Discriminare la impozitare auto

  Principiul general al egalităţii, reglementat de art.16 din Constituţie, se referă la o egalitate juridică formală şi nu la o egalitate de condiţii. Cu toate acestea, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice nu poate implica ideea de uniformizare, în sensul  de a aplica tuturor cetăţenilor acelaşi regim juridic, indiferent de situaţia naturală sau socio-profesională a acestora.  Principiul egalităţii presupune ca la situaţii egale să se aplice un tratament juridic egal. În acelaşi timp, presupune şi dreptul la diferenţiere în tratament juridic, dacă situaţiile în care se află cetăţenii sunt diferite. Altfel spus, situaţiilor egale să le corespundă un tratament juridic egal, iar situaţiilor diferite, tratamentul juridic trebuie să fie diferit.

   Prin urmare posesori de autovehicole cu capacitate cilindrica mai mare de 2001 cmc ne consideram discriminati fata de cetatenii care au acelasi statut socio-profesional, dar detin autovehicole cu capacitate cilindrica mai mica, autovehicolul uzual nefiind un criteriu de departajare socio-profesionala si consideram ca Art.263 alin.2 din Legea 209/2012 ne dezavantajeaza in fata Statului Roman si anume existenţa unei discriminări pozitive, reglementată chiar de unele texte constituţionale, care impun unele măsuri de protecţie socială.

    Jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cu privire la limitele principiului constituţional al egalităţii, “variază între o egalitate strictă, uneori asimilată cu principiul nediscriminării, şi o egalitate relativă, egalitate de tratament care acceptă diferenţierea regimului juridic, în funcţie de particularităţile obiective ale situaţiilor concrete”.            

Prin aceasta metoda de calcul statul isi creaza un avantaj pozitiv fata de cetatean, ceea ce contravine principiului nediscriminarii si a statului de drept democratic.