#49075: - Re: Re: sa traiasca betivi ca FOTA SI GABI TAMAS,EU AM 2 CUPE LA OLTCHIM SI O FINALA PIERDUTA 

 FRATILOR KAKATUL DE GHIOCA FRATE CU KAKATII DE TUGURIN,BIDIN,MATULESCU SI MARCELA,E PUS DE GUTA.U DE VL SOFERAS la gunoaieeee[ce bine ti ai luat o moistulee]BRAVO PENALULE DE GUTAU,DA LA FOTA CE MESERIE AI DAI ,AAAAAAAAAA SA TI DAU MOOOOOOIE PENAL RETARDAT,PUSCARIAS IMPUTIT,PE CINE CREZI Ca mai prostesti?

#49076: alup igus cu mata mai draga gaozar - BOMBA ZILEI,GHIOCA SOFER DE GUNOAIE,ITI MERITI SOARTA NEMERNICULE SI TRADATORULE DE OLTCHIM 

 SI HAI SA VA SPUNA FOTA CITA MOOOOIE A LUAT TAMBALAGIUL SI TIGANUL RETARDAT NUMIT CERNEV DE LA OTA;FOTA I A DAT MOOOIE SI IN TIMPUL SERVICIULUI[CA DISPECER ZAU]CITA MOOOOIE A LUAT TIGANUL DE CERNEV DE LA FOTA NIVCI NU STITI INTREBATI L CITA UE I AM DAT CU TALPASANU SI BALAN [CET]AM UITAT SI DE PITICUL PORNO NUMIT NADOLU,OF CITA MOOOIE A LUAT SI ASTA DE LA PICASSO........HA HA HA,EU MI AM FACUT DATORIA FATA DE VITALE DIN OLTCHIM,LE AM RAZBUNAT IN FELUL MEU,ZI GAOZARE ,TU NU MI AI SUP T O CU MATA SI TALPASANU IN FATA OLTCHIMULUI?.....MI AI SUPT O GAOZAREEEE SI O SA MI O SI LINGI CU MATA SI LARGUTA.

#49077: SA MOARA PICASSO DACA VA MINTEEEEEE - Re: BOMBA ZILEI,GHIOCA SOFER DE GUNOAIE,ITI MERITI SOARTA NEMERNICULE SI TRADATORULE DE OLTCHIM 

 AM UITAT SA SPECIFIC CA NU AM POOOLA DE TIGN RETARDAT[CAP DE CAL] EU AM POOOLICICA DE CIOBAN ADEVARAT,CIOBAN DIN MARGINIMEA SIBIULUI,SA MA PUPATI IN POOOLICICAAA,OLTCHIMISTI SI CERNEVISTI RETARDATIII.

Fostul manager general al CE Oltenia consideră că şi producătorul gigant de energie pe bază de lignit a fost supus unei acţiuni similare şi acuză complicitatea instituţiilor de control ale statului român

Fostul manager general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), inginerul Laurenţiu Ciurel, a publicat pe propriul blog un articol de timp pamflet care, însă, dezvăluie foarte multe dintre gravele acte comise împotriva industriei româneşti, în special a sectorelor energetic şi petrochimic. Ciurel devoalează în amănunt schema prin care polonezii Zaremba, de la Petro Carbo Chem – Urbanowski, de la Ciech Soda Romania – Konieczny, şeful Fondului Proprietatea (FP) a încercat să falimenteze şi să captureze gratis două mari societăţi vâlcene, CET Govora SA şi Oltchim SA, USG fiind deja în proprietatea Ciech, de fapt întreg judeţul Vâlcea, CET Govora fiind şi producătorul local de energie termică şi apă caldă pentru popu.laţie. Fostul manager al CEO compară această schemă cu acţiunile similare care au vizat CE Oltenia. Chiar dacă strecoară şi uşoare înţepături politice, cu tentă electorală împotriva liberalilor, USR şia Guvernului Cioloş, Ciurel nu uită să sublinieze că toate acestea nu ar fi fost posibile fără indolenţa sau chiar complicitatea decidenţilor români (inclusiv corupţia din CET şi Oltchim) şi al instituţiilor de control ale statului, în special SRI. Redăm în continuare integral textul postat pe https://laurentiuciurel.wordpress.com/:

“Zece polonezi mititei (Aghatu Christie)

Polonezul nr. 1

Până în anii 70, Râmnicu Vâlcea era un mic orăşel cu mai puţin puţin de 30.000 de locuitori.
Comuniştii dezvolta in1968 un ambiţios plan industrial.
După Termocentrala Govora (CET), apare în proiect Combinatul Chimic. Acesta este proiectat integrat cu platforma industrială Piteşti, unde se construia o mare rafinărie care urma să prelucreze ţiţeiul adus pe conducte direct din portul Constanţa.
În procesul de rafinare a petrolului rămâne un rest cca 20%, numit naftă. După procesul de piroliză rezultă etilena şi propilena. Piroliza se făcea tot la Piteşti iar prin două conducte subterane cele două materii prime ajung la Râmnicu Vâlcea la combinatul chimic, materii prime care produc PVC şi policlorura de vinil, extrem de ceruta la export un acele vremuri.
Astfel, în anii 70-80 apare un gigant industrial, un important obiectiv economic care leagă cele două platforme industriale Piteşti şi Râmnicu Vâlcea. In 1980, Râmnicul atingea 100.000 de locuitori datorita Oltchim. Numai aici lucrau 12.000 de angajaţi.
După privatizarea Petrom şi implicit a transferului Arpechim (producătoarea de naftă) din proprietatea statului în proprietatea OMV, anul 2003, conducerea Petrom închide Arpechim. Oltchim rămâne fără materie primă.
In structura acţionariatului Oltchim, apăruse un acţionar minoritar, PCC, care nu a dus la nimic bun. Conducerea combinatului doreşte preluarea secţiei de piroliză de la Piteşti şi pe viitor chiar a rafinăriei. PCC se opune.
Cheia Oltchim este deci rafinăria. Singura şansa a Oltchim era achiziţia nu doar a unei părţi de instalaţie, ci a întregii rafinării de la Piteşti, închisă de Petrom după privatizare, pentru că ii ajungea cea de la Brazi.
Încercările disperate ale conducerii Oltchim, ale politicienilor de Vâlcea, de a readuce Arpechim lângă Oltchim s-au lovit de opoziţia acţionarului minoritar PetroCarboChem (PCC). Unul dintre managerii PCC implicaţi la OLTCHIM este un fost ofiţer de informaţii polonez, Wojciech Zaremba, membru al Consiliului de Administraţie. PCC mai deţinea in Polonia un combinat similar, dar mult mai mic decât OLTCHIM, la Rokita. Zaremba este polonezul nr.1, cel care a dus o lupta aprigă cu administraţia Oltchim.  

Polonezul nr. 2

Pe platforma Oltchim avem o altă companie chimică: USG, Uzina cloro-sodica. Ei împart cu Oltchim aburul tehnologic, apa şi energia produsă de CET-Govora, centrala electrica, a treia companie de pe platformă. După privatizarea din 2002 (pe vremuri lucrau acolo cam 4000 de oameni, acum doar 600), ajunge în posesia ….polonezilor de la CIECH, iar firma e condusă de Witold Urbanowski. Al doilea polonez.
Ambele companii (adică implicit ambii polonezi), depindeau de energia electrică şi termică livrată de termocentrala Govora. Practic ambele sunt captive lanţului industrial gândit în 70 de comunişti. La rândul ei, termocentrala Govora avea o datorie istorică spre CE Oltenia, de peste 200 milioane de roni, datorie care creştea lunar datorită penalităţilor şi a faptului că Oltchim nu-şi plătea energia. Fiind director general la CEO, am hotărât sa scap de problemă, transferând EMC Berbeşti la CET Govora, acest EMC provocând o lipsă permanentă de capital circulant (cash) pentru CEO. Adică plăteam salarii pentru 1300 de oameni, amortismente, alte cheltuieli de cariera, si încasam zero. Ar fi fost o operaţiune de extirpare a tumorii, a unor aşa-zise „capitaluri toxice”, închiderea unei răni vechi a CEO.
In toiul operaţiunii mă trezesc cu o vizită de la un emisar al lui Urbanovski, cu o propunere bombă. Propunerea suna aşa: ” nu o sa fii in veci în stare să faci transferul carierelor de la Berbeşti, o să vezi. Mai bine vinde-ne nouă creanţa care o ai asupra CET. Nu-ţi dăm 200 de milioane, dar uite, cam 50-60 poate ar fi posibil, că aşa, decât sa ţii in casă o gaură neagră, mai bine iei ceva, acolo…”. Am zâmbit politicos, gândindu-mă cat de proşti am ajuns să fim consideraţi. Schema era simpla:
Cu 10-12 milioane de euro, creanţa CE Oltenia asupra CET Govora, Urbanovski cumpăra tot judeţul Vâlcea. Pentru că:
Executând creanţa, polonezul nr. 2 devenea practic proprietarul CET Govora (cum a făcut CEO cu CET Brăila). Sistând apoi energia către Oltchim, îl băga în faliment, creând o oportunitate imensă pentru Polonezul nr 1, Zaremba-PCC, să-l ia gratis. Fără energie, Oltchim valorează zero. Controlând CET, polonezii ar fi controlat toată platforma industrială consumatoare de energie termo-electrică, ba şi administraţia judeţului care ar fi fost la cheremul lor, ei fiind furnizorii de apă caldă si căldura.
Dacă transferul carierelor reuşea, CET-ul primea o gura de aer, sau cel puţin mai rezista un timp, făcându-si singur managementul resursei primare.
Apare însa bomba. Fondul Proprietatea votează împotriva a transferului de cariere către CET-Govora, propunând o divizare asimetrică, prin care să-şi crească procentul acţiunilor la CEO artificial (deşi peste tot clamau ca nu mai sunt interesaţi de CEO, ca e prost condusă, manager politic, nerestructurata, etc.). Prin acest vot au încercat doar să ne anuleze opţiunile, rămânând doar cu varianta vinderii creanţei către Urbanovski, foarte apreciată de unii membri ai Consiliului de Supraveghere de la CEO.

Polonezul nr. 3

Dar cine conduce Fondul? Păi Grzegorz Maciej Konieczny , polonezul nr. 3. Despre acest Zgore Măceşu nr.3 presimt că vom mai auzi in ţara asta, dar mi-e teamă ca nu va mai fi de găsit.
Preşedintele CS-ului la CEO este schimbat cu aceasta ocazie, fiind numit preşedinte un anume Spătaru, de profesie membru de CA-uri impus de liberali. Ocupaţia? Reprezentantul Selena, o firmă producătoare de spume poliuretanice din….aţi ghicit! Polonia! A dracului co.incidenţa. Eu cred că domnul era Polonezul nr.4. Deşi a venit cu misiunea clară de a vinde creanţa (aceasta e credinţa mea), n-a mai putut face nimic, pentru că, deşi fără aprobarea CS-ului, AGA, cu majoritate de voturi, în urma unei acţiuni in forţă CEO-Minister, a aprobat transferul.
Si pentru un om normal, fără vreo pregătire specifică, punerea cap la cap a faptelor expuse mai sus te duce la o singura concluzie: nu pot fi co.incidente! Sunt convins ca au fost semnalate vreunui general sau colonel sau procuror sau… Si judeţul Vâlcea si judeţul Argeş şi judeţul Prahova ( unde sunt rafinăriile) aveau şefi si structuri SRI. Ce au făcut aceştia? Au dormit?
In nici un caz. Vă citez din presa vremii, Evenimentul-Zilei, noiembrie 2012:
“Curtea Supremă a decis la 16 noiembrie condamnarea cu executare a lui Corneliu Pâltânea într-un dosar de corupţie privind fraude cu produse petroliere. Adjunctul său şi fostul director al rafinăriei Astra Ploieşti au fost condamnaţi pentru corupţie. Decizia este definitivă, condamnaţii s-au prezentat la penitenciar.
Colonelul SRI (r) Corneliu Pâltânea fost Şef al Secţiei de informaţii a judeţului Prahova din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI), a mai primit o condamnare: trei ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.”

http://saptamana.net/articol/

#49079: Laurenţiu Ciurel, dezvăluiri bombă despre planul polonez de capturare a Oltchim şi CET Govora - Laurenţiu Ciurel, dezvăluiri bombă despre planul polonez de capturare a Oltchim şi CET Govora 

Si acum să trecem la oile noastre, la CEO.

Anii 2005-2008
Fondul Proprietatea (FP) votează in toate structurile din care face parte (consilii de administraţie, AGA) împotriva investiţiilor de mediu desulfurare si şlam dens. Daca ar fi reuşit blocajul, in 2013 toate termocentralele erau închise, toate carierele închise.

Anul 2011.
FP blochează apariţia companiilor energetice cu mixt de surse, care ar fi creat doi campioni energetici romani cu mult mai puternici decât mulţi din jucătorii actuali din piaţa. Romania ar fi devenit un coşmar pentru Granzii producători ai Europei, fiind singura tara care ar fi stabilizat un cost de producţie la coş sub 25$ pe MWH (studiul BP-Power 2007) . FP blochează prin procese fuziunile, scoţând in faţă sindicaliştii.

Anul 2012.
FP este de acord (de fapt iniţiază) cu unirea tuturor producătorilor pe lignit, a tuturor carierelor, intr-o firma gigant, CEO. Astfel condamna la dispariţie întregul sector. Părţile bune ale CEO, adică termo Rovinari şi 4-5 cariere, sunt forţate să acopere găurile din restul entităţilor, în loc să se dezvolte. CEO e pus in mare dificultate de legislaţia adoptată in 2011, prin care statul subvenţiona aproape toate formele de energie cu excepţia cărbunelui. In acelaşi timp FP are grija sa promoveze un statut al societăţii prin care toate hotărârile importante se iau cu 90% din voturi. Ei având 18%, au practic drept de veto. 

Anul 2013.
Hotărârile de Guvern în favoarea CEO sunt imediat atacate in justiţie de FP. După ce pierd, atacă la Comisia Europeana.
FP votează îpotrivainvestiţiei chineze pentru un grup nou la Rovinari (la fel cum face azi la Cernavodă)
FP blochează reparaţiile capitale la termo Rovinari, singura termocentrală profitabilă din CEO chiar şi în condiţii de concurenţă neloială.
Acţiunile FP împotriva CEO seamănă picătură cu acţiunile PCC contra Oltchim. Este drept, corupţia in Oltchim ajunsese notorie, tot ce intra si ieşea din firma era prin firmele directorului Roibu. Dar una-i una, alta-i alta. Conducerea CEO scăpase de Condescu si gaşca de politicieni din toate partidele, căpuşele tradiţionale ale mineritului. Am găsit CEO cu 18.890 de angajaţi in 2012 si l-am lăsat cu 15.400 in 2015. Termocentralele au rămas doar cu partea de producţie, la fel si carierele. Au dispărut 1000 de posturi TESA. Cheltuielile au scăzut de câteva ori. Au apărut organizări sindicale curate, care chiar luptau pentru CEO, iar reorganizarea a fost mult mai profunda ca la Hidro. 

IN FIECARE AN AM AVUT PROFIT OPERATIONAL, EBITDA POZITIV.
Au transformat taxa pe CO2, certificatul adică, din taxă, in cheltuiala materială, la fel ca şuruburile, electrozii, ţeava, pentru a putea modifica acest indicator.
Ne-am luptat in instanţe cu FP, iar in ianuarie 2016 am fi demonstrat la tribunal că FP a lucrat intenţionat împotriva CEO, blocând activitatea, si am fi fost primii in istorie care ar fi cerut milioane de euro despăgubiri acţionarului minoritar.
De aceea in decembrie 2015 ne-au îndepărtat pe toţi, iar caricaturile care au urmat au avut stipu.lat in referatul de numire „anularea acţiunilor in instanţa împotriva FP”. Directorul genearal Ciubotarica se laudă că a scăpat de arest preventiv pentru că a dus la judecatori o scrisoare de la fostul Ambasador al SUA, Gitenstein, care-i si el prin board-ul FP. 

CEO a trecut razant pe lângă aisberg in iulie 2016.
La 30 aprilie 2017 vine alt gheţar, depunerea certificatele de CO2. In 2016 coliziunea a fost evitata de Ilie, ultimul mohican. Schimbarea lui este o catastrofa greu de suportat pentru societate, ultima bomba cu efect întârziat lăsata de Ciolos-Soros in energie. In prima zi de funcţionare a noului Guvern va trebui adusa o echipa care sa ştie sa absoarbă cele doua şocuri ale anului 2016: Certificatele de CO2 in aprilie si NOx cu măsuri primare (nu mai e timp de altceva) in decembrie.
Directorului Pisc de la Rovinari, om cu 35 de ani de energie in spate, i-a fost preferat pentru postul de Director de Divizie un lipitor de afişe galben-portocalii. In Directorat exista însa un personaj, miner de profesie, care la o negociere de preţ pe tona de cărbune, a cerut celor de la CET Timişoara 600 de lei pe tona, că aşa ştia el preţul.
Aşa că „polonezii” nr.5, 6, 7, 8, 9, 10 sunt la CEO. Prin directorat şi CS.

PS. Unii din prietenii mei buni sunt sau au fost polonezi. Sunt una din naţiile pe care le respect profund, in opinia mea nr. 2 in Europa, după britanici, din multe puncte de vedere. Fostul ambasador în Romania este un om formidabil, la fel mulţi altii. Lucrează pentru ai lor. N-am nimic cu oamenii.
Doar că mi-e ruşine cu ai mei.”

http://saptamana.net/articol/

#49080: Laurenţiu Ciurel, dezvăluiri bombă despre planul polonez de capturare a Oltchim şi CET Govora - Re: Laurenţiu Ciurel, dezvăluiri bombă despre planul polonez de capturare a Oltchim şi CET Govora 

Zece polonezi mititei (Aghatu Christie)

Polonezul nr. 1.

Până în anii 70, Râmnicu Vâlcea era un mic orăşel cu mai puțin puţin de 30.000 de locuitori.

Comuniștii dezvolta in1968 un ambiţios plan industrial.

După Termocentrala Govora (CET), apare în proiect Combinatul Chimic. Acesta este proiectat integrat cu platforma industrială Piteşti, unde se construia o mare rafinărie care urma să prelucreze ţiţeiul adus pe conducte direct din portul Constanţa.

În procesul de rafinare a petrolului rămâne un rest cca 20%, numit naftă. După procesul de  piroliză rezultă etilena şi propilena. Piroliza se făcea tot la Piteşti iar prin două conducte subterane cele două materii prime ajung la Râmnicu Vâlcea la combinatul chimic, materii prime care produc PVC şi  policlorura de vinil, extrem de ceruta la export un acele vremuri.

Astfel, în anii 70-80 apare un gigant industrial, un important obiectiv economic care leagă cele două platforme industriale Piteşti şi Râmnicu Vâlcea. In 1980, Râmnicul atingea 100.000 de locuitori datorita Oltchim. Numai aici lucrau 12.000 de angajați.

După privatizarea Petrom şi implicit a transferului Arpechim (producătoarea de naftă) din proprietatea statului în proprietatea OMV, anul 2003, conducerea Petrom închide Arpechim. Oltchim rămâne fără materie primă.

In structura acţionariatului Oltchim, apăruse un acționar minoritar, PCC, care nu a dus la nimic bun. Conducerea combinatului dorește preluarea secţiei de piroliză de la Piteşti şi pe viitor chiar a rafinăriei.  PCC se opune.

Cheia Oltchim este deci rafinăria. Singura șansa a Oltchim era achiziția nu doar a unei părți de instalație, ci a întregii rafinării de la Pitești, închisă de Petrom după privatizare, pentru că ii ajungea cea de la Brazi.

Încercările disperate ale conducerii Oltchim, ale politicienilor de Vâlcea, de a readuce Arpechim lângă Oltchim s-au lovit de opoziția acționarului minoritar PetroCarboChem (PCC). Unul dintre managerii PCC implicaţi la OLTCHIM este un fost ofiţer de informaţii polonez, Wojciech Zaremba, membru al Consiliului de Administrație.  PCC mai deținea in Polonia un combinat similar, dar mult mai mic decât OLTCHIM, la Rokita.  Zaremba este polonezul nr.1, cel care a dus o lupta aprigă cu administrația Oltchim.

Polonezul nr.2

Pe platforma Oltchim avem o altă companie chimică: USG, Uzina cloro-sodica. Ei împart cu Oltchim aburul tehnologic, apa și energia produsă de CET-Govora, centrala electrica, a treia companie de pe platformă. După privatizarea din 2002 (pe vremuri lucrau acolo cam 4000 de oameni, acum doar 600), ajunge în posesia ….polonezilor de la CIECH, iar firma e condusă de Witold Urbanowski. Al doilea polonez.

Ambele companii (adică implicit ambii polonezi), depindeau de energia electrică și termică livrată de termocentrala Govora. Practic ambele sunt captive lanțului industrial gândit în 70 de comuniști. La rândul ei, termocentrala Govora avea o datorie istorică spre CE Oltenia, de peste 200 milioane de roni, datorie care creștea lunar datorită penalităților și a faptului că Oltchim nu-și plătea energia. Fiind director general la CEO, am hotărât sa scap de problemă, transferând EMC Berbești la CET Govora, acest EMC provocând o lipsă permanentă de capital circulant (cash) pentru CEO. Adică plăteam salarii pentru 1300 de oameni, amortismente, alte cheltuieli de cariera, si încasam zero. Ar fi fost o operațiune de extirpare a tumorii, a unor așa-zise „capitaluri toxice”, închiderea unei răni vechi  a CEO.

In toiul operațiunii mă trezesc cu o vizită de la un emisar al lui Urbanovski, cu o propunere bombă. Propunerea suna așa: ” nu o sa fii in veci în stare să faci transferul carierelor de la Berbești, o să vezi. Mai bine vinde-ne nouă creanța care o ai asupra CET. Nu-ți dăm 200 de milioane, dar uite, cam 50-60 poate ar fi posibil, că  așa, decât sa ții in casă o gaură neagră, mai bine iei ceva, acolo…”. Am zâmbit politicos, gândindu-mă cat de proști am ajuns să fim considerați. Schema era simpla: 

Cu 10-12 milioane de euro, creanța CE Oltenia asupra CET Govora, Urbanovski cumpăra tot județul Vâlcea. Pentru că:

Executând creanța, polonezul nr. 2 devenea practic proprietarul CET Govora (cum a făcut CEO cu CET Brăila). Sistând apoi energia către Oltchim, îl băga în faliment, creând o oportunitate imensă pentru Polonezul nr 1, Zaremba-PCC, să-l ia gratis. Fără energie, Oltchim valorează zero. Controlând CET, polonezii ar fi controlat toată platforma industrială consumatoare de energie termo-electrică, ba și administrația județului care ar fi fost la cheremul lor, ei fiind furnizorii de apă caldă si căldura.

Dacă transferul carierelor reușea, CET-ul primea o gura de aer, sau cel puțin mai rezista un timp, făcându-si singur managementul resursei primare.

Apare însa bomba. Fondul Proprietatea votează împotriva a transferului de cariere către CET-Govora, propunând o divizare asimetrică, prin care să-și crească procentul acțiunilor la CEO artificial (deși peste tot clamau ca nu mai sunt interesați de CEO, ca e prost condusă, manager politic, nerestructurata, etc.). Prin acest vot au încercat doar să ne anuleze opțiunile, rămânând doar cu varianta vinderii creanței către Urbanovski, foarte apreciată de unii membri ai Consiliului de Supraveghere de la CEO. Dar cine conduce Fondul?

Păi Grzegorz Maciej Konieczny , polonezul nr. 3. Despre acest Zgore Măceșu nr.3 presimt că vom mai auzi in țara asta, dar mi-e teamă ca nu va mai fi de găsit.

Președintele CS-ului la CEO este schimbat cu aceasta ocazie, fiind numit președinte un anume Spătaru, de profesie membru de CA-uri impus de liberali. Ocupația? Reprezentantul Selena, o firmă producătoare de spume poliuretanice din….ați ghicit! Polonia! A dracului co.incidența. Eu cred că domnul era Polonezul nr.4. Deși a venit cu misiunea clară de a vinde creanța (aceasta e credința mea), n-a mai putut face nimic, pentru că, deși fără aprobarea CS-ului, AGA, cu majoritate de voturi, în urma unei acțiuni in forță CEO-Minister, a aprobat transferul.

Si pentru un om normal, fără vreo pregătire specifică, punerea cap la cap a faptelor expuse mai sus te duce la o singura concluzie: nu pot fi co.incidente! Sunt convins ca au fost semnalate vreunui general sau colonel sau procuror sau… Si județul Vâlcea si județul Argeș și județul Prahova ( unde sunt rafinăriile) aveau șefi  si structuri SRI. Ce au făcut aceștia? Au dormit?

https://laurentiuciurel.wordpress.com/

#49081: Zece polonezi mititei (Aghatu Christie) - Re: Re: Laurenţiu Ciurel, dezvăluiri bombă despre planul polonez de capturare a Oltchim şi CET Govor 

In nici un caz. Vă citez din presa vremii, Evenimentul-Zilei, noiembrie 2012:

” Curtea Supremă a decis la 16 noiembrie condamnarea cu executare a lui Corneliu Pâltânea într-un dosar de corupție privind fraude cu produse petroliere. Adjunctul său și fostul director al rafinăriei Astra Ploiești au fost condamnați pentru corupție. Decizia este definitivă, condamnații s-au prezentat la penitenciar.
Colonelul SRI (r) Corneliu Pâltânea fost Șef al Secției de informații a județului Prahova din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI), a mai primit o condamnare: trei ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.”

Si acum să trecem la oile noastre, la CEO.

1. Anii 2005-2008

Fondul Proprietatea (FP) votează in toate structurile din care face parte (consilii de administrație, AGA) împotriva investițiilor de mediu desulfurare si șlam dens. Daca ar fi reușit blocajul, in 2013 toate termocentralele erau închise, toate carierele închise.

1. Anul 2011.

FP blochează apariția companiilor energetice cu mixt de surse, care ar fi creat doi campioni energetici romani cu mult mai puternici decât mulți din jucătorii actuali din piața. Romania ar fi devenit un coșmar pentru Granzii producători ai Europei, fiind singura tara care ar fi stabilizat un cost de producție la coș sub 25$ pe MWH (studiul BP-Power 2007) . FP blochează prin procese fuziunile, scoțând in față sindicaliștii.

1. Anul 2012.

FP  este de acord (de fapt inițiază) cu unirea tuturor producătorilor pe lignit, a tuturor carierelor, intr-o firma gigant, CEO. Astfel condamna la dispariție întregul sector. Părțile bune ale CEO, adică termo Rovinari și 4-5 cariere, sunt forțate să acopere găurile din restul entităților, în loc să se dezvolte. CEO e pus in mare dificultate de legislația adoptată in 2011, prin care statul subvenționa aproape toate formele de energie cu excepția cărbunelui. In același timp FP are grija sa promoveze un statut al societății prin care toate hotărârile importante se iau cu 90% din voturi. Ei având 18%, au practic drept de veto.

1. Anul 2013.

Hotărârile de Guvern în favoarea CEO sunt imediat atacate in justiție de FP. După ce pierd, atacă  la Comisia Europeana.

FP votează îpotrivainvestiției chineze pentru un grup nou la Rovinari  (la fel cum face azi la Cernavodă)

FP blochează reparațiile capitale la termo Rovinari, singura termocentrală profitabilă din CEO chiar și în condiții de concurență neloială.

Acțiunile FP împotriva CEO seamănă picătură cu acțiunile PCC contra Oltchim. Este drept, corupția in Oltchim ajunsese notorie, tot ce intra si ieșea din firma era prin firmele directorului Roibu.  Dar una-i una, alta-i alta. Conducerea CEO scăpase de Condescu si gașca de politicieni din toate partidele, căpușele tradiționale ale mineritului. Am găsit CEO cu 18.890 de angajați in 2012 si l-am lăsat cu 15.400 in 2015. Termocentralele au rămas doar cu partea de producție, la fel si carierele. Au dispărut 1000 de posturi TESA. Cheltuielile au scăzut de câteva ori. Au apărut organizări sindicale curate, care chiar luptau pentru CEO, iar reorganizarea a fost mult mai profunda ca la Hidro.

IN FIECARE AN AM AVUT PROFIT OPERATIONAL, EBITDA POZITIV. Au transformat taxa pe CO2, certificatul adică, din taxă, in cheltuiala materială, la fel ca șuruburile, electrozii, țeava, pentru a putea modifica acest indicator.

Ne-am luptat in instanțe cu FP, iar in ianuarie 2016 am fi demonstrat  la tribunal că FP a lucrat intenționat împotriva CEO, blocând activitatea, si am fi fost primii in istorie care ar fi cerut milioane de euro despăgubiri acționarului minoritar.

De aceea in decembrie 2015 ne-au îndepărtat pe toți, iar caricaturile care au urmat au avut stipu.lat in referatul de numire „anularea acțiunilor in instanța împotriva FP”. Directorul genearal Ciubotarica se laudă că a scăpat de arest preventiv pentru că a dus la judecatori o scrisoare de la fostul Ambasador al SUA, Gitenstein, care-i si el prin board-ul FP.

CEO a trecut razant pe lângă aisberg in iulie 2016. La 30 aprilie 2017 vine alt ghețar, depunerea certificatele de CO2. In 2016 coliziunea a fost evitata de Ilie, ultimul mohican. Schimbarea lui este o catastrofa greu de suportat pentru societate, ultima bomba cu efect întârziat lăsata de Ciolos-Soros in energie. In prima zi de funcționare a noului Guvern va trebui adusa o echipa care sa știe sa absoarbă cele doua șocuri ale anului 2016: Certificatele de CO2 in aprilie si NOx cu măsuri primare (nu mai e timp de altceva) in decembrie.

Directorului Pisc de la Rovinari, om cu 35 de ani de energie in spate, i-a fost preferat pentru postul de Director de Divizie un lipitor de afișe galben-portocalii. In Directorat exista însa un personaj, miner de profesie, care la o negociere de preț pe tona de cărbune, a cerut celor de la CET Timișoara 600 de lei pe tona, că așa știa el prețul.

Așa că „polonezii” nr.5, 6,7,8,9,10 sunt la CEO. Prin directorat și CS.

PS

Unii din prietenii mei buni sunt sau au fost polonezi. Sunt una din națiile pe care le respect profund, in opinia mea nr. 2 in Europa, după britanici, din multe puncte de vedere. Fostul ambasador în Romania este un om formidabil, la fel mulți altii. Lucrează pentru ai lor. N-am nimic cu oamenii.

Doar că mi-e rușine cu ai mei.

 https://laurentiuciurel.wordpress.com/

Esto sigur că la pus șofer,ca doar s-a dat sudor(suda  sulele politicului cap la cap),nu pot să cred că sa înjosit asa de mult sa se dea acum șofer.Ba gaoaza dacă ești șofer la cum ai fost sudor ii plâng de milă mașini. gaoaza hai sa sugi ventilu si nu fi blonda,sa nu sufli pe țeavă

Ba gaoaza chiar ești prost,pai din Mărețul Sudor ai ajuns șofer. 

#49084: -  

 SI CIND ITI SPUNE A PICASSO CA O SA PUPI IN FUND 24 CCH NU L AI CREZUT,ACUM SA MI O BELESTI RETARDATULE DE GHIOCA,MA PUPI IN POOOLA CU MATA,GUTAU,CERNEEV,BALAN SI TALPASANU?

#49086: - Re:  

 DA FRATE ASTA E KAKATUL DE GHIOCA,SOFER LA GUNOAIE,PAI FOTA  CE V A SPUS CA ASTEA SUNT NISTE GUNOAIE?

in ce stadiu mai sunt negocierile privind noul CCM si ce noutati ne aduce ?

#49088: - discutii CCM 

 Contează și vocea salariaților în această negociere ,dar ne întreabă sindicatul ceva?Nu ,pentru că trebuie să luăm ce ni se oferă.Asta este evoluția societății a României comuniste in care trăim .

#49089: Fil - Re: discutii CCM 

 TU,TU GAOZARE ESTI PRIMUL NEMERNIC,ALUP IGUS?

Dar ce cine sunt platiti liderii de sindicat ?o lozinca comunista ......cadrele mai trebuiesc schimbate .

#49091: - discutii ccm 

 ha ha ha,pai tu ai fost primul  schimbat gaozaree,tu si tambalagiul [tati al tau]ho ca urmeaza si guta.u de vl.

Cum atac o hotarare la  CEDO?

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) este instanta internationala care aplica prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Verificarea respectarii de catre statele membre a drepturilor si a garantiilor prevazute de Conventie reprezinta misiunea principala a Curtii.

In acest sens, Curtea trebuie sesizata printr-o plangere, prin completarea unui formular, introdus de persoanele care sunt victime ale incalcarii drepturilor prevazute in Conventie, de preferabil prin avocat.

In cazul in care Curtea constata o incalcare a unuia sau a mai multor drepturi si garantii de catre un stat membru, aceasta emite o hotarare. Hotararea este obligatorie, statul in cauza fiind obligat sa o execute.

Prin sesizarea Curtii (CEDO), se pot invoca urmatoarele drepturi prevazute in Conventie:

1. dreptul la viata;
2. dreptul la un proces echitabil in materie civila si penala;
3. dreptul la respectarea vietii private si de familie;
4. libertatea de exprimare;
5. libertatea de gandire, constiinta si religie;
6. dreptul la un recurs efectiv;
7. dreptul la respectarea bunurilor proprii.

Care sunt conditiile pentru introducerea cererii in fata Curtii?

Incalcarea drepturilor prevazute de Conventie trebuie sa fi fost comisa de catre statul roman.

La nivelul instantelor nationale, trebuie indeplinite, in prealabil, anumite conditii in sensul ca trebuie sa se fi epuizat toate caile de atac la care puteti face apel pentru a remedia situatia de care va plangeti.

Este important de precizat faptul ca simpla exercitare a cailor de atac prevazute la nivel national nu este suficienta: trebuie ca pe parcursul exercitarii acestora sa fi prezentat in fapt, in fata instantelor nationale, incalcarile drepturilor din Conventie.

De la data deciziei definitive in statul in cauza in termen de 6 luni trebuie introdusa cererea in fata Curtii. Dupa expirarea acestui termen, Curtea nu va mai putea accepta plangerea.

Subliniem, de asemenea, faptul ca cererea trebuie introdusa impotriva statului, prin autoritatile publice, si nu impotriva particularilor, cum ar fi, de pilda o societate comerciala.

Cererea trebuie sa contina:

• o prezentare pe scurt a faptelor si a plangerilor victimei;
• mentionarea dreptului sau a drepturilor incalcate, prevazute de Conventie;
• recursurile care au fost efectuate pentru remedierea situatiei;
• copii ale deciziilor emise de toate autoritatile publice interesate.

In ce priveste procedura de judecata in fata Curtii, aceasta este o procedura gratuita si scrisa. in consecinta, nu au loc audiente in mod normal si veti fi informat in scris asupra oricarei decizii luate de catre Curte in dosarul dumneavoastra.

Ca urmare a numarului mare de cazuri, este posibil ca procedura in fata Curtii sa dureze chiar si un an, pana cand Curtea va proceda la examinarea initiala a cererii dumneavoastra.

In situatia in care Curtea decide ca ati fost victima unei incalcari, va poate acorda o suma de bani, drept compensatie pentru prejudiciul suferit, care trebuie sa fie si dovedit. Curtea poate cere, de asemenea, ca statul in cauza sa returneze cheltuielile de judecata efectuate pentru restabilirea drepturilor dumneavoastra.

In cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) stabileste ca nu a avut loc nicio incalcare, nu veti avea de achitat nicio alta cheltuiala suplimentara (cum ar fi cheltuielile statului parat).

Facem precizarea faptului ca instanta europeana a drepturilor omului nu actioneaza ca instanta de apel sau de recurs, fata de instantele nationale, astfel ca aceasta nu rejudeca cauzele si nici nu are competenta de a anula, modifica sau revizui sentintele interne.

http://www.decalex.ro/

https://www.imobiliare.ro/

Dacă n-aţi văzut emisiunea electorală de duminică seară de la B1 nici nu ştiţi ce aţi pierdut! Au fost în arenă două personaje foarte controversate şi atât de mototolite în presa naţională, încât şi numai pentru atât şi ar fi trebuit să o vedeţi. Aşadar, Sebastian Ghiţă, prietenul lui Victor Ponta şi pupila lui Băsescu, Elena Udrea, au spus cam acelaşi lucru, greu de combătut: că România se află sub o presiune uriaşă a multinaţionalelor, care au fost şi sunt ajutate în acţiunea lor de penetrare şi de luare în primire a pieţelor româneşti, dar şi a resurselor vitale de care dispune România, de o serie de personaje care au transformat instituţiile de forţă ale statului în simple executoare ale acestora! Evident că afirmaţiile sunt de domeniul banalităţii, toată lumea şi-a dat seama până la această oră de acest lucru, numai că, atunci când sunt spuse de personaje care au ocupat poziţii de sateliţi pe lângă cei mai importanţi oameni din stat, unui om simplu ca mine i se transferă un frison de spaimă aproape fizică.

Este evident, ca să dau un singur exemplu, că nu se putea trimite în braţele concurenţei o companie de dimensiunea Oltchimului, fără ştiinţa celor mai importanţi oameni din stat, că nu se putea induce în opinia publică ideea că cele cinci sute de milioane de euro, cât au costat investiţiile de modernizare a companiei vâlcene, să fie trecute pe... pierderi, fără aprobarea, printr-o strategie subterană, a principalilor actori politici şi instituţionali de la vârful statului. Lui Sebastian Ghiţă i-a scăpat pe gură un porumbel cât un... pinguin!

Omul, cunoscut ca un apropiat al lui Victor Ponta, dar şi al serviciilor de informaţii, a povestit cum un ordin al ministrului Sănătăţii, de reglementare a unor preţuri la medicamentele compensate, este rezultatul negocierilor de aderare a României la UE, în baza căruia ţara noastră a închis o serie de fabrici de medicamente. Mafia medicamentului a impus actualului ministru al Sănătăţii să anuleze acest ordin la care facem referire, lăsându-i pe români cu ochii în soare, să-şi cumpere medicamentele la preţul practicat în ţările vestice, iar medicamentele aflate în protocolul de reducere a preţurilor să fie vândute, probabil, în ţări care le plătesc integral. Având această perspectivă asupra politicilor economice, v-aţi pus cumva întrebarea de ce politicienii vâlceni se fac pur şi simplu că nu ştiu ce s-a întâmplat cu Oltchimul?

Acest moment, de campanie electorală, ar trebui să fie cel mai propice pentru a-i întreba; nu ce au făcut - pentru că n-au făcut nimic -, ci să-i întrebaţi, mai ales pe cei de le PSD, ce au de gând să facă! Vă spun eu, nimic, le tremură pantalonii pe ei că s-ar putea să intre în sfârşitul carierei lor politice dacă pun prea multe întrebări. Vedeţi cazul Traian Dobrinescu de la liberali. Or, Costi Rădulescu este mult prea tânăr să ajungă şomer, pentru că, dacă rămâne fără carnet de partid, nici că ar şti ceva să facă!

http://www.viatavalcii.ro/stiri/

#49095: ÎNTREBAŢI-I DE OLTCHIM ŞI LI SE ÎNCHIDE BRUSC CAMPANIA ELECTORALĂ! - ÎNTREBAŢI-I DE OLTCHIM ŞI LI SE ÎNCHIDE BRUSC CAMPANIA ELECTORALĂ! 

 DA NU MAI BINE SA I FOOOOOTA FOTA N BOTURI CU OLTCHIM CU TOT,BAGA MI ASI POOOLICICA IN BOTURILE LOR.PUNCT.

#49097: Bogdan Hosu consideră că DNA ar trebui să verifice modul în care PCC a devenit acţionar la Oltchim - Bogdan Hosu consideră că DNA ar trebui să verifice modul în care PCC a devenit acţionar la Oltchim 

 BAAAAAAAAAAA,SA I SOOOOGA POOOLA LA FOTA hosu,ATIT

#49098: - Re: Bogdan Hosu consideră că DNA ar trebui să verifice modul în care PCC a devenit acţionar la Oltch 

 SA TE FOOTA N BOT FOTSA FA NEMERNICOOOOOOOOO,ACUM TREBUIA U SA STEA LA BRUTARIE VOZGANIAN,CERNEV,PIPEREA,BALAN [CET]ROIBU,ETC,SA TE FOOOOOOOOOOOOOOOOOOTA FOTA N GURA DE NEMERNICA,VA APARATI INTRE VOI BORFASILOR

#49099: CE MAI FACI GAOZARE GUNOIER,MAI ALUP IGUS CU LARGA? - la Oltchim a fost tradare mai KURVO DE KIOVESI,PAREREA MEA 

 SA NU CREDE TI NEMERNICILOR CA VETI SCAPA DE MINIA MEA SI A OAMENILOR CARE AU LUCRAT CU ADEVARAT IN micul oltchim,ALUP IGUS ROIBULEEEE.