Impotriva fracturării hidraulice a gazelor de șist în ROMÂNIA

Semnatarii acestei petitii, ne adresam Guvernului Romaniei, deoarece:

Considerăm că o asemenea decizie nu trebuie luată fără ca publicul să fie consultat, fără ca cetăţenii Romaniei să fie în cunostiinţă de cauză cu riscurile pentru mediu şi pentru sanătatea lor, şi fără ca Romania să dispună de o legislaţie în acest domeniu.

Cerem interzicerea oricărei activități de "fracturare hidraulică" pentru gaze sau petrol de șist pe teritoriul ROMÂNIEI!

Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului 2011 această activitate, Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare in 2012, provincia Cantabria in Spania, iar Danemarca, Olanda, Cehia si Irlanda de Nord au instituit moratorii, si de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. In Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool datorita fracturarii hidraulice, activitatea de explorare a fost un timp suspendată. Numeroase state si orase din SUA au impus moratorii (in Virginia, New Jersey, Ohio, New York, Pennsylvania, North Carolina). In Decembrie 2014, statul New York s-a alaturat statului Vermont (precum si acelor orase in care este total interzisă) si a adoptat o decizie istorica: au interzis fracturarea hidraulica, dat fiind efectele asupra sanatatii oamenilor si mediului. La scurt timp si guvernul provinciei Quebec a luat o hotararea asemanatoare.

O lista a acestor state si orase se gaseste aici: http://www.foodandwaterwatch.org/water/fracking/anti-fracking-map/local-action-documents/, http://nofrackingfrance.fr/wp-content/uploads/2012/10/BAN-FRACKING-and-MORATORIUM.pdf sau aici: http://keeptapwatersafe.org/global-bans-on-fracking/

Cele 2 rapoarte care au stat la baza deciziei interzicerii fracturarii hidraulice in provincia Quebec si statul New York /reports on the environmental and public health impacts of fracking/, pot fi descarcate aici:

In Parlamentul European au fost prezentate mai multe studii si rapoarte care au semnalat numeroasele riscuri ale metodei care au generat efecte negative în zonele în care metoda s-a aplicat. Studiile efectuate , indică faptul că există o serie de incertitudini sau lacune în legislația actuală a UE. Experţii atrag atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracturării hidraulice le prezintă pentru mediu si sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate. Într-un raport din 2012, experţii europeni au propus Parlamentului European adoptarea de urgenţă a unei directive pentru activitatea de minerit şi reviziuirea altor directive cu referire la apă, depozitarea deşeurilor din minerit, zgomot, utilizarea substanţelor periculoase, Natura 2000, declararea riscului de accidente şi bilantul de mediu, care au o aplicabilitate directă în acest domeniu. Incă din 2012, Comisia Europeană s-a angajat la rândul său să aducă imbunătățiri acestei legislatii cât mai curând, dar apoi a amanat acest demers pentru anul viitor.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracturare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adauga reteaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a solurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a zeci de mii de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (nivelul panzei freatice scade, iar terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari cu porozitate și permeabilitate reduse. Pentru a putea extrage  gazele de şist este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică (fracking).

Fracturarea hidraulică de mare volum - Este singura metodă economica de extragere a gazelor de şist în acest moment. Metoda combină forajul săpat vertical, și apoi in plan orizontal, cu fracturarea hidraulica, ajungând la adâncimi de pana la 3-6 km. Rocile sunt fracturate artificial, fapt ce poate cauza sau antrena seisme. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru fiecare foraj.

Sub o presiune imensă (peste 1000 atm) milioane de litri de apă sunt utilizate la fiecare foraj (cantitățile diferă de la o companie la alta și de la un zăcământ la altul, în funcție de tehnologia utilizată și de caracteristicile geologice ale zăcământului) , apa este amestecta cu substanţe chimice toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Parlamentului European, datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetatorii au identificat peste 750 de asemenea substanțe. Conform unei liste cuprinzand 260 de astfel de substante furnizata de New York State aceasta conţine: substanţe cu proprietăţi problematice, 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen), o substanta (Naftalină bis (1-metiletil) - în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică; 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice; 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană; 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acril-amidă , oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol; 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat hidroxilamină; 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă; 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere.

Pentru fiecare foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! Circa 2/3 din aceste fluide (apă+chimicale+nisip) rămân in subteran (ape fiind sechestrată de la alte utilizări și chiar din circuitul natural).  O parte din această apă împreună cu gaze pe care le antrenează din roci, poate migra in timp contaminând pânza freatica. Apa reziduală contaminată se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în ape cantonate în subteran şi în soluri.

Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei.  Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă (cca. 7% din cantitatea de gaz metan se pierde in procesul de extractie), acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon. Pe traseu, fluidul de fracturare, se conecteză cu elemente radioactive din subsol şi apoi le transportă la suprafaţă. Apa reziduală toxică rezultată în urma fracturării conține substanțe radioactive antrenate din straturile geologice, arsenic, metale grele, și substante chimice toxice tehnologice care o fac extrem de periculoasă, iar depozitarea ei extrem de dificilă și riscantă. Fluidele recuperate sunt depozitate în iazuri, sau containere, existând riscul să se producă scurgeri. Dat fiind costul extrem de ridicat al depoluării, în practica companiilor petroliere, deșeurile lichide sunt injectate în subteran pe foraje abandonate. In România aceste fluide - ape reziduale NU POT fi purificate, deoarece in zonele unde s-au concesionat perimetre, nu există facilități industriale de tratare a apelor uzate!

Este nevoie de un număr foarte mare de sonde doar pentru un teritoriu restrâns, în comparație cu exploatările de gaze convenționale (care există de decenii în România). Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5-8  ani (cele de gaz conveţional timp de decenii). Mii de camioane de mare tonaj sunt utilizate si zona este supusă unor condiții de trafic greu.

Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă, deși în SUA monitorizările au fost îngreunate de faptul că această activitate a fost începând din 2005 exceptată din Legea pentru calitatea apei si cea privind calitatea aerului. Motivele sunt legate in principal de tehnologia folosită. Metoda de explorare a gazelor de şist nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora, deoarece și în etapa de explorare avansată se utilizează fracturarea hidraulică, singura diferență fiind scara operațiunilor.

Sumar, pagubele cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist sunt:

• Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
• Ocuparea terenurilor agricole si degradarea Solurilor;
• Poluarea aerului;
• Cutremure şi alunecări de teren;
• Cancer şi boli incurabile pentru oameni și animale;
• Distrugerea florei şi a faunei, afectarea biodiversității;
• Infrastructură distrusă şi poluare fonică.

Imbolnăviri : S-a studiat faptul că în zonele în care s-a utilizat fracturarea hidraulica pentru extragerea gazelor de sist, numărul de boli este creştere în mod dramatic ca urmare a  consumul apei din zona de exploatare, dar si aerului contaminat cu substanţe chimice toxice, unele cancerigene. Datorită intoxicarii cu substanțe chimice producand afectiuni dintre cele mai severe si greu de tratat au fost semnalate: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele, iar mortalitatea este în creştere.

ComunaGherghești, județul Vaslui, a decis printr-o hotarâre a Consiliu Local INTERZICEREA EXPLORARII SI EXPLOATARII GAZELOR DE SIST pe raza comunei. Alte zeci de consilii locale din judetele Vaslui, Arad, Bihor si Timis au adoptat recent hotarari asemenatoare. La Costinesti in Dobrogea in urma consultarii prin referendum, populatia a spus NU fracturarii hidraulice in proportie de 94%. In cursul anului 2012 dar si mai recent pe 27 Februarie 2013, in Barlad, aproape 8000 de oameni au iesit pentru a manifesta. Pe data de 4 aprilie 2013, si de asemenea in 6 aprilie 2014 in numeroase localități din țară au avut loc mitinguri si marșuri. Vointa exprimata de comunitatile locale trebuie respectata! Cerem interzicerea oricărei activități de fracturare hidraulică pentru explorarea și exploatarea zăcămintelor neconvenționale pe teritoriul României, inclusiv pentru gaze de șist.

Solicităm Guvernului:

1. Ca toate Acordurile de concesiune pentru explorare și exploatare a gazelor neconvenționale - gaze de sist aprobate prin hotărari de Guvern, să fie anulate.

2. Să susţină în Parlamentul României proiectul de lege privind interzicerea folosirii în România a metodei fracturării hidraulice aflat în procedură la Parlament. Cerem interzicerea oricarei activitati de "fracturare hidraulica" pentru gaze de sist pe intreg teritoriul Romaniei!

3. Sa respecte vointa comunitatilor locale, deciziile autoritatilor locale si transparentizarea procesului decizional.

Considerăm că acum, când sustenabilitatea este prioritară, nu este oportună direcţionarea resurselor publice şi a finanţelor publice, în detrimentul susţinerii producerii de energii din surse regenerabile. Este cu atât mai grav că nici la nivel comunitar, Uniunea Europeană nu dispune de o legislaţie care să reglementeze utilizarea metodei fracţionării hidraulice pentru exploatarea gazelor de şist, potrivit raportului elaborat de Direcţia Mediu Sănătate Publică şi Securitate Alimentară a Parlamentului Europen, în iunie 2011,  si alte  rapoarte prezentate in Parlamentul European si in Comisia Europeana in cursul anului trecut. Toate aceste studii si rapoarte semnaleaza riscuri importante, iar Guvernul ar fi trebuit sa le aducă la cunoştinţa publicului înainte de a lua aceste decizii. După cum știm cu toții, lupta împotriva fracturării hidraulice (frackingului), nu va fi de ajuns. Pentru a câștiga această bătălie pe termen lung, este nevoie să ne reducem dependența de combustibilii fosili, să promovăm alternativ sursele de energie durabile

Aici gasiti o pagina de informare: http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649

Grup pe FB: http://www.facebook.com/groups/444752518917275/

Georgeta Ionescu    Contactați autorul petiției