STOP CONFUZIEI CULTURALE CU TIGANII/ROMII. STOP DISCRIMINARII !

REACŢII LA PROPUNEREA JURNALULUI NAŢIONAL/De la rom la referendum

Autor: GABRIELA ANTONIU
03 Mar 2009
Propunerea Jurnalului Naţional ca în loc de "rom" să se folosească termenul de "ţigan" a fost foarte bine primită de politicieni şi cititorii noştri. Din cele peste 250 de comentarii postate ieri la articolul "Ţigan în loc de rom", majoritatea au lăudat iniţiativa noastră.


Fostul senator PSD Adrian Păunescu susţine propunerea Jurnalului Naţional care vine la 15 ani după o iniţiativă a sa în această direcţie. "Eu am pledat această cauză în mai multe rânduri, am pledat-o şi ca jurnalist, şi ca scriitor, şi ca om al cetăţii, şi ca senator, atâta vreme cât am avut o tribună de la care să o fac. Este o iniţiativă lăudabilă, este într-un anumit fel principiul construcţiei de la Curtea de Argeş - zid părăsit şi neisprăvit ar trebui să devină construcţie solidă. De ce trebuie să devină construcţie solidă? Pentru că este profund dăunător acest sistem de acaparare a rădăcinii numelui naţionalităţii româneşti, a rădăcinii numelui naţiunii române, a rădăcinii numelui ţării şi al cetăţenilor români de către nişte oameni care au prin istoria lor şi ceea ce îi caracterizează, bun şi rău, au un nume - numele de ţigan. Dacă în limba spaniolă hitanii se numesc hitani, şi nu spani, dacă în Portugalia nu se numesc port sau portuc, dacă în Polonia nu se numesc poli, nu înţeleg ce este această obstinaţie a unor lideri români, pentru că despre asta este vorba, de a le împrumuta un nume care face un foarte grav deserviciu şi românilor, şi ţiganilor. În fond, nimeni nu trebuie să fie confundat cu alţii. Nimeni nu trebuie să suporte blestemul de a se lucra în numele lui şi de a se face erori în numele lui. Dacă un ţigan român, Ion Voicu, a cântat genial, asta nu înseamnă că noi trebuie să-l facem imediat vlah sau bucovinean. Am auzit argumente de felul acesta: că în România este deteriorat termenul şi că românii folosesc, de exemplu, "vai, ce ţigăneală», «vai, ce ţigănie» sau «ca la uşa cortului». Păi, şi ce să facem? Să schimbăm cortul? Să punem ca la uşa pânzei? Mai esteo chestie. Românii mai au şi alte năravuri lexicale. De exemplu, când te adresezi cuiva care nu înţelege: «Măi, turcule». N-am auzit ca la Instanbul sau la Ankara să fi apărut iniţiativa ca turcii să nu se mai numească turci pentru că intră într-o conotaţie negativă în limba română. Singura soluţie este ca fiecare să-şi poarte numele, destinul, meritele şi blestemul şi să încerce să rezolve problema în fond. Când un bărbat real prinde nevasta cu altul nu-şi schimbă patul. Asta e o chestiune absurdă.

Nu ţiganii sunt de vină. Unul dintre cei mai străluciţi colegi ai noştri, Voicu. Nu l-am auzit niciodată pe Mădălin să se simtă pătat de faptul că e ţigan. Şi alţi oameni de calitate ai etniei ţigăneşti care au de lucrat asupra propriei etnii, şi au de lucrat dificil, şi trebuie ajutaţi în această direcţie, asupra conotaţiei negative a numelui pe care-l poartă, dar nu la modul superficial şi nu intrând în grădina altuia. Avem drepturi şi noi ca români să ne iubim cu cei cu care împărţim destinul, dar avem dreptul să şi pretindem respectarea regulilor de circulaţie de natură morală. Nu se poate să facă în numele ideii de români atâtea aiureli şi noi să le suportăm ca şi când despre noi ar fi vorba", ne-a declarat Adrian Păunescu. "Susţin categoric această iniţiativă. Asocierea dintre cuvântul «rom» şi «român» duce la o confuzie care ne face o imensă defavoare. Chiar eu, când am mers în delegaţii oficiale în străinătate, în calitate de viceprimar al Capitalei, am fost întrebat:

«Are you a typical Romanian?» (Sunteţi român cu adevărat? - n.n). Am replicat şi eu mirat de ce mă întreabă asta şi mi s-a răspuns că despre români se ştie că sunt mai coloraţi. N-are rost să fim ipocriţi, e mai importantă imaginea României în lume", ne-a declarat la rândul său vicepreşedintele PNL Ludovic Orban.