Votul prin corespondenta - esențial în sec. 21

Votul prin corespondență: un instrument democratic esențial în secolul 21

Cerem parlamentarilor puterii să respecte Constituția României și să voteze alături de reprezentanții opoziției parlamentare în favoarea Legii Votului prin corespondență, propusă de PNL în septembrie 2014. Această Lege va crea condițiile necesare pentru ca toți românii, indiferent de locul în care trăiesc în lume, să își poată onora cu respect și demnitate obligațiile care le revin din calitatea de cetățeni al statului român.

Petiția poate fi semnată on-line aici: http://www.petitieonline.com/votul_prin_corespondenta_esential_in_sec_21

Atragem atenția tuturor asupra următoarelor aspecte:

ü  Nu dorim altceva decât respectarea Constituției, legilor țării și a tratatelor internaționale la care România este parte!

ü  Nu dorim altceva decât ca cetățenii români să nu mai fie umiliți, în nicio circumstanță, cu atât mai mult în momentul în care, în mod responsabil, încearcă să își exercite dreptul fundamental la vot!

ü  Nu dorim altceva decât ca ziua votului să fie o sărbătoare pentru toți românii, reflectată în imagini care să ne aducă respectul străinilor!

Motivele punctuale pentru care dorim introducerea votului prin corespondență sunt:

-        Aprox. 3.000.000 de cetățeni români trăiesc în afara granițelor țării;

-        Toți cetățenii români, indiferent de locul în care își au domiciliul, au aceleași drepturi și obligații;

-        Cele 294 de secții de votare organizate în străinătate pentru alegerile prezidențiale din 2009 și 2014 s-au dovedit a fi insuficiente pentru asigurarea dreptului la vot a celor care s-au prezentat la aceste secții, o parte dintre ei neputând vota nici după mai multe ore de așteptare;

-        Numeroși cetățeni români nici nu s-au prezentat la secțiile de votare datorită distanței foarte mari dintre localitatea de domiciliu și cea în care a fost organizată secția de vot;

-        Cu o suplimentare rezonabilă de costuri, Guvernul ar fi putut mări numărul de secții de votare din zonele cu mari aglomerări de cetățeni români; însă, este, practic, imposibilă organizarea de secții de vot în absolut toate localitățile sau în localități situate la distanțe rezonabile pentru toți cetățenii români care trăiesc în afara granițelor.

Fundamentele pe care ne bazăm solicitarea sunt următoarele:

”Declarația universală a drepturilor omului” - documentul fundamental al drepturilor omului – lansat acum aproape 66 de ani, la 10 decembrie 1948, de către cea mai mare organizație internațională din lume – Organizația Națiunilor Unite, a cărei misiune este de a asigura respectarea drepturilor omului, pacea mondială, cooperarea și dreptul internațional, include, la articolul 21, ”dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale țării sale” pentru ”orice persoană”. Astfel, ” (…) Voința poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului”.

Constituția României proclamă, în articolul 36: ”cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv”. Dreptul de vot este întărit și în articolul 20 al Constituției, referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, care spune: ”dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu ”Declarația universală a drepturilor omului”, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte”. Așadar, vezi mai sus, ce spune ”Declarația universală a drepturilor omului” cu privire la vot.

Nu în ultimul rând, specificăm că articolul 17 din Constituția României este dedicat cetățenilor români din străinătate și stipulează faptul că aceștia se bucură de ”protecția statului român” și li se cere îndeplinirea obligațiilor ce le revin: ”Cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român și trebuie să-și îndeplinească obligațiile, cu excepția acelora ce nu sunt compatibile cu absența lor din țară”.

Votul universal are o istorie de cel puțin 121 de ani, acesta fiind introdus pentru prima dată în Noua Zeelandă, în anul 1893. Dacă luăm în considerare votul, considerat universal, dar acordat doar bărbaților, atunci vorbim de o istorie de peste 200 de ani, acesta fiind introdus de către Republica Franceză în 1792 și de către Elveția în 1848. România a introdus votul universal în 1918, primele alegeri bazate pe acest sistem fiind în 1919.

Comunicarea în timp real, prin transmiterea instantanee a mesajelor utilizând mijloace de comunicare în masă: radio, tv, internet, a creat un context cu totul nou al relațiilor sociale. Dacă televiziunea și radioul dau posibilitatea unor instituții, care dispun de mijloace tehnologice impresionante, să transmită mesaje în timp real către milioane de oameni, rețelele de socializare au făcut posibil acest lucru pentru orice persoană care dispune de minimum necesar: un calculator, o tabletă sau un telefon conectate la internet. Într-o societate redefinită astfel de comunicarea instantanee, statul român trebuie să își redefinească modalitățile prin care cetățenii săi își pot exercita drepturile fundamentale. Una dintre aceste noi modalități trebuie să fie și votul prin corespondență.