Declaraţie bănăţeană privind regionalizarea

Ar trebui ca si politicienii din banat sa-si doreasca regionalizarea banatului istoric si sa faca si ei putin ,,scandal" pe aceasta tema, nu doar sa-i pupe in fund pe cei din bucuresti si sa le fie sclavi . Eu as vrea sa cred ca nu si-au pierdut mindria de banateni dar in acelasi timp ma gindesc ca nu toti ,,alesii" IS BANATENI si ii cam doare in cot de banat si granitele sale. Chiar as vrea sa-i intrebati pe ,,alesi"daca sustine regionalizarea istorica a banatului si ce demers fac pentru ca acest lucru sa se intimple. Dar din pacate ei nu stiu decit sa-i linga in cur pe ponta (plagiatorul)si cacarau, as vrea sa ma contrazica.

Banatul a fost considerat "perla" provinciilor imperiale, datorita bogatiilor naturale si harniciei locuitorilor. Acum insa, incepe sa semene cu Banatul administrat de turci: depopulare, dezindustrializare, domnia bunului plac. cat despre auto-guvernare: sa speram ca mai exista localnici capabili sa aduca plus valoare regiunii printr-o administrare onesta.

Buna ziua, ma bucura asa o initiativa.
Doresc si in alte regiuni sa se formeze grupuri care sa isi sustina ideile si sa aiba succes
Desteaptate Romane

Sustin!

No comment...

Am fost realmente surprins de reactia multor concitadini orsoveni care neinformati fiind, erau pentru revenirea noastra in Banat ,dar ... n-au primit vizita initiatorilor petitiei , pentru semnarea acesteia. Din pacate nu pot nega lipsa de informatie a locuitorilor in privinta viitoarei apartenente regionale a zonei Orsova.
Ce reactie poti avea vis-a-vis de la cunoscutii de la care ai pretentii si care iti "ofera " un raspuns de genul : n-a venit nimeni pentru a-mi da semnatura pewntru revenirea noastra in Banat!!!
Sper in incisivitatea decizionalilor Banatului in revenirea acestui teritoriu banatean de care cu tristete si uneori lipsa de "optimism realist" s-au exprimat in diverse moduri: Nelu Craciun, Daniel Vighi, Mircea Rusnac.Personal cred ca cei mai sus mentionati sunt personalitati contemporane banatene care in articolele si demersurile facute inca din 2007 pentru acceptarea unui adevar istoric : <> condamna in termeni concludenti si argumente irefutabile, formalul si simulacrul din 1968 si probabil in 2013. In martie 1990 a existat un curent puternic al localnicilor pentru reintegrarea Orsovei in Banat : judetele abuziv desfiintate din 1952. Oponentii majoritari au fost cei din Resita pentru ca pierderea teritoriala era de neacceptat.Aceasta tendinta de reintegrare a noastra in Banat a fost curmata in timp de oamenii politici care din pacate INCA mai fac parte din personajele ciudate ale decidentilor contemporani. Daca viitorul apropiat imi va oferi sansa de a cunoaste macar pe unul din cei trei "bravi banateni", ma pot considera un norocos...

OK

Ma bucur ca ati luat aceasta initiativa, va doresc succes si sper ca aceasta regionalizare sa aduca Banatul in granitele lui naturale .

Doamne ajuta !

"Banatul este patria mea restransa" (Sever Bocu), cred ca e cel mai bun comentariu.....

Imi doresc doar ca BANATUL sa devina asa cum a fost EL cindva iar Timisoara sa devina din nou o "mica Viena" sa nu mai fim jefuiti si nerespectati de nenumaratele guverne schimbate si ca in cartile de istorie sa fie si citeva pagini din istoria banatului

Ich liebe und respektiere die Banatische Kultur und deshalb unterstütze Ich diese Petition

Felicitari pt initiativa si sper intr-o sustinere cat mai mare. Toate argumentele si motivatiile cultural-istorice sunt de netagaduit si total justificate, in actualul context social-politic, si ca tara membra comunitara!

Sa fie respectata Regiunea Istorica a Banatului, dar si a Transilvaniei.

Imi pare rau, dar am citit si ceva ce mi se pare absurd. Adica cum, sa transferam si responsabilitatile, si resursele financiare dinspre centru, spre Banat??? Pai daca vreti descentralizare, inseamna ca aveti tot ce va trebuie sa supravietuiti. NU SUNTEM DE ACORD CU PLATA REGIUNILOR PENTRU A EXISTA. Vreti sa fiti regiune independenta, atunci AUTO-FINANTATI-VA! MI SE PARE CORECT...
Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie însoţită şi de descentralizarea financiară. Cum finanţarea responsabilităţilor este foarte importantă, descentralizarea financiară a fost şi este un element vital al procesului de reformare. Sistemul de descentralizare administrativă permite ca măsurile şi deciziile să fie luate mai operativ de către autorităţile locale, neexistând necesitatea de a aştepta aprobări de la centru, iar resursele materiale şi financiare pot fi folosite cu mai mare eficienţă, în funcţie de nevoile prioritare ale comunităţii, cu care autorităţile locale sunt mai familiarizate decât cele centrale. Este, aşadar, imperativ să fie transferate dinspre centru, în acelaşi timp, şi competenţele şi resursele necesare, în special cele financiare.

Banatu'i fruncea !

Ar fi benefic daca aceasta petitie ar contine si mentionarea caracterului multietnic al regiunii. Ar fi pacat daca un asemenea demers nu i-ar mentiona si pe celelate comunitati istorice ale regiunii: maghiarii, sarbii, germanii, evreii, bulgarii. Sustin o regiune banateana multietnica, unde toate comunitatile istorice vor fi recunoscute ca parti egale, formatoare de drept. Nu sustin insa o regiune autonoma monoetnica.

BANATUL a fost, este si TREBUIE sa ramana INTACT...sa ramana asa cum a fost de sute de ani.
Nu impartit, divizat si marginalizat dupa placul nu stiu cui.
Banatul nu este o ZONA....
BANAT FOREVER!

Lasati Cezarului cei al Cezarului!

Sa luptam pentru Banatul nostru!

eu am prins regiunea Banat ,fiind nascut in raionul Orsova.

Sunt Ana bucovana -de la Bucova- din Caras-Severin si simt din maduva sufletului meu ca sunt banateanca, acum la batranete voi vreti sa-mi modificati simtirile, sa-mi fie cu iertare nu primesc. Sunt profund mahnita.Mai reflectati pt regiunea Banat, nu suntiti Tapae-le Daciei Romane!

Ce a-ti fâcut o afacere din asta sã vã fie rusine

Sistemul centralizat cu ale lui tare şi-a pus amprenta pe evoluţia noastră. Putem spune că alegerea statului naţional unitar pe model francez a fost „de succes”, dar românii puteau să aleagă lejer statul multinaţional, existau condiţii şi premize serioase în acest sens. Apropierea de Franţa a determinat factorii de decizie din perioada istorică respectivă să aleagă întărirea celei mai noi naţiuni europene. A câştigat naţiunea, „afirmarea naţională”, în detrimentul cetăţeanului – spiritul naţional, în detrimentul spiritului cetăţenesc. Nemulţumiţi de această alegere au fost destul de mulţi, din toate regiunile ţării. Chiar şi cei mai înfocaţi susţinători ai unirii au fost dezamăgiţi de noua administraţie şi continuau să ceară „autonomia Transilvaniei şi a Banatului”. Elitele politice, cei care au fost artizanii unirii Transilvaniei, au avut mereu sentimentul că sunt trataţi, de la desfiinţarea Consiliului Dirigent, ca o populaţie ocupată.


În esenţă, unirea a însemnat (şi) ciocnirea a două culturi: orientală şi occidentală. Vechiul Regat a moştenit o puternică influenţă turcească şi bizantină, în modul de comportament, vestimentaţie, artă etc. Predominantă în Regat era populaţia rurală iar analfabetismul atingea cote foarte înalte. Natalitatea şi mortalitatea erau pe primul loc în Europa. Mortalitatea infantilă avea cel mai ridicat procent şi asta ne arată starea precară a educaţiei şi o lume mult întârziată. Transilvania şi Banatul erau greu de integrat într-o astfel de lume. Influenţa modelului german nu se putea pierde peste noapte, întotdeauna acestea au avut şi un grad înalt de autonomie. Banatul şi Transilvania veneau cu un serios aport civilizaţional, cu o industrie de nivel european, populaţie mult şcolită în raport cu celelalte regiuni istorice. Populaţia urbană a Transilvaniei era numeroasă şi dominată de şvabi şi maghiari. În Banat raportul etnic era foarte echilibrat şi nu existau tensiuni politice, tendinţele naţionaliste erau minime. Din acest motiv Banatul este considerat un model de convieţuire. Datele recensământul din 1930 sunt elocvente, chiar dacă au trecut ani buni de la unire până la efectuarea lui.

Cu toate eforturile, în aproape 100 de ani, nu s-a reuşit ştergerea memoriei identitare a locuitorilor „provinciilor istorice”. Apartenenţa lor la o anumită regiune istorică este o emblemă, un semn distinctiv, şi, uneori, este o mândrie (o fală). De aproape un secol apartenenţa este îndeosebi matriceală şi culturală. Dar o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, sentimentele negre în ce priveşte „revizionismul şi iredentismul” s-au diminuat mult. Deja politicienii acceptă ideea că o administraţie suplă bazată pe autonomie locală aduce bunăstare. Principiile subsidiarităţii, proporţionalităţii şi solidarităţii europene, îşi fac loc în detrimentul bau-bau-ului „ruperii Ardealului şi alipirii la Ungaria”. Partidul România Mare n-a mai intrat în parlament. La şcoala de la Băneasa (A.N.I.) presupun că „studenţii” nu mai învaţă că N.A.T.O. este duşmanul României. Sunt create premizele unei noi abordări a regionalizării şi a autonomiei locale reale.

În Banat, după toate aparenţele, regionalizarea este aşteptată cu bucurie. Societatea civilă timişoreană se pronunţă de ceva vreme în acest sens şi, ca atare, s-a creat un curent puternic pro-regionalizare. Este ca un fel de revanşă pentru 31.10.1918, când societatea civilă românească n-a aderat la „Republica Banat”. Decizia de atunci probabil a fost cea mai potrivită pentru spiritul naţional, chiar dacă Banatul s-a rupt în două. Acum ruperea sau unificarea graniţelor poate aduce Banatul „la un loc”, adică în Europa. Dar, întotdeauna este un „dar”… Potenţii zilei insistă şi astăzi – aşa cum făceau şi ieri – să rupă cetăţeanul de propria identitate, de propriul trecut şi să creeze un alt „om nou”, denumit poate „cinciul vestic”, sau „central opt”. Este o proastă socoteală şi în raport cu interesele cetăţenilor români care locuiesc în regiunile istorice şi a cetăţenilor români de etnie maghiară. Se consideră pe bună dreptate că politica migraţionistă de pe vremea comunistă şi chiar de mai înainte, a amestecat cetăţenii iar aceştia ar putea avea acum reacţii nepotrivite, neprieteneşti. Dar acest lucru nu mai este posibil, migratorii, cu sau fără voie, au fost asimilaţi. Familiile mixte sunt majoritare în Banat. Şvabii au dispărut, iar maghiarii trăiesc departe de Ungaria. Covasna şi Harghita n-au putut fi „asimilate” nici atunci când era posibil orice.

Pentru acest deziderat, pentru ca locuitorii Banatului să devină iar „bănăţeni” şi nu „cinciari vestici”, este nevoie de efort concertat. Regiunea 5 Vest a fost poate pragul psihologic pentru cei care aveau impresia că regionalizarea înseamnă altceva decât este în realitate. Dar acum este momentul ca să mergem mai departe. Organizaţiile bănăţene fac tot ce le stă în putinţă şi trag semnale de alarmă în acest sens, sunt active zi şi noapte, dar demersul lor trebuie susţinut de cât mai mulţi cetăţeni. Aceşti oameni merită respect şi consideraţie, tot ce fac, fac din convingere şi „dragoste de Banat”, nu pentru avantaje materiale sau de altă natură. Iar conservarea şi promovarea identităţii şi spiritului bănăţean nu lezează alte interese „mai superioare” şi nici nu îndeamnă la separatism.

„Declaraţie bănăţeană privind regionalizarea” este documentul care dovedeşte încă o dată că „Banatul” este animat de principii şi valori reale, ridicându-se deasupra de „baroniade” şi de interesele meschine ale politicienilor ce-şi dispută ciolanul, ignorând istoria, tradiţia şi comunitatea. Afirmarea Banatului nu cheamă la separatism, aceasta se face în cadrul statului naţional.

nu exista o dovada mai buna tarie de caracter, decat sa-ti respecti stramosii si locul unde te=ai nascut.