I Penală, a participat la concursul pentru promovarea in functia de judecator la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizat in perioada 6 ianuarie 2014 – 6 iunie 2014, dar NU A AJUNS IN ETAPA FINALĂ, DIN CAUZA RAPORTULUI DE EVALUARE din data de 28 aprilie 2014, INTOCMIT DE COMISIA DE EVALUARE A LUCRARILOR la concursul de promovare in functia de judecator la ICCJ.
JUDECĂTORUL VIOREL-ADRIAN PODAR A CERUT CSM-ULUI SĂ DISPUNĂ VERIFICARI PENTRU APĂRAREA REPUTAŢIEI PROFESIONALE, SUSTINÂND CĂ ACEASTA I-A FOST PREJUDICIATĂ, INTRUCÂT REFERATUL COMISIEI, PUBLICAT PE SITE-URILE CSM SI INM, L-A DISCREDITAT ÎN FAŢA COLEGILOR SĂI ŞI A OPINIEI PUBLICE.
In cele din urma, cererea judecatorului Viorel Podar a fost respinsă prin Hotararea CSM nr.690 din data 18 iunie 2014.
Fragmente din Hotararea Plenului CSM privind motivele pentru care judecatorul Adrian Podar de la Curtea de Apel Bucuresti a cerut apararea reputatiei profesionale si a acuzat posibilitatea unei fraude la concursul de promovare la ICCJ:
"In motivarea cererii, domnul judecator Podar Viorel Adrian a apreciat că, prin abuz, i-a fost prejudiciata reputatia profesionala, intrucat referatul intocmit de comisia de evaluare l-a discreditat in fata corpului de judecatori, cat si a opiniei publice, intrucat COMISIA A CONSIDERAT CĂ EXISTĂ SITUATII IN CARE I-AU LIPSIT RATŢIONAMENTELE, IAR CONCLUZIILE NU AU FOST ÎNTEMEIATE PE PROBE, CI PE APRECIERI SUBIECTIVE .
Totodata, domnul judecator a considerat ca afirmatiile din raportul de evaluare a lucrarilor au fost vadit subiective si neadevarate, avand un continut grav, intrucat sunt in legatura cu obligatii esentiale de serviciu si i s-au reprosat abuzuri inventate, care ar fi fost comise in activitatea de judecata, toate aceste sustineri, apreciate ca fiind abuzive si subiective, fiind de natura a-i afecta reputatia profesionala.
Domnul judecator Podar Viorel Adrian (...) a aratat ca s-a apreciat de catre comisie ca au existat situatii in care i-au lipsit rationamentele, si concluziile nu au fost intemeiate pe probe, ci pe aprecieri subiective, iar, la criteriul C, comisia nu avea competenta regulamentara de a se pronunta cu privire la justetea hotararilor supuse analizei, insa, cu depasirea criteriului de evaluare, a apreciat ca unele hotarari ar fi fost date fara rationamente sau pe baza de concluzii subiective. (...)"
“Domnul judecator Podar Viorel Adrian a formulat aceasta solicitare considerand ca i-a fost afectata reputatia profesionala prin aprecierile consemnate in raportul intocmit de comisia de evaluare (...) Or, aceasta situatie de fapt nu este de natura sa conduca la formarea unei pareri publice defavorabile cu privire la profesionalismul domnului judecator Podar Viorel Adrian, in masura sa justifice interventia Consiliului Superior al Magistraturii”.
AŞADAR, ANA-MARIA NEDELCU A AVUT NOROC CĂ JUDECĂTORUL VIOREL-ADRIAN PODAR A FOST OPRIT, DE CĂTRE COMISIA DE EVALUARE A LUCRARILOR, SĂ AJUNGĂ JUDECĂTOR LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, UNDE URMEAZĂ SĂ FIE JUDECATĂ CONTESTAŢIILE FORMULATE DE CĂTRE ANA-MARIA NEDELCU ŞI DE CĂTRE PROCURORI ÎMPOTRIVA MĂSURII DE ARESTARE PROVIZORIE.
Observăm că, în mod corect, COMISIA DE EVALUARE A LUCRARILOR A CONSTATAT CĂ JUDECĂTORULUI VIOREL-ADRIAN PODAR ÎI LIPSESC RATŢIONAMENTELE, IAR CONCLUZIILE NU I SE ÎNTEMEIAZĂ PE PROBE, CI PE APRECIERI SUBIECTIVE .
La acest link, găsiţi Hotararea Plenului CSM nr. 690 din data 18 iunie 2014:
http://www.luju.ro/static/files/2014/august/12/hotarare_csm_podar_concurs_iccj.pdf
Monica Petruţ