Scrisoare deschisa Curtii Constitutionale


Londra,
10 noiembrie 2014


Stimați Membri ai Curții Constituționale a României,


1. Motivul scrisorii

Mă număr printre miile de români care trăiesc în afara granițelor țării care nu au reușit să voteze în turul I al alegerilor prezidențiale desfășurate la data de 2.11.2014. Chiar dacă am așteptat mai mult de șase ore în fața clădirii Institutului Cultural Român din Londra, Marea Britanie, nu am reușit să îmi exercit dreptul la vot garantat de Art. 36 al. 1 și de Art. 81 al. 1 din Constituția României, pentru că, puțin după ora 9 pm, ușile s-au închis în fața noastră și am rămas în afara secției de votare.

2. Două articole din Constituția României au fost încălcate

« ARTICOLUL 36
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. »

Faptul că acest articol nu a fost respectat se poate dovedi prin situația de fapt din ziua de 2.11.2011: eu, Bogdan Popa, cetățean român, am dorit să îmi exercit dreptul la vot, am făcut tot ceea ce a fost posibil pentru a vota și, totuși, nu am reușit să votez în primul tur.

« ARTICOLUL 81
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.»

Faptul că acest articol nu a fost respectat reiese din realitatea în care m-am găsit personal la Londra, confirmată și de numeroase surse media. Situații similare au fost întâlnite și în alte multe puncte de vot din alte țări. Prin uramre, fără a exagera, mii de persoane aflate în afara țării au fost în incapacitatea de a-și exercita dreptul de vot. Această situație creează o discriminare între cetațenii români care se găsesc pe teritoriul României în ziua votului și cetățenii români care sunt în străinatate în ziua votului, ceea ce duce la concluzia că votul nu este egal exprimat. Există persoane care au dizabilități, o vârstă sau condiții de sănătate care nu le permit să aștepte câteva ore la coadă (în picioare) în frig pentru a-și exercita dreptul de vot. Acești votanți se găsesc într-o situație de discriminare din start în condițiile date, așadar votul nu este egal și liber exprimat.

3. Organizarea alegerilor în secțiile de votare din străinătate în turul al II-lea

Responsabilitatea organizării alegerilor prezidențiale pentru rezidenții români din străinătate aparține mai multor instituții ale Statului Român, printre care Biroul Electoral Central și Ministerul Afacerilor Externe. În urma numeroaselor petiții și proteste publice organizate de comunitățile de români cu rezidența în străinătate, autoritățile competente au luat o serie de măsuri de îmbunătățire a capacității administrative de asigurare a manifestării dreptului de vot.

Există două motive care mă determină să îmi manifest îngrijorarea deosebită în legătură cu existența unui risc semnificativ ca situația din turul al II-lea al alegerilor prezidențiale să fie aceeași cu situația din turul I, dacă nu mult amplificată:
- Contextul în care autoritățile statului român nu au deschis puncte de votare noi în străinătate,
- Din experiența alegerilor anterioare, putem afirma că există o probabilitate mare ca numărul de votanți din turul al II-lea al alegerilor prezidențiale să fie mai mare decât a fost in turul I

4. Validarea turului I al alegerilor de către Curtea Constituțională

Presupun că turul I al alegerilor a fost validat de către Curtea Constituțională pe baza unor argumente valide, făcute publice în totalitate sau în parte, conform cărora, în ciuda flagrantelor încălcări ale dreptului de vot și de alegere democratică liberă la secțiile de votare din străinătate, numărul semnificativ de voturi care despărțeau pe primii doi candidați de restul candidaților făcea ca, indiferent de opțiunea votanților care nu au reușit să voteze, deși ar fi vrut, primele două poziții nu ar fi putut fi modificate de participarea corectă a tuturor cetățenilor la vot.

Or, în urma cercetărilor sociologice realizate de diferite instituții specializate, precum și pe baza precedentului de la alegerile prezidențiale din 2009, există marea probabilitate sau, în condițiile date, riscul ca în turul doi câștigătorul să fie decis de cîteva zeci de mii sau doar de mii de voturi, diferența dintre cei doi candidați putând fi foarte strânsă.

5. Riscul asupra exercitării suveranității naționale a poporului român

În acest context, integritatea organizării alegerilor în secțiile de votare din străinătate poate să încline balanța înspre unul dintre candidații pentru postul de Președinte al României, primul reprezentant al Statului Român. Ceea ce a fost o mică încălcare a unor drepturi constituționale în turul I poate să se transforme într-o punere între paranteze a însăși suveranității naționale a poporului român, exercitată prin alegeri libere conform Art. 2 din Constituția României.

În calitate de cetățean român cu rezidența în afara țării, cetățean care trebuie să respecte și să urmeze aceeași Constituție pe care trebuie să o respecte și autoritățile Statului Român, solicit în mod public ca înainte de 16.11.2014, ziua aleasă pentru desfășurarea celui de-al II tur de votare a președintelui României, să avem o luare de poziție a Curții Constituționale sau a Membrilor Curții Constituționale, care să enunțe și să aducă argumentele (motivele) pe baza cărora Curtea Constituțională poate să valideze sau să invalideze rezultatul alegerilor, în situația în care mii de cetățeni din străinătate ar fi privați de dreptul la vot.

Consider că eventualele clarificări ale Curții Constituționale pot crește gradul de mobilizare și de responsabilizare al autorităților române competente în vederea îmbunătățirii semnificative a capacității administrative de vot în secțiile de votare din afara țării.

Cu deosebită stimă,
Bogdan Popa


N.B. Solicit în același timp experților juridici din organizații nonguvernamentale sau partide politice care pot da prezentei solicitări o formă juridică în măsură să ceară și să accepte un răspuns formal din partea Curții Constituționale să o facă în numele interesului național.