CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI TREBUIE PĂSTRATĂ ÎN PATRIMONIUL PUBLIC

Domnului Președinte al României Klaus Iohannis,

Domnului Prim-Ministru Dacian Cioloș, 

Domnului Președinte al Senatului Călin Popescu – Tăriceanu,

Domnului Președinte al Camerei Deputaților Florin Iordache,

Domnului Guvernator al Băncii Naționale Mugur Isărescu,

Domnului Viceprim - ministru Vasile Dîncu,

Doamnei Ministru al Culturii Corina Șuteu,

Domnului Ministru al Educației Mircea Dumitru,

Domnului Ministru al Afacerilor Externe Lazăr Comănescu,

Domnului Președinte al Academiei Române Ionel Valentin Vlad,

Domnului Președinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu

                                                                                                                                                                      27 noiembrie 2016  

                                                                             S C R I S O A R E    D E S C H I S A                

                    Începând din 1985, Institutul de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Române a desfășurat cercetări de brâncușiologie instrumentate cu metode intensive, proprii antropologiei structurale și antropologiei simbolice.  

                    Din anul 2010, ca urmare a cercetărilor amintite, deținem, în premieră mondială, date fiabile privind evaluarea culturologică a operei brâncușiene. În baza acestora, semnalăm în atenția forurilor competente că Brâncuși este inițiatorul unui curent artistic distinct în arta veacului 20, simbolismul hylesic (material), neidentificat anterior de studiile de istoria artei din lipsă de metodă.    

                    Ceea ce propune în mod concret  Brâncuși este un nou limbaj în plastică cu două determinări distincte față de arta academică de care se detașează: (a) Un limbaj plastic de sorginte rurală al cărui principal principiu de codificare sau de discurs este materia, nu forma  (sculptura înțeleasă ca limbaj precumpănitor al materiilor mai curând decât al formelor).[1] (b) Pe de altă parte, compoziția brâncușiană este centrată pe articularea de discurs  etic, nu atât pe discurs estetic (arta înțeleasă ca instituție precumpănitor a eticului mai curând decât a esteticului).[2] Niciun alt curent artistic al veacului XX nu și-a asumat un program deopotrivă de ambițios.    

                    Este demonstrat că lucrările ce inaugurează, în 1907, opera matură a sculptorului, respectiv Cumințenia Pământului, Sărutul, Rugăciune, alcătuiesc un triptic virtual ce enunță programul și principiile artistice ale sculptorului.  

                    Afirmațiile plastice conținute în tripticul din 1907 sunt atât de importante încât Brâncuși a ținut să le repete și dezvolte prin intermediul unui al doilea triptic virtual, Doamna Eugene Meyer Jr., Adam și Eva, Vrăjitoare, inițiat în 1916, lucrări aflate în muzee americane.  

                    Mai mult, opera brâncușiană se încheie în 1937, prin Ansamblul de la Târgu Jiu, ce rescrie în registrul monumental afirmațiile tripticului din 1907.  

                    În concluzie: România posedă două din cele trei tripticuri de lucrări ce fundamentează o revoluție de magnitudine planetară în artele plastice de început de veac 20.  

                   Ca prim pas, apare imperativul implicării directe a Guvernului  ca tripticul de lucrări din 1907, a cărei valoare culturală este inestimabilă, să nu fie descompletat prin înstrăinarea din patrimoniul public a Cumințeniei Pământului. În circumstanțele date, acesta este   un imperativ pentru orice guvern, din orice țară – un gest care nu admite derogări.  

                   Contribuțiile menționate sunt de utilitate imediată în elaborarea politicilor pe valorificare culturală și de marketing a  patrimoniului de artă abstractă de filiație brâncușiană. Se pot anticipa credibil sporiri explozive ale cotelor artiștilor de orientare hylesică, români și străini, consolidarea statutului instituției artei în percepția publică, o tonifiere a procesului de evaluare critică. Ca preambul necesar, se impune recalibrarea strategiilor de prezervare și  valorificare a patrimoniului național de sculptură abstractă de fliație brâncușiană.[3]  

                   Cu deosebită considerație,  

Dr. Matei Stîrcea-Crăciun, antropolog, IAFR Virgil Ștefan Nițulescu, Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor Prof. Dr. Petru Bejan, Facultatea de filosofie, Universitatea Al. I. Cuza Doru Strâmbulescu, Manager, Centrul de Cercetare Constantin Brâncuși Mircea Roman, artist plastic Marian Zidaru, artist plastic Victoria Zidaru, artist plastic Nicolai Mirodoni, artist plastic Florentina Voichi, artist plastic Ștefan Siminic, artist plastic Gheorghe Nicolae Jac, artist plastic Alexandru Siminic, artist plastic Vlad Ciobanu,artist plastic Alexandrina Siminic, artist plastic Titi Ceară, artist plastic Laurențiu Mogoanu, artist plastic Alexandrina Căzănaru, artist plastic Zoe Pop, muzeograf, artist plastic Dan Gavriș, artist plastic Cristian Pentelescu, artist plastic Nicolae Stoian, artist plastic George Oliv, artist plastic Sorin Ienulescu, artist plastic Ioan Medruț, artist plastic Răzvan Mincu, artist plastic Bogdan Breza, artist plastic Simona Tănăsescu, artist plastic George Tănase, artist plastic Dumitru Cozma, artist plastic Margarita Iuca, artist plastic Aurel Vlad, artist plastic Lucian Butucariu, artist plastic Marcel Nuțu, artist plastic George Damian,  artist plastic Simona Sas, artist plastic Dinu Săvescu, artist plastic Vergi Suciu, artist plastic Gheorghe Vasiliu, artist plastic Prof. Dr. Gheorghiță Geană, antropolog, IAFR Dr. Marin Constantin, antropolog, IAFR Dr. Ștefan Dorondel, antropolog, IAFR      

________________

[1] Civilizația rurală are ca vocație producția de materii, în timp ce rafinarea formelor își atinge apogeul în civilizațiile urbane.

[2] Arta în sens universal și atemporal, arta marilor civilizații rurale este instituție cardinală a eticului, pe când arta moștenită de la Renaștere, catalizată de mentalul urban, aureolează eticul prin transfer în estetic.

[3] Lucrări de referință pe tema simbolizării hylesice: Matei Stîrcea-Crăciun, Tratat de hermeneutică a sculpturii abstracte, Perspectiva endogenă, BRÂNCUȘI SIMBOLISMUL HYLESIC, Ed. ICR/ Editura Brâncuși, 2016.   Matei Stîrcea-Crăciun, Brâncuși – Limbajele materiei, Simbolism hylesic, Studiu de hermeneutică a sculpturii abstracte, Ed. Anima, 2010.   Matei Stîrcea-Crăciun, Paul Neagu – Nouă stațiuni catalitice, Studiu de hermeneutică a sculpturii  abstracte, Simbolsimhylesic, Ed. Triade/Brumar, (2003) 2013.  

Matei Stîcea-Crăciun    Contactați autorul petiției