Cerem desființarea inspectoratelor școlare

Către: Prim-ministrul României, dl. Dacian Cioloș

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, dl. Vasile Dîncu

Ministrul educației naționale și cercetării științifice, dl. Adrian Curaj

Președintele comisiei de învățământ din Senat, dna. Ecaterina Andronescu

Președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, dl. Marian Oprișan

Președintele Asociației Municipiilor din România, dl. Robert Negoiță

Președintele Asociației Orașelor din România, dl. Nicolae Matei

Președintele Asociației Comunelor din România, dl. Emil Drăghici

Stimați demnitari,

Vă scriem această petiție pentru a vă invita să participați la o dezbatere reală și sinceră asupra desființării inspectoratelor școlare, dezbatere pornită acum 10 ani și netratată niciodată corespunzător de către decidenții politici.

Statul birocratizat modern are tendința oarecum naturală de a centraliza controlul și autoritatea, aparatul birocratic și sistemul politic urmărind să acapareze segmente sociale și economice pe care să le aibă în subordine, asigurând astfel funcții pentru afiliații politici și creșterea cantității de muncă birocratică (legea lui Parkinson). Acest lucru nu este dezirabil și nu poate fi tolerat în continuare.

În linie cu intenția declarată a Guvernului României de a eficientiza și moderniza funcționarea statului român, considerăm că desființarea inspectoratelor școlare vine ca un răspuns natural acestui deziderat, îndeplinind o necesitate instituțională și sistemică care este deja de prea mult timp cerută de mulți actori relevanți din sistem.

Inspectoratele școlare sunt un anacronism al unui model de organizare al învățământului care a fost depășit de timpuri și care și-a pierdut utilitatea practică, în contextul legal și instituțional actual, cauzând disfuncționalități instituționale în procesul de evaluare și de administrare educațională. Totodată, politizarea acestor instituții deconcentrate, parte a unui proces oarecum natural, în urma luptelor politice de plasare a propriilor „cadre” în posturi de control și răspundere, cauzează limitări inerent politice a procesului de educare și de creștere a efectivității și eficienței actului educațional din sistemul pre-universitar.

Deși mulți foști miniștri ai educației au susținut descentralizarea și adoptarea unor modele moderne pentru sistemul de învățământ, în practică nu s-au realizat prea multe schimbări reale. Identificăm astfel o lipsă de sinceritate, în sensul că Guvernul României și Parlamentul au susținut ideea unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de inspectori, însă, în practică, au făcut contrariul. Toate acestea pentru a conduce și subordona directorii unităților de învățământ, mulți dintre ei numiți sau schimbați după criterii pe care le putem suspecta a fi politice. Totodată, opinia cadrelor didactice sau a beneficiarilor sistemului educațional nu a fost luată în considerare sau a fost luată în considerare doar tangențial.

Modelele internaționale privind organizarea sistemelor de educație arată că descentralizarea și oferirea unui rol mai pregnant comunităților locale este un imperativ pentru obținerea unor rezultate optimale în educație. Finlanda, statul cu cel mai de succes sistem educațional, a renunțat de multă vreme la inspectoratele școlare. Așadar, considerăm că această soluție ne obligă să luăm în considerare această posibilitate și să reanalizăm rolul comunităților locale, al consiliului profesoral, al consiliului de administrație și de ce nu, răspunderea publică a școlii.

Credem că deciziile într-o școală, ce țin de partea educativă, trebuie să fie luate de către Consiliul Profesoral, iar cele care țin de administrație, de consiliul de administrație. Comunitatea locală trebuie să decidă regulamentul școlar, nu ministerul educației printr-un regulament stufos de sute de pagini. Școlile ar trebui să aibă bani să premieze profesorii cu performanță, în special cei care lucrează în zonele defavorizate. Totodată, sistemul de finanțare per elev, deși asigură o transparență în finanțare, nu prezintă sume calculate în mod corect pentru salariile profesorilor, dar și pentru cheltuielile materiale.

Inspectoratele școlare pun presiune pe profesori să elaboreze zeci de hârtii inutile, care nu fac obiectul activității unui cadru didactic. Aceste hârtii și proceduri ar trebui elaborate de funcționari publici, de carieră, care să fie instruiți în acest sens.

În speranța că vă veți arăta interesul pentru această dezbatere, cu un rol profund pentru buna funcționare a educației, vă asigurăm de întreaga noastră considerație,

Alexandru Bajdechi, Andrei-Nicolae Popa, Cristian Ghingheș, Marius Ghincea    Contactați autorul petiției