INFRACTIUNI SAU NU ? SALVAŢI ROMÂNIA DE MAFIHOŢII DIN JUSTIŢIE.

 DOSARUL ROMEO ŞI JULIETA – LEGALIZAREA INFRACŢIUNILOR ?

Sesizez opinia publica si organele de cercetare penala competente despre situatia in care s-a creat practica judiciara de principiu contrara rechizitoriilor DNA finalizate sau in curs de judecare in care au fost trimisi in judecata magistrati acuzati de savarsirea diferitelor infractiuni legate de cercetarea judecatoreasca si pronuntarea hotararilor judecatoresti reprezentate de savarsirea,sustinerea si instigarea la abuz in functie si in serviciu, fals intelectual si informatic, inselaciune etc si consider ca la ceretarea judecatoreasca si la pronuntarea hotararilor s-au comis mai multe infractiuni.

Conform art. 124 alin. 3 din Constituție și art. 16 alin. 2 din Legea 304/2004,privind organizarea judiciară, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii iar hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile legale de atac daca aceste cai de atac exista legal si potrivit art. 16 alin. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară,hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale iar în prezenta cauză nu solicit sa se examineze hotararile judecatoresti în virtutea faptului investirii organelor de cercetare penala cu o cale de atac, ci pentru că natura acuzațiilor formulate impune acest examen, obligatoriu pentru soluționarea cauzei, in acelasi sens sunt și dispozițiile art. 94 din Legea 303/2004, republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor potrivit cu care Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii, si referitor la calitatea judecătorilor de subiecți activi ai infracțiunii de abuz în serviciu, este mai presus de orice îndoială că pot avea această calitate și pot răspunde pentru această infracțiune în condițiile legii intrucat .judecătorii exercită o funcție publică în condițiile disp. art. 175 litera a din Codul penal iar justiţia este un serviciu public, astfel este evident ca judecatorii nu beneficiază de imunitate pentru faptele comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu putând fi legal subiecți activi ai infracțiunii de abuz în serviciu, atunci când cu rea credință realizează un act de justiție defectuos,cu încălcarea flagranta,indubitabila si premeditata a legii, si raționamentul judiciar poate face obiectul cenzurii în căile legale de atac daca aceste cai de atac exista legal.

DNA in unele cazuri a retinut in principiu situatia din sesizarea penala initiala fara a mai analiza amanuntit aspectele din completarea la sesizare datorita retinerii de principiu invocand si Decizia ICCJ ca judecatorii nu pot fi cercetati penal pentru nici o fapta comisa in legatura cu cercetarea judecatoreasca, judecarea si solutionarea cauzei in contradictie cu dispozitiile legii si practica judiciara in care in baza rechizitoriilor intocmite si sustinute de aceeasi DNA s-au obtinut hotarari judecatoresti definitive si irevocabile la ICCJ de condamnare a judecatorilor pentru infractiuni savarsite in legatura cu cercetarea judecatoreasca si pronuntarea hotararilor judecatoresti desfiintate de instante ca acte falsificate anulandu-le si efectele juridice si fiind stabilite infractiunile limitat si in mod independent de darea/luarea de mita neincidenta in retinerea si condamnarea infractiunilor de fals,abuz,inselaciune etc legate exclusiv de cercetarea judecatoreasca si de pronuntarea hotararilor judecatoresti ca fiind rezultatul infractiunilor retinute si desfiintate legal ca acte falsificate, si solicit sa se observe ca in nici un caz actiunile penale ale DNA nu au fost respinse de instante care nu au retinut in principiu inexistenta bazei legale pentru cercetarea si sanctionarea penala a judecatorilor pentru infractiunile savarsite ci judecand cauza pe fond,adica analizand faptele de natura infractionala invocate de DNA prin rechizitorii a fi fost savarsite de judecatori in cercetarea judecatoreasca si in pronuntarea hotararilor judecatoresti judecandu-se doar la aceste fapte incadrate si sanctionate legal conform Codului penal.

In principiu conform Rechizitoriilor DNA admise de instantele penale judecatorii pot fi legal cercetati si sanctionati penal cu consecinta anularii hotararilor judecatoresti pronuntate falsificate ca rezultat al unor infractiuni premeditate comise la cercetarea judecatoreasca si la redactarea considerentelor incluzand cercetarea judecatoreasca si pronuntarea hotararilor judecatoresti falsificate bazate pe considerentele si cercetarile judecatoresti falsificate retinand practica judiciara ICCJ deja invocata sustinuta si cu Dosarul ICCJ nr. 5748/1/2013 cunoscut ca "Dosarul Erata" in care prin Sentinţa penală nr. 529/04.06.2014 instanta nu a respins actiunea ca inadmisibila pe motivul ca judecatorii nu pot fi cercetati legal pentru hotararile pronuntate si nici pentru motivul ca hotararile pronuntate pot fi desfiintate legal numai in cadrul cailor de atac legale fiind admisa plângerea formulată împotriva Rezoluţiei NUP a PICCJ atacată care a fost desfiinţată si trimisă cauza Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată,instanta ICCJ retinand in mod clar si indubitabil obligatia desfasurarii unei anchete efective asupra activitatii judecatorilor si solutiei pronuntate de acestia incluzand partea componenta completatoare a hotararii denumita "erata": "Instanţa de judecată a reţinut că, în speţă, deşi exista obligaţia de a desfăşura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligaţia investigării faptelor este una de mijloace şi nu de rezultat, în cazul de faţă lipseşte ancheta însăşi (nu există niciun mijloc de investigare a plângerii). În consecinţă, deşi plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), soluţia de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistenţa faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susţinerile petentului.", in prezent fiind extinse cercetările în dosar cu privire la faptă sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals. (http://www.mondonews.ro/dosarul-erata-procurorii-au-extins-cercetarile-pentru-fals-intelectual-si-uz-de-fals/), (http://www.mondonews.ro/fosti-judecatori-ccr-audiati-la-parchet-in-dosarul-erata/).

Se poate reține în sarcina magistratului comiterea infracțiunii de abuz în serviciu fiind necesar să se dovedească faptul că acesta a acționat cu intenția de a prejudicia una dintre părți sau pentru a proteja in caile de atac instanta care a pronuntat hotararea atacata cu consecinta prejudicierii nelegale in drepturi a unei parti procesuale si concomitent a favorizarii nelegale a altei parti procesuale parte in aceeasi cauza,astfel răspunderea penală a magistraților poate fi pusă în discuție în situațiile în care aceștia și-au exercitat la realizarea actului de justiție funcția si atribuțiile de serviciu in mod defectuos si abuziv si cu rea-credință si au cunoscut caracterul vădit abuziv al acțiunilor lor urmărind si acceptând vătămarea intereselor legale ale unei persoane sau protejarea nelegala a altei persoane,si reaua-credință presupune distorsionarea conștientă a dreptului, aplicarea greșită a legii cu știință, pronunțarea unei soluții nelegale în mod conștient,indiferent de motive.

In cauza CEDO, secţia II, hotărârea Leoni contra Italia, 26 octombrie 2000,43269/98, in cauza CEDO, secţia I, hotărârea Agatianos c. Grecia, 4 august 2005,16945/02, in cauzele CEDO, Secţia II, hotărârea Vodárenská Akciová Společnost AS contra Republica Cehă, 24 februarie 2004, 73577/01 si Secţia II, hotărârea Soudek c. Cehia, 15 martie 2005, 56526/00 s-a retinut ca reclamantii au fost parte a unor proceduri judiciare solutionate cu hotarari judecatoresti si conform art. 6 CEDO privind „Dreptul la un proces echitabil” si "Accesul la justiţie" s-a hotarat ca impunerea unui termen de recurs care să curgă de la data pronunţării hotărârii, pe care părţile nu o cunosc întotdeauna, şi de la data depunerii hotărârii la grefa instanţei care a pronunţat-o este dovada unui formalism excesiv si instituirea unor termene pentru sesizarea instanţelor este o cale de realizarea a unei bune administrări a justiţiei, cu condiţia ca impunerea acestora să nu lezeze sau sa limiteze dreptul de acces la justiţie în substanţa sa, fiind justificată si necesara de asigurarea principiului securităţii raporturilor juridice si prevederile privind aceste termene nu trebuie interpretate formalist astfel încât să anuleze substanţa dreptului de acces la justiţie si s-a hotarat ca o interpretare raţională a normelor de procedură ce reglementează calculul termenului de recurs trebuie să vizeze ca punct de pornire data la care părţile litigiului au putut lua cunoştinţă de decizia atacată. Curtea a constatat că reclamantului îi era imposibil să formuleze recurs contra unei decizii al cărei text nu îl cunoştea.De aceea,a constatat că impunerea unui termen de recurs care să curgă de la data pronunţării hotărârii, pe care părţile nu o cunosc întotdeauna, şi de la data depunerii hotărârii la grefa instanţei care a pronunţat-o este dovada unui formalism excesiv care a condus la anularea, în substanţă, a posibilităţii reclamantului de a sesiza o instanţă. Or, modul în care Curtea Constituţională a interpretat regulile privind termenele în speţa de faţă a condus exact la un astfel de rezultat. În consecinţă, Curtea a constatat că prin respingerea recursului reclamantului ca tardiv, deşi acesta fusese introdus în termenul legal socotit de la data la care decizia instanţei de apel ajunsese la cunoştinţa reclamantului, i s-a afectat substanţa dreptului de acces la justiţie. Reclamantul nu putea să intuiască că recursul său ordinar va fi sau nu respins ca inadmisibil, cât timp el nu a avut vreo culpă care să atragă o astfel de sancţiune. În aceste condiţii, refuzul de a judeca recursul său la Curtea Constituţională constituie o incalcare a accesului reclamantului la justiţie. De aceea, există o incalcare al art. 6 CEDO.

Solicit anularea hotararilor pe care le consider falsificate tinand cont de motivatia invocata luand in considerare ca s-a creat prin omisiunea aplicarii sau extinderii efectelor juridice in sensuri neprevazute de legiuitor ale dispozitiilor legale existente practica judiciara nelegala contrara dispozitiilor legale interpretate de practica judiciara existenta obstructionand justitia si afectand principiile securitatii si stabilitatii juridice impuse de CEDO prin disp. art. 6 si 13 si prin practica judiciara obligatorie conform disp. art. 1,11,16,20,124,148 din Constitutie si in sustinerea sesizarii solicit sa fie luate in considerare si practica judiciara creata de considerentele Hotararilor ICCJ invocate in continuare sustinute si obtinute de DNA prin  rechizitoriile admise de ICCJ.

Prin hotararile ICCJ invocate s-au desfiintat sau confirmat sentintele Curtilor de Apel si au fost condamnati judecatori pentru infractiunile premeditat comise de fals intelectual,fals in acte publice,abuz in serviciu etc raportat mentiunilor si atestarilor unor imprejurari faptice si juridice (dispozitii legale) false sau falsificate sau omise partial sau total premeditat de la atestare si aplicare cu ocazia efectuarii cercetarii judecatoresti si prin pronuntarea incheierilor si hotararilor judecatoresti in care au atestat sau reluat din incheieri imprejurarile faptice si juridice (dispozitii legale) false sau falsificate sau omise partial sau total premeditat de la aplicare,la fel ca in situatiile sesizate de subs.,fiind evidenta protectia legala a judecatorilor atunci cand se supun legii si pronunta hotararile in numele legii edictate de Parlament ca singurul organ legislativ constitutional al tarii aplicand legea si jurisprudenta valabile erga omnes situatiilor existente in cauzele judecate si solutionate nefiind protejati judecatorii de lege cand omit sau modifica partial sau total premeditat pe cale judiciara dispozitiile legale si a imprejurarile faptice si juridice din speta astfel falsificate partial sau total si folosite ca motivare de aceiasi judecatori in efectuarea cercetarii judecatoresti si in pronuntarea incheierilor si hotararilor judecatoresti astfel falsificate si atestand un adevar faptic si juridic contrafacut grosier pe cale judiciara premeditat prin pronuntarea hotararilor "in numele legii" omisa sau modificata partial sau total de judecatori aplicata imprejurarilor faptice si juridice inventate de judecatori cu omiterea partiala sau totala si modificarea partiala sau totala a imprejurarilor cauzelor judecate si solutionate de aceiasi judecatori atestate in mod falsificat in hotararile pronuntate care constituie titluri autentice executorii sau sau impiedicand prin protectie de la executare.

 Situatia sesizata si completata cu practica judiciara si IMAGINI LA ADRESA:           http://m.uploadedit.com/ba3s/1472662529903.pdf

1. Falsificarea realitatii. In 2 hotarari pronuntate de CABS7CMAS in contestatie in anulare formulate impotriva aceleiasi hotarari pronuntata in recurs de CABS7CMAS judecatorii CABS7CMAS in primul dosar CORNELIU DOBRANISTE, ELENA UDREA, si PETRICA ARBANAS, si in al doilea dosar ELENA UDREA, CORNELIU DOBRANISTE, LIZETA HARABAGIU au respins ca tardive contestatiile retinand acelasi motiv atestand in fals ca subs. am luat la cunostinta de hotararea pronuntata in recurs in data de 12.03.2015 inaintea redactarii acesteia in data de 27.03.2015 si aducerii dosarului in arhiva in apr. 2015 si astfel atestand in fals ca subs. am depasit termenul legal de formulare a contestatiilor in anulare,motivatiile hotararilor fiind identice am anexat doar o hotarare din care se observa foarte clar faptele constatate ca existente retinand si inexistenta caii de atac impotriva hotararilor pronuntate in contestatie in anulare conform dispozitiilor legale ale art. 317 cpc care permit formularea contestatiei in anulare numai in cazurile necitarii si necompetentei instantei,astfel contestatiile in anulare nu au cai legale de atac si in cauzele reprezentand contestatiile in anulare subs. am fost legal citat si instantele au fost competente legal,nu exista posibilitatea legala a exercitarii cailor de atac care nu exista in cazurile sesizate.

Solicit opinia publica in sensul daca faptele exista fiind de natura infractionala, hotararile judecatoresti pronuntate NU au cale de atac,deci nu exista cale de atac legala impotriva contestatiilor in anulare,retinand si atestarile contradictorii ale DNA din ordonante ca in principiu judecatorii pot fi sau nu pot fi legal cercetati penal pentru faptele savarsite la cercetarea judecatoreasca si pronuntarea hotararilor judecatoresti,in contradictie chiar cu procesele penale sustinute de DNA cu rechizitorii in care au obtinut la ICCJ condamnarea judecatorilor pentru infractiuni legate de cercetarea judecatoreasca si pronuntarea hotararilor judecatoresti reprezentate de savarsirea,sustinerea si instigarea la abuz in functie si in serviciu, fals intelectual si informatic, fals în înscrisuri sub semnătură privată,inselaciune, in hotararile judecatoresti susinvocate fiind prezentarea ca reala si posibila luarea la cunostinta de catre subs. de considerentele unei hotarari judecatoresti anterior datei redactarii acesteia si anterior datei intrarii dosarului in arhiva si insasi luarea la cunostinta de considerentele unei hotarari judecatoresti anterior datei redactarii acesteia si intrarii dosarului in arhiva si insasi posibilitatea cunoasterii considerentelor unei hotarari judecatoresti anterior redactarii acestora etc, astfel hotararile pronuntate in contestatie in anulare sunt nelegale fiind adoptate cu încălcarea legii și a procedurilor dar și netemeinice probate de insasi considerentele acestora fara sustinere faptica si nici juridica.

Cu precizarea ca legea prin disp. art. 319 si 321 cpc imi da dreptul formularii contestatiei inaintea redactarii hotararii si inaintea luarii la cunostinta a hotararii care trebuie probata si nu inventata de judecatori datorita formularii unei contestatii in baza unor motive procedurale si nu de fond ale hotararii pronuntate ca drept legal si procedural al subs. care conform actelor dosarului am invocat situatia judecatorilor in cuprinsul contestatiilor si notelor scrise formulate ignorate complet de judecatori care in sustinerea si motivarea hotararilor judecatoresti pronuntate "in numele legii" si-au invocat propriul adevar judiciar contrafacut pe cale judiciara prin infractiunile susmentionate atestand tardivitatea formularii cererilor de catre subs. la data de 12.03.2015 la care hotararea contestata era neredactata.

Si in sustinerea considerentelor hotararilor consider falsificate judecatorii au invocat in mod fals,abuziv si inselator disp. art. 319 cpc retinand ca aparent valida legal dar in realitate in mod fals data de 12.03.2015 la care subs. am luat cunostinta de hotararea contestata neredactata fiind de retinut si atestarea in fals a existentei redactarii hotararii in data de 12.03.2015 la care am luat la cunostinta de aceasta , fiind incalcate astfel drepturile legale,procesuale si procedurale ale subs. la declararea, judecarea,sustinerea si solutionarea unor cai legale de atac in conditiile permise de dispozitiile legale si procedurale existente si mi s-a afectat substanţa dreptului de acces la justiţie incluzand ignorarea precizarilor din cuprinsul cererilor de contestatie in anulare formulate si cererii ulterior formulata prin care solicitam instantei sa constate data redactarii si posibilitatii luarii la cunostinta de continutul hotararii atacate cu contestatie in anulare si dispunerea unor verificari in acest sens.

In considerentele ICCJ din Decizia nr. 2832/27.09.2011 s-a retinut ca „In cazul contestatiei in anulare legea nu prevede spre deosebire de reglementarea recursului un termen pentru motivarea acesteia a carui nerespectare sa atraga sanctiunea tardivitatii motivarii iar in lipsa de stipulatie contrara contestatia in anulare poate fi motivata pana la momentul solutionarii ei. Contestatia in anulare este admisibila atunci cand declarata fiind anterior redactarii deciziei atacate nu cuprinde motivele si nici temeiul de drept pe care se sprijina.Solutia se impune intrucat prin declararea contestatiei in anulare,contestatorul,luand act de solutia pronuntata asupra propriului sau recurs isi prezerva un drept in valorificarea efectiva a acestei cai de atac a carei indicare si motivare a temeiului de drept pot fi modificate sau completate dupa luarea la cunostinta a considerentelor deciziei atacate.”.

2. FALSIFICAREA ZILEI LUCRATOARE. In Dosarele CABS7CMAS nr. 34458/3/2012* (4351/2015) reprezentand recurs formulat impotriva hotararii TBS8CMAS nr. si nr. 5952/2/2015 (4905/2015) reprezentand contestatie in anulare a hotararii pronuntata in dosarul nr. 34458/3/2012* (4351/2015) judecatorii care au judecat si pronuntat hotararile CABS7CMAS Lizeta Harabagiu, Petrica Arbanas, Elena Luissa Udrea si respectiv Romeo Glodeanu, Amalia Farmathy, Alina Diana Stefan consider ca au falsificat hotararile judecatoresti pronuntate nr. 1859/24.09.2015 si 1994/27.10.2015 atestand in fals in recurs si mentinand atestarea in fals in contestatie in anulare,desi aveau posibilitatea omisa premeditat de indreptare a hotararii din recurs in contestatie in anulare,in considerentele hotararilor contrar dispozitiilor legii si actelor dosarelor tardivitatea formularii cererii de recurs sustinand in fals tardivitatea inregistrarii cererii de recurs care in mod fals sustinuta de aceiasi judecatori trebuia inregistrata legal pana in data de 10.08.2015 cand era vacanta judecatoreasca si programul cu publicul era legal suspendat falsificand si mentinand premeditat falsificarea prin omisiune sau modificare a modului de calcul dispozitiile legii care impun expres si neconditionat prin art. 101 cpc "Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul. Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare." si art. 103 cpc:" Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei. In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii." .

Prin urmare retinand regulile de calcul al termenelor procedurale prevazute de art. 101-104 cpc ultima zi in care legal putea fi inregistrat recursul era luni 10 august 2015 in care datorita vacantei judecatoresti registraturile Tribunalului Bucuresti si Curtii de Apel Bucuresti nu aveau program de lucru cu publicul si ultima zi in care legal putea fi inregistrat recursul era marti 11 august 2015 si cum aceasta zi nu se ia in considerare ultima zi in care legal putea fi inregistrat recursul era miercuri 12 august 2015 si subs. eram in termenul legal de inregistrare a recursului permis de lege care imi acorda dreptul la beneficiul termenului de recurs determinat de conjunctura de moment fara sa am nici o alta obligatie impusa de lege si dreptul de a trimite recursul prin posta nu se poate transforma intr-o obligatie neimpusa de lege care nu-mi poate anula dreptul la beneficiul termenului de recurs determinat de conjunctura de moment.

Astfel sunt irelevante in fata dispozitiilor legii considerentele judecatorilor privind inexistenta in cpc a textului care sa prevada imposibilitatea prelungirii termenului datorita suspendarii legale a programului registraturii instantei datorita vacantei judecatoresti contrar disp. cpc invocate care permit prelungirea termenului de recurs pana la sfarsitul zilei urmatoare cand programul de lucru cu publicul este suspendat ca si in cazul din speta in care prin hotarari legale ale presedintilor instantelor anual se stabilesc perioadele in care exista vacanta judecatoreasca in care programul de lucru cu publicul este suspendat in anumite zile astfel neincluse in cpc din 1864 intrucat la acea data nu exista Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca prin care se permite instantelor stabilirea perioadelor vacantelor judecatoresti in care programul de lucru cu publicul este suspendat in anumite zile, si un drept optional legal al subs. de expediere prin posta sau in alt mod a cererilor nu se poate transforma intr-o obligatie imperativa neimpusa si astfel nesanctionata ca atare de lege si in mod fals retinuta de judecatori in cazul subs. care am dreptul incalcat de judecatorii susmentionati de a beneficia de intreg termenul legal de declarare a recursului asa cum acesta este impus de lege si cum reiese din situatia de conjunctura de moment si subs. in raport de disp. cpc ale art. 101 si 103 invocate nu aveam nici o alta obligatie legala de probare a motivelor inregistrarii cererii de recurs atata timp cat este permisa de lege in cazul in care este suspendat programul de lucru cu publicul, evident la fel si in cazul vacantei judecatoresti stabilita legal, inregistrarea recursului prin vizare direct la instanta pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare conform dreptului permis si garantat de lege.

Calculul termenelor procesuale se face potrivit acestor texte de lege invocate indiferent dacă termenele sunt prevăzute în Codul de procedură civilă sau în legi speciale si întrucât modul de calcul al termenelor procesuale este stabilit prin lege, părţile sau instanţa nu pot deroga legal si procedural de la acesta existand acelasi mod de calcul general pe zile libere si in civil si in penal la contestarea ordonantelor parchetelor,si drepturile si obligatiile procesuale sunt stabilite de lege prin dispozitii legale exprese permisive,limitative sau prohibitive edictate de legiuitor ca unica institutie constitutionala de a emite dispozitii legale valabile "erga omnes" si pentru judecatori care in mod premeditat abuziv si inselator si fara nici un drept legal pe cale judiciara au anulat aceste drepturi subs. falsificand in mod partial sau total prin modificare sau prin omiterea aplicarii dispozitiile legii previzibile si predictibile valabile "erga omnes" edictata si impusa de legiuitor nu de instante.

Subs. nu trebuia sa probez imprejurarea impiedicarii care se presupune si se probeaza de drept prin efectele directe ale legii care nu mai presupun efectuarea altor acte procedurale de catre subs. si este elementar a se observa fara a fi efectuat un calcul complicat si fara a fi necesare studii juridice de specialitate conform dispozitiilor legii ale art. 101 cpc ca atunci cand termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare tinand cont ca termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul in speta tinand cont de suspendarea legala a serviciului registratura de lucru cu publicul al instantelor in data de luni 10.08.2015 devin evidente prelungirea termenului de recurs si dreptul subs. de a inregistra termenul de recurs in ziua urmatoare legala 11.08.2015 nefiind atrasa decaderea sau tardivitatea in baza disp. art. 101 si 103 cpc intrucat prin disp. art. 101 cpc raportat la legea care reglementeaza si da dreptul instantelor sa stabileasca perioadele vacantelor judecatoresti si suspendarea programului de lucru cu publicul in unele zile din perioadele vacantelor judecatoresti legea dispune altfel decat in general fiind evidente dispozitiile din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 259 din 30 septembrie 1997 art. 144 "Pentru toate instantele judecatoresti, vacanta judecatoreasca anuala este de 2 luni si are loc in perioada 1 iulie - 31 august a fiecarui an calendaristic." art. 146 " In perioada vacantei judecatoresti, activitatea de judecata a instantelor va continua:...potrivit legii, sau apreciate ca atare de catre instanta.", art. 147 "Pentru judecatorii, tribunale si curti de apel, modul de desemnare a judecatorilor in completele prevazute la alin. 1, precum si de asigurare a conducerii instantelor si a sectiilor acestora pe timpul vacantei judecatoresti se stabileste prin regulament, aprobat de ministrul justitiei.", art. 148 "Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili si obligatiile ce revin conducatorilor de parchete pentru a asigura indeplinirea corespunzatoare a atributiilor procurorilor in cauzele prevazute la art. 146." .

EXTRAS AL HOTĂRÂRII COLEGIULUI DE CONDUCERE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI NR. 14 DIN 27.05.2015 (http://portal.just.ro/3/SitePages/informatii.aspx): Colegiul de Conducere al Tribunalului Bucureşti, convocat şi întrunit astăzi 27.05.2015, are următoarea ordine de zi: 7.1. Stabilirea măsurilor organizatorice pentru semestrul II 2015.HOTĂRĂŞTE ŞI AVIZEAZĂ URMĂTOARELE ACTE: Având în vedere propunerile formulate referitoare la procedura stabilită în perioada vacanţei judecătoreşti, Colegiul de Conducere dispune următoarele: III. PROGRAMUL DE LUCRU CU PUBLICUL PENTRU TOATE SECŢIILE TRIBUNALULUI BUCUREŞTI PE PERIOADA VACANŢEI JUDECĂTOREŞTI a) Arhive şi Registraturi.Arhiva şi Registratura (Secţiile II-VIII): marţi, miercuri şi joi - orele 09.00-13.00. b) Programul de legalizări.Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale: marţi şi joi - orele 09.00-13.00 JUDECĂTOR LAURA ANDREI PREŞEDINTELE TRIBUNALULUI BUCUREŞTI.

In cazul CAB (http://www.cab1864.eu/?pag=29) "În timpul vacanței judecătorești 2015, programul de lucru cu publicul se desfășoară în zilele de marți și joi, între orele 10.00 – 13.00, la toate compartimentele din cadrul Curții de Apel București unde se lucrează cu publicul, cu excepția materiei penale și a zilelor în care se desfășoară ședințe de judecată, când accesul nu va fi limitat.".

 "Instanţa a reţinut că sentinţa a fost comunicată la data de 16.03.1995, iar apelul a fost declarat la 7.04.1995, peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 284 C. proc. civ.; pârâta a exclus din calcul toate zilele de sâmbătă şi duminică, or, potrivit art. 101 alin. ultim C. proc. civ., numai în cazul în care termenul se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, termenul se prelungeşte până la sfârşitul zilei de lucru următoare (C.A. Bucureşti, secţia comercială, decizia nr. 270/1995, înC.P.J. 1993-1998, p. 6).".

 „Calcularea termenelor procesuale.Secţia civilă a Curţii de apel Bacău.Decizie nr. 46 din 07/03/1996.

Cu ocazia soluţionării recursului în contencios administrativ declarat de recurenta-pârâtă Comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei Puieşti, judeţul Buzău împotriva sentinţei civile nr. 160 din 7.12. 1994 pronunţată de Tribunalul Bacău,s-a ridicat de către intimata J.R. excepţia de tardivitate a introducerii recursului în raport de data când acesta a fost declarat respectiv 17 ianuarie 1995. Curtea de Apel Bacău a reţinut că potrivit art. 301 cu referire la art. 101 Cod procedură civilă,termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, acesta înţelegându-se pe zile libere, neintrând în calcul nici ziua când a început şi nici ziua când s-a sfârşit termenul. În speţă, întrucât hotărârea a fost primită de recurentă la data de 30 decembrie 1994, termenul de 15 zile va curge începând cu data de 31.12.1994 şi se va sfârşi în ziua de 14.01. 1995. Întrucât această zi este sâmbătă, care este nelucrătoare, precum şi ziua de 15 ianuarie care este duminică, a cincisprezecea zi de declarare a recursului se prelungeşte potrivit art. 101 alin. ultim Cod procedură civilă până în ziua de luni 16 ianuarie 1995. Având în vedere că ultima zi nu se ia în calcul, potrivit art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă,rezultă că data până la care se putea declara în termen recurs era ziua de 17.01.1995 astfel încât se constată că acesta a fost introdus în termen şi nu este tardiv cum a susţinut intimata reclamantă J.R. Nu poate fi primită susţinerea intimtei că potrivit art. 101 alin. ultim Cod procedură civilă, ultima zi în care se putea declara în termen reursul ar fi fost ziua de 16 ianuarie 1995 motivat de faptul că în text se arată că în situaţia în care „termenul se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, acesta se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare”. Afirmaţia intimatei ar fi fost întemeiată în situaţia în care textul ar fi spus că „ultima zi de declarare a recursului este prima zi lucrătoare”.Or, în text, se arată că termenul se prelungeşte până la sfârşitul primei zile de lucru, următoare. Deci, în speţa noastră, termenul de 15 zile (în alte situaţii poate avea o altă durată: 20 zile, 30 zile, etc.) se prelungeşte până la sfârşitul primei zile de lucru următoare. Conform art. 101 alin. 1, ziua în care s-a sfârşit termenul, nu se ia în calcul, rezultă că ultima zi în care se putea declara în termen recursul era ziua de marţi, 17 ianuarie 1995, ceea ce s-a şi realizat în fapt. A interpreta textul de la art. 101 alin. ultim aşa cum a susţinut intimata ar însemna să contravenim art. 101 alin. 1 prin care s-a adoptat de către legiuitor sistemul de calcul al termenului „exclusiv” în sensul că nu se socoteşte la calculul termenului nici ziua când el începe să curgă (dies a qvo) şi nici ziua când el se sfârşeşte (dies ad quem), de aici formula că numărarea se face pe zile libere. Este adevărat că mai există alte două sisteme de calcul: cel al termenului „inclusiv” în care calculul se face pe zile pline, intrând în calcul atât ziua în care începe să curgă cât şi ziua când el se sfârşeşte şi sistemul intermediar, în care se scade din termen numai ziua în care el începe să curgă dar se socoteşte ziua împlinirii termenului. Aceste două sisteme nu au fost însuşite, codul din 1948 adoptând sistemul cel mai larg şi mai avantajos pentru părţi, cel al termenului pe zile libere. Rezultă aşadar că toate termenele procesuale se calculează în sistemul „exclusiv” textul de la art. 101 alin. ultim neputând fi considerat o excepţie de la această regulă. Acest text ar fi putut constitui o excepţie de la regula generală instituită în art. 101 alin. 1, numai în situaţia în care, aşa cum s-a arătat mai sus formularea lui ar fi fost sub o altă redactare, precizându-se în mod expres că „ultima zi de declarare a recursului este prima zi de lucru următoare”, ceea ce nu este cazul în redactarea pe care o conţine. În raport de considerentele ce preced, Curtea de apel a considerat recursul declarat în termen,soluţionându-l pe fond.”

Raportat sesizarii initiale si completatoare invoc faptul ca drepturile si obligatiile procesuale sunt stabilite de lege prin dispozitii legale exprese permisive,limitative sau prohibitive edictate de legiuitor ca unica institutie constitutionala de a emite dispozitii legale valabile "erga omnes" si pentru judecatori care in mod premeditat abuziv si inselator si fara nici un drept legal pe cale judiciara au anulat aceste drepturi subs. falsificand in mod partial sau total prin modificare sau prin omiterea aplicarii dispozitiile legii previzibile si predictibile valabile "erga omnes" edictata si impusa de legiuitor nu de instante.

Sustinerile subs. si dispozitiile legale si procedurale au fost ignorate complet de judecatori care in considerentele hotararilor judecatoresti pronuntate "in numele legii" si-au invocat propriul adevar judiciar contrafacut pe cale judiciara atestand tardivitatea inregistrarii cererii de recurs de catre subs. la data de 11.08.2015 si atestand in fals existenta obligatiei legale a subs. de a inregistrara cererea de recurs la ultima data legala 10.08.2015 in care serviciile registraturilor al TB si CAB de lucru cu publicul erau suspendate legal prin ordinele instantelor datorita vacantei judecatoresti fiind imposibila inregistrarea cererilor de catre partile procesuale, situatie cunoscuta de judecatorii aflati in vacanta judecatoreasca atat in acea perioada dar si in perioadele similare din anii precedenti, si in sustinerea considerentelor hotararilor falsificate judecatorii au invocat in mod fals,abuziv si inselator disp. art. 101 si 103 cpc falsificand modul de calcul atestat de dispozitiile legale si procedurale ale art. 101 si 103 cpc sustinut si de practica judiciara din domeniu omitand premeditat din calcul constatarea suspendarii legale al serviciului registratura de lucru cu publicul al instantelor din data de 10.08.2015 datorita vacantei judecatoresti omitand premeditat din calcul constatarea prelungirii legale a termenului in care subs. aveam dreptul si posibilitatea legala a inregistrarii recursului fiind incalcate astfel drepturile legale,procesuale si procedurale ale subs. la declararea,judecarea,sustinerea si solutionarea unor cai legale de atac in conditiile permise de dispozitiile legale si procedurale existente si mi s-a afectat substanţa dreptului de acces la justiţie

Esentiala si probanta al modului de comportament al judecatorilor investiti cu contestatia in anulare este respingerea acesteia si mentinerea hotararii pronuntata in recurs confirmand tardivitatea retinuta prin raportare la data de 10.08.2015 invocata a fi lucratoare la Serv. Registratura in lipsa unei alte motivatii legale a respingerii contestatiei si mentinerii hotararii de recurs,aspecte considerate ca normale de judecatori.

Solicit anularea hotararii falsificate tinand cont de motivatia susinvocata luand in considerare ca a creat prin omisiunea aplicarii sau extinderii efectelor juridice in sensuri neprevazute de legiuitor ale dispozitiilor legale existente practica judiciara nelegala contrara dispozitiilor legale interpretate de practica judiciara existenta obstructionand justitia si afectand principiile securitatii si stabilitatii juridice impuse de CEDO prin disp. art. 6 si 13 si prin practica judiciara obligatorie conform disp. art. 1,11,16,20,124,148 din Constitutie.

ASTA ÎNSEAMNĂ SĂ FII MAFIHOŢ DeNeAtins ?

Consider că soluţiile au fost nelegale si netemeinice si se aduce o gravă vătămare a drepturilor procesuale ale subs. garantate de disp. legale interne si externe retinand Codul de procedura civila, Constitutia si art. 6 si 13 CEDO si intereselor justitiei prin atestarea legalitatii practicii judiciare nelegala creata de judecatori pe cale judiciara prin hotararile pronuntate prin fraudarea premeditata prin omisiune sau prin modificare partiala a efectelor juridice ale dispozitiilor legale valabile erga omnes emise de Parlament ca singurul organ constitutional al statului cu drept legal de legiferare si de stabilire a efectelor juridice produse de dispozitiile legale edictate fiind afectata stabilitatea si siguranta raporturilor juridice civile la care se adauga atestarea dreptului judecatorilor pe cale judiciara prin hotararile pronuntate sa retina premeditat o alta situatie faptica si juridica decat cea care reiese din actele dosarului prin omisiune sau prin modificare partiala a adevarului faptic si juridic care reiese din actele dosarului care deasemenea contribuie la afectatarea stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice civile generand neincrederea publica in efectuarea actului de justitie care astfel ar depinde nu de lege si de situatia faptica si juridica din dosare ci de vointa judecatorilor produsa prin hotararile judecatoresti pronuntate cu deconsiderarea efectelor dispozitiilor legii si situatiei faptice si juridice care reiese din actele dosarului distorsionate de judecatori in urmarirea scopului premeditat de a incalca efectele dispozitiile legii emise de Parlament in numele carora ar trebui sa efectueze justitia incluzand aplicarea acestora asupra starii de fapt si de drept care reiese din actele dosarului pentru asigurarea pronuntarii hotararii judecatoresti "in numele legii" emisa de Parlament si nu in numele legii omisa sau modificata pe cale judiciara de judecatori creand si practica judiciara nelegala si fara drept legal in acest sens de invocat si de alti judecatori

Astfel retinand motivatia si probatoriile din sesizare nu se poate dispune în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, 16 alin. 1 lit. a din C. proc. pen. clasarea cauzei decat daca cercetarile vor fi superficiale si incomplete retinand inexact si incomplet situatia sesizata cu ignorarea aspectelor evidente necercetate pentru ca dauneaza faptuitorilor din cauza fara a exista nici un fel de motivatie clara si coerenta în sustineri asupra obiectului complet al sesizarii si probatoriului administrat in sustinerea acesteia, prin urmare solutia sesizarii foloseste si faptuitorilor incurajati in desfasurarea in continuare a activitatii lor in cadrul proceselor civile fara a avea vreo problema stiindu-se protejati de organele de cercetare penala care refuza sa vada situatia exacta sesizata si sa ia masuri contra faptuitorilor si activitatilor acestora sesizate care contravin drepturilor si intereselor civile determinate si garantate de calitatea de salariat solicitate pe cale civila in cadrul instantelor de judecata, si subliniez infractiunea de obstructionare a infaptuirii justitiei si celelalte infractiuni evidente savarsite de faptuitori urmand ca organele de cercetare penala sa-i incurajeze sa depuna la dosarele civile si penale si restul actelor a caror existenta a fost probata pentru a asigura o cercetare penala si civila completa si prin aceasta pentru a asigura obtinerea integrala a drepturilor subs. in instante, si consider ca aceste sustineri nu sunt de natura decât sa agraveze fenomenul infractional, autorii unor infractiuni atât de grave nefiind trasi la raspundere, si subliniez infractiunea de obstructionare a justitiei civile si penale prevazuta ca atare de noile coduri in care se incadreaza activitatile infractionale ale faptuitorilor si se poate reţine căpremeditat  magistraţii nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu sau că le-ar fi îndeplinit în mod defectuos, provocând o vătămare intereselor legale si personale prejudicind dreptul de sustinere a cauzelor civile personal sau prin mandatarul legal imputernicit cu procura judiciara.

Raportat imprejurarilor faptice si juridice si de circumstantele complete ale cauzei invocate si de probatoriul administrat si solicitat sa fie administrat in cauza solicit sa fie trimisa cauza la procuror în vederea analizarii si solutionarii integrale a sesizarii formulate in raport de tot probatoriul invocat urmand ca in raport de motivele si imprejurarile faptice si juridice si de circumstantele complete ale cauzei invocate si de probatoriul administrat si solicitat sa fie administrat in cauza sa fie pronuntata o solutie legala si temeinica fara favorizarea faptuitorilor al caror mod de comportament este probat de motivatia faptica si juridica si de actele dosarului invocate in sustinerea sesizarii in sustinerea careia invoc si Ordonanata DNA din 29.09.2014 pronuntata in Dosarul nr. 10/C1/2014 in care a fost desfiintata solutia NUP impotriva judecatorilor si luate masurile legale corespunzatoare.

In speta de fata rezulta clar ca judecatorii nu au fost interesati sa pronunte o hotarare legala si temeinica si au urmarit inca de la inceput pronuntarea unei hotarari favorabile firmei si instantelor ale caror hotarari erau atacate legal prin mentinerea nelegala si netemeinica a acestora in baza unor dispozitii legale si ale unor imprejurari faptice si juridice inventate sau falsificate de judecatori pe cale judiciara atestate in hotarari si este indubitabil ca in exercitarea atributiilor judiciare judecatorii au interpretat in mod nelegal norma de drept, umarind si fiind interesati sa pronunte hotarari judecatoresti nelegale si netemeinice.

In conditiile in care in practica judiciara au fost trimise in judecata si condamnate anumite persoane care detineau calitatea de functionar public pentru acte de serviciu mult mai putin grave decat hotararile pronuntate de judecatori in care au atestat premeditat un adevar faptic si juridic contrafacut pe cale judiciara omitand premeditat constatarea imprejurarilor faptice si juridice reale si aplicarea dispozitiilor legale incidente asa cum au fost edictate de legiuitor in categoria carora nu se includ judecatorii care trebuie sa se supuna legii si nu sa creeze dispozitii legale pe cale judiciara,incluzand dreptul de a nu aplica anumite dispozitii legale,omitand ca justitia se efectueaza in numele legii si nu legea se efectueaza prin actul de justitie ignorand in acest sens argumentele faptice si juridice ale subs. bazate pe imprejurarile faptice si juridice si pe dispozitiile legii reale si verificabile in actele emise de Parlament,normele si jurisprudenta CEDO si actele si lucrarile dosarelor, a accepta motivarea in sensul ca judecatorii nu pot raspunde cel putin in conditiile disp. art. din Codul penal pentru hotararile date in exercitarea atributiilor de serviciu in aceleasi conditii cu ceilalti functionari ar insemna sa cream un concept de imunitate care ar excede prevederilor legale si constitutionale si creeaza neincredere,nesiguranta si insecuritate juridica si sociala care conduce automat la neincrederea in actul de justitie indeplinit de alti judecatori care pronunta hotararile judecatoresti in numele legii existente nemodificata si neignorata pe cale judiciara emisa de Parlament valabila "erga omnes".

In urmarirea scopului de a nu pronunta hotarari judecatoresti in defavoarea firmei sustinuta indubitabil in procese pentru a nu acorda drepturile legale si contractuale subs. decurgand din calitatea de fost salariat al firmei dovada fiind hotararile falsificate pronuntate judecatorii mentionati in sesizarea penala invocandu-si in sustinerile legalitatii hotararilor pronuntate "in numele legii" si in respingerea ca neintemeiate sau ca nefondate a cererilor subs. propriul adevar contrafacut pe cale judiciara de judecatori prin hotararile pronuntate reprezentand acte autentice legale si rezultat al infractiunilor invocate savarsite in mod abuziv si fara nici un drept legal au inlaturat complet sau modificat si substituit cu propriile dispozitii legale create de aceiasi judecatori pe cale judiciara prin hotararile pronuntate in mod direct si premeditat prin omiterea aplicarii sau modificarea partiala sau totala a dispozitiilor legii asa cum au fost edictate de legiuitor previzibilitatea si predictibilitatea dispozitiilor legii edictate de legiuitor ca unic organ legislativ competent al tarii in baza careia se efectueaza constitutional justitia in mod egal si nediscriminatoriu "in numele legii" obligatorie "erga omnes" si pentru instante emisa de Parlament ca unica institutie constitutionala a tarii abilitata in acest sens fara derogari legale pentru judecatorii invocati de atribuire a dreptului de ignorare prin omisiunea aplicarii si nici de modificare a dispozitiilor legale in aplicare prin hotararile judecatoresti pronuntate pe cale judiciara incalcand astfel si disp. art 6 si 13 CEDO si creand astfel practica judiciara contrara dispozitiilor legale existente.

Astfel fiind creata in mod premeditat prin infractiunile savarsite de judecatori in exercitarea atributiilor de serviciu prin hotararile judecatoresti pronuntate incadrate ca acte autentice de dispozitiile legii practica judiciara nelegala si netemeinica in domeniu contrare dispozitiilor legale si procedurale si practicii judiciare interne si CEDO care constituie izvor de drept in legislatia interna si trebuie aplicata obligatoriu in mod neconditionat si nediscriminatoriu ca atare de judecatori in judecarea si solutionarea cauzelor cu care au fost investiti fara derogari de la aplicare partiala sau omitere indiferent de proces si firma, toate aceste motive invocate in sesizare reprezentand motive pentru care trebuie anulate hotararile falsificate rezultat al infractiunilor savarsite invocate pentru asigurarea bunei functionari a justitiei impiedicand folosirea considerentelor nelegale si netemeinice in mod voit sau involuntar si de alte instante in solutionarea cauzelor. Si astfel drepturile si obligatiile procesuale sunt stabilite de lege prin dispozitii legale exprese permisive, limitative sau prohibitive edictate de legiuitor ca unica institutie constitutionala de a emite dispozitii legale valabile "erga omnes" si pentru judecatori care in mod premeditat abuziv si inselator si fara nici un drept legal pe cale judiciara au anulat aceste drepturi subs. falsificand in mod partial sau total prin modificare sau prin omiterea aplicarii dispoziti